#Exponatul Lunii

Cazanele turnate din bronz din perioada scitică (secolele V-III a. Chr.) reprezintă descoperiri relativ rare în zonele de stepă și silvostepă din nordul Mării Negre, în special la limitele sale de vest. În acest context, vasele de acest gen descoperite pe teritoriul Republicii Moldova ocupă un loc special în colecția Muzeului Național de Istorie a Moldovei (MNIM). La momentul de față în expoziția arheologică a muzeului sunt expuse două cazane de bronz descoperite în anul 1988 lângă s. Nicolscoe, mun. Tiraspol. Alte două cazane aflate în colecțiile MNIM provin din tumulii de lângă Dubăsari și Răscăieții Noi.

Piesa prezentată în calitate de exponat al lunii reprezintă o descoperire mai puțin cunoscută, documentată în 1979 în tumulul nr. 1 din preajma satului Răscăieții Noi, raionul Ștefan-Vodă. Pe lângă dimensiunile sale remarcabile (aproximativ 10 m înălțime), această movilă funerară este cunoscută și prin descoperirea din anul 1953 a unei terminații din bronz executată în stilul animalier scitic. Ulterior, în contextul deteriorării acestei movile a fost găsit un cazan de bronz turnat atribuit culturii scitice. Cazanul a fost grav afectat mecanic, în urma căruia buza a fost deformată, iar pereții, împreună cu un mâner vertical păstrat, au fost îndoiți. S-au pierdut fragmente din partea superioară a corpului și un mâner. Înălțimea totală reconstituită a cazanului este de 24 cm (fără mânere), diametrul reconstituit al cazanului emisferic este de 30 cm, iar greutatea de 6,5 kg. În 2020, au fost obținute date privind compoziția chimică a aliajului cazanului de bronz, care au arătat că acesta a fost turnat dintr-un aliaj format din aproape 95 % cupru. Mormintele scitice cercetate în tumulul de la Răscăieții Noi au fost datate în secolul al IV-lea a. Chr. În același timp, cazanul cu mânere verticale de la Răscăieții Noi aparține unei perioade mai timpurii, acest fapt fiind demonstrat de terminația din bronz din prima jumătate a secolului al V-lea a. Chr. descoperită în anul 1953. În plus, în mormântul 7 din tumulul 2 de la Răscăieții Noi a fost găsită o placă reprezentând un prădător încolăcit (expusă în expoziția MNIM), datată la mijlocul secolului al V-lea a. Chr. Astfel, cazanul din tumulul nr. 1 de la Răscăieții Noi, cel m ai probabil, aparține sfârșitului perioadei scitice medii, fiind datat la mijlocul, sau în al treilea sfert al secolului al V-lea î. Chr.

Cazanele de bronz scitice din nord-vestul Mării Negre sunt concentrate în trei regiuni principale: Bucovina-Podolia, Dunărea de Jos și Nistrul de Jos, unde a fost găsit și exemplarul din Răscăieții Noi. Unele cazane scitice au fost găsite în afara unui context arheologic, reprezentând descoperiri fortuite. Cu toate acestea, în asociere cu alte descoperiri „fortuite" (de ex. statui antropomorfe scitice), cazanele scitice marchează o prezență scitică, cel mai probabil, nu mai devreme de finalul secolului al VI-lea a. Chr. Cazanele pătrund în zona Bucovinei și Podoliei în perioada scitică timpurie și sunt cunoscute de la mijlocul secolului al VII-lea a. Chr. Cazanele din bronz turnate împreună cu purtătorii acestora, pătrund în zona de stepă cu 150-200 de ani mai târziu, la fel ca și complexele funerare „militare", care apar în regiunile de stepă de vest, nu mai devreme de mijlocul secolului al V-lea a. Chr. Marea majoritatea a complexelor funerare cu cazane se încadrează în a două jumătatea a sec. V a. Chr. La începutul secolului al IV-lea a. Chr. aceste cazane se întâlnesc mai rar, iar în al doilea sfert de secolului al IV a. Chr. au dispărut complet din practicile culturale ale populației din stepele nord-vest-pontice.

Tur Virtual

Expoziții

„Republica Moldova în filatelie: istorie și cultură”

Dedicată Zilei Independenței

25 august – 07 septembrie 2014

Filatelia, ca parte integrantă a moștenirii culturale, este și va rămâne un element reprezentativ al imaginii țării în lume. Timbrul, adevărat ambasador al istoriei și tradițiilor, al valorilor morale și culturale naționale și universale, este atributul suveranității statului și este tratat, la nivel mondial, ca însemn național, alături de steag, stemă, imn și monedă.

Expoziția „Republica Moldova în filatelie: istorie și cultură”

Instituția responsabilă de emiterea, de punerea și de retragerea din circulație a mărcilor poștale în Republica Moldova, din 1992, după aderarea la Uniunea Poștală Universală, este Ministerul Tehnologiei Informației și Comunicațiilor. Editarea și tipărirea materialelor filatelice este pusă în sarcina Întreprinderii de Stat „Poșta Moldovei".

Primele timbre poștale ale Republicii Moldova au fost emise la 23 iunie 1991 și sunt consacrate primei aniversări de la proclamarea suveranității, acestea purtând atributele statalității - Stema si Drapelul Republicii Moldova.

Republica Moldova a fost prima din fostele țări sovietice care și-a emis propriile timbre. Din 1991 până în prezent au fost emise 875 de mărci oficiale ale Republicii Moldova.

Expoziția „Republica Moldova în filatelie: istorie și cultură" reunește numeroase piese filatelice emise între anii 1991 și 2014 de Ministerul Tehnologiei Informației și Comunicațiilor - timbre poștale, colițe și coli dantelate, plicuri, ilustrate maxime, machete și eseuri - , aflate în colecția Muzeului Național de Istorie a Moldovei și a Întreprinderii de Stat „Poșta Moldovei".

În multitudinea de tematici abordate timp de 23 de ani, filatelia moldavă a înscris la loc de cinste promovarea valorilor istorice și culturale. Cele mai reprezentative piese filatelice cu acest subiect alcătuiesc cadrul expoziției. Momente de răscruce din istoria neamului, personalități istorice și ale culturii, construcții și monumente simbolice, piese de patrimoniu, sunt câteva din aspectele oglindite de expoziție. Materialele filatelice redau: Marea Adunare Națională, Ziua alegerii primului președinte al Republicii Moldova, 15 ani de la aderarea Republicii Moldova la ONU, 70 de ani de la primul val al deportărilor în masă a basarabenilor; cetățile Soroca, Tighina (Bender), Orhei, Hotin, Cetatea Albă, Ismail și Chilia; mănăstirile Căpriana, Curchi, Hârbovăț, Japca, Rudi, Saharna și Ţipova; domnitorii Moldovei, între care Alexandru cel Bun, Ştefan cel Mare, Petru Rareș, Mihai Viteazul, Vasile Lupu, Dimitrie Cantemir ș.a.; personalități ilustre, precum G. Ureche, Dosoftei, Varlaam, M. Costin, N. Milescu, I. Creangă, M. Eminescu, A. Bernardazzi, M. Berezovschi, A. Mateevici, Pan Halipa, Ş. Ciobanu, G. Vieru, M. Bieșu ș.a.

Astfel că, materialele filatelice prezentate în expoziție ilustrează adevăratele valori naționale care nu trebuie uitate, întrucât ele sunt cele ce ne caracterizează, ne definesc, ne îmbogățesc.

Prin această expoziție oferim publicului o mică parte din moștenirea vie a trecutului, dar și oportunitatea de a admira frumusețea desenului, a culorii și a tehnicii de tipărire a pieselor filatelice.