#Exponatul Lunii

Cazanele turnate din bronz din perioada scitică (secolele V-III a. Chr.) reprezintă descoperiri relativ rare în zonele de stepă și silvostepă din nordul Mării Negre, în special la limitele sale de vest. În acest context, vasele de acest gen descoperite pe teritoriul Republicii Moldova ocupă un loc special în colecția Muzeului Național de Istorie a Moldovei (MNIM). La momentul de față în expoziția arheologică a muzeului sunt expuse două cazane de bronz descoperite în anul 1988 lângă s. Nicolscoe, mun. Tiraspol. Alte două cazane aflate în colecțiile MNIM provin din tumulii de lângă Dubăsari și Răscăieții Noi.

Piesa prezentată în calitate de exponat al lunii reprezintă o descoperire mai puțin cunoscută, documentată în 1979 în tumulul nr. 1 din preajma satului Răscăieții Noi, raionul Ștefan-Vodă. Pe lângă dimensiunile sale remarcabile (aproximativ 10 m înălțime), această movilă funerară este cunoscută și prin descoperirea din anul 1953 a unei terminații din bronz executată în stilul animalier scitic. Ulterior, în contextul deteriorării acestei movile a fost găsit un cazan de bronz turnat atribuit culturii scitice. Cazanul a fost grav afectat mecanic, în urma căruia buza a fost deformată, iar pereții, împreună cu un mâner vertical păstrat, au fost îndoiți. S-au pierdut fragmente din partea superioară a corpului și un mâner. Înălțimea totală reconstituită a cazanului este de 24 cm (fără mânere), diametrul reconstituit al cazanului emisferic este de 30 cm, iar greutatea de 6,5 kg. În 2020, au fost obținute date privind compoziția chimică a aliajului cazanului de bronz, care au arătat că acesta a fost turnat dintr-un aliaj format din aproape 95 % cupru. Mormintele scitice cercetate în tumulul de la Răscăieții Noi au fost datate în secolul al IV-lea a. Chr. În același timp, cazanul cu mânere verticale de la Răscăieții Noi aparține unei perioade mai timpurii, acest fapt fiind demonstrat de terminația din bronz din prima jumătate a secolului al V-lea a. Chr. descoperită în anul 1953. În plus, în mormântul 7 din tumulul 2 de la Răscăieții Noi a fost găsită o placă reprezentând un prădător încolăcit (expusă în expoziția MNIM), datată la mijlocul secolului al V-lea a. Chr. Astfel, cazanul din tumulul nr. 1 de la Răscăieții Noi, cel m ai probabil, aparține sfârșitului perioadei scitice medii, fiind datat la mijlocul, sau în al treilea sfert al secolului al V-lea î. Chr.

Cazanele de bronz scitice din nord-vestul Mării Negre sunt concentrate în trei regiuni principale: Bucovina-Podolia, Dunărea de Jos și Nistrul de Jos, unde a fost găsit și exemplarul din Răscăieții Noi. Unele cazane scitice au fost găsite în afara unui context arheologic, reprezentând descoperiri fortuite. Cu toate acestea, în asociere cu alte descoperiri „fortuite" (de ex. statui antropomorfe scitice), cazanele scitice marchează o prezență scitică, cel mai probabil, nu mai devreme de finalul secolului al VI-lea a. Chr. Cazanele pătrund în zona Bucovinei și Podoliei în perioada scitică timpurie și sunt cunoscute de la mijlocul secolului al VII-lea a. Chr. Cazanele din bronz turnate împreună cu purtătorii acestora, pătrund în zona de stepă cu 150-200 de ani mai târziu, la fel ca și complexele funerare „militare", care apar în regiunile de stepă de vest, nu mai devreme de mijlocul secolului al V-lea a. Chr. Marea majoritatea a complexelor funerare cu cazane se încadrează în a două jumătatea a sec. V a. Chr. La începutul secolului al IV-lea a. Chr. aceste cazane se întâlnesc mai rar, iar în al doilea sfert de secolului al IV a. Chr. au dispărut complet din practicile culturale ale populației din stepele nord-vest-pontice.

Tur Virtual

Publicaţii

Albume

Eugen Sava, Aurelia Cornețchi, Elena Postică, Elena Ploșnița

Muzeul Național de Istorie a Moldovei 1983-2013

Seria “Albume” I, Chișinău, 2013. 191 p. ISBN 978-9975-80-811-8.

Fondat în 1983, Muzeul Național de Istorie a Moldovei pe parcursul anilor a devenit o instituție cultural-științifică cu o personalitate bine individualizată, un important segment al memoriei naționale. Odată cu instalarea sa în rândul instituțiilor publice, muzeul a pledat permanent pentru protejarea, valorificarea științifică și publică a patrimoniului istorico-cultural, a devenit scena dezbaterilor științifice specializate, a dat tonul și a impus regulile în muzeografia moldovenească, a propus și a promovat proiecte de legi în domeniu, diverse acte normative, a promovat permanent dialogul cultural și științific, a militat întotdeauna pentru un demers expozițional accesibil publicului larg.

Muzeul astăzi ocupă un loc bine definit în ierarhia sistemului muzeal moldovenesc, prin contribuția pe care instituția a adus-o la dezvoltarea muzeografiei moldovenești, prin afirmarea unei personalități distincte ce s-a impus treptat, prin atitudinea sa față de public, care îl sprijină și îl percepe ca parte a cotidianului cultural.

La sfârșitul anului 2013 Muzeul Național de Istorie a marcat aniversarea a 30-a de la creare. Momentul aniversar a fost marcat și prin publicarea Albumului Muzeul Național de Istorie a Moldovei 1983-2013. Lucrarea a izvorât din respectul față de muzeu și publicul lui, față de cunoașterea valorilor naționale, dar și din nevoia de a prezenta și promova instituția muzeală și este în același timp un omagiu tuturor celor care prin preocupările lor au contribuit la apariția și dezvoltarea Muzeului Național de Istorie. Albumul este o realizare intelectuală demnă de reținut prin valoarea documentară și pentru utilitatea demersului, în general.

Încadrat între cele două coperte colorate, cuprinsul volumului ilustrează momente și evenimente esențiale referitoare la organizarea și dezvoltarea muzeului pe parcursul a 30 de ani. Lucrarea este bine structurată în câteva compartimente: Prefață, Scurt istoric, Patrimoniu, Expoziții, Activități științifice, Manifestări cultural-educative, Personal. Privită în ansamblul ei reprezintă o valoroasă contribuție la dezvoltarea muzeologiei moldovenești. Volumul însumează circa 170 de imagini care reflectă diverse activități ale muzeului, evoluția instituției pe parcursul celor 30 de ani de existență și reprezintă cele mai semnificative bunuri culturale muzeale etalate în expoziția permanentă, în expozițiile temporare sau păstrate în depozitele muzeale. Imaginile sunt de o calitate grafică bună. Lor, imaginilor autorii le-a încredințat întreaga responsabilitate de a prezenta trecutul și prezentul muzeului.

În atmosfera muzeului cititorul este introdus de Prefața, semnată de dr.hab Eugen Sava, directorul general al muzeului, care prezintă foarte sintetic, apariția, evoluția și semnificația instituției muzeale. Fiecare compartiment se deosebește printr-un design aparte, elaborat de Ivan Litsiuk. Volumul a fost întocmit de dr.hab. Eugen Sava, Aurelia Cornețchi, dr. Elena Postică, dr.hab. Elena Ploșnița.

Albumul este o nouă contribuție la o mai aprofundată cunoaștere a trecutului muzeografiei moldovenești, o realizare intelectuală demnă de reținut prin valoarea documentară și pentru utilitatea demersului, în general.

Apărut în 2013 la Casa editorial-poligrafică Bons offices din Chișinău, Albumul este destinat tuturor celor interesați, pasionați de muzeu și patrimoniu, iar toate textele sunt prezentate în trei limbi: română, engleză și rusă.

Elena Ploșnița