Игумен Ириней (Тафуня)

Pagini din istoria Seminarului Duhovnicesc din Chişinău

Tyragetia, serie nouă, vol. III [XVIII], nr. 2, Istorie. Muzeologie

Rezumat

Una din preocupările constante ale Mitropolitului Gavriil Bănulescu-Bodoni, în eparhia nou-creată a Chişinăului şi Hotinului, a fost organizarea Seminarului Duhovnicesc din Chişinău. Mitropolitul era convins că iniţiativa sa va fi susţinută de către Sf. Sinod din Sankt Petersburg şi, deja în 30 septembrie 1813 a emis un ucaz în baza căruia urma să înceapă pregătirile. În ziua deschiderii Seminarului – 31 ianuarie 1813 – erau înscrişi 10 elevi, 5 dintre ei fiind din familiile clericilor.

În programa de studii a Seminarului erau prevăzute discipline obligatorii: logica, retorica, filosofia, religia, istoria, geografia, şi matematica. La fel, erau promovate limbile: româna, rusa, greaca şi latina; franceza şi germana – facultativ. În proiectul elaborat de către mitropolitul Gavriil se sublinia, între altele, că limbii „moldoveneşti” i se atribuie un rol prioritar deoarece este limba în care viitori slujitori ai cultului vor oficia serviciul divin. Respectiv erau prevăzute 22 de ore în ambele clase seminariale: 12 ore în clasele pregătitoare şi 10 în cele de „gramitică”. Urma greaca, pentru care erau prevăzute 20 de ore, apoi rusa şi latina (câte 18 ore în fiecare clasă), iar pentru orele de matematică erau prevăzute doar 10 ore.