În evul mediu, în Polonia, ca şi în alte ţări ale Europei de Vest, sporeşte interesul faţă de piatra, utilizată drept material de construcţie. Aceast fapt a fost dictat de necesitatea edificării atât a unor construcţii cu caracter religios, cât şi a celor laice. Astfel de edificii erau menite să sublinieze puterea bisericii şi a statului. La ridicarea, mai ales, a catedralelor cioplitorii în piatră marcau blocurile de piatră cu diferite ştampile. Acestea nu numai că reflectau unele aspecte ideologice şi sociale ale edificiilor medievale, dar şi furnizează informaţii preţioase despre cei care le-au construit – constructorii, meşterii, muncitorii şi meşteşugarii. Ştampilele pietrarilor erau săpate în piatră până la o anumită adâncime şi reprezentau, de regulă, literile latine „V” şi „U”.