|

|
|
|
 |
#Exponatul Lunii
>>>

Părțile principale ale aparatului cuprind carcasa, burduful, obiectivul și sistemul de vizare. Carcasa este alcătuită din două cadre de lemn de nuc lăcuit, unite printr-un burduf pliabil din material textil negru, care permite extensia necesară pentru focalizare. Pe panoul frontal se află obiectivul anastigmat Agfa, montat într-un obturator de tip Compur, produs de F. Deckel din München. Dispune de un vizor pliabil tip „brilliant" pentru orientare portret și peisaj. Utilizează plăci fotografice din sticlă acoperite cu un strat de emulsie fotografică, montate în casete de lemn de nuc, cu dimensiunea cadrului de 9x12 cm. Modelul din lemn de nuc, considerat vârful de gamă „Agfa Isolar Luxus", a fost proiectat de fabrica A.H. Rietzschel din München, preluată de AGFA în 1925 și care a continuat producerea acestui tip de aparat sub numele propriu până la sfârșitul anilor `20 ai sec. XX. Piesa a fost restaurată de Mihail Culașco, Secția Restaurare MNIM. Scurt istoric al aparatului fotografic Istoria aparatului de fotografiat numără 200 de ani, timp în care acesta a evoluat, de la camera obscură până la dispozitivul digital de astăzi. Momentele importante de-a lungul parcursului istoric includ: prima fotografie permanentă realizată în 1826 de fizicianul francez Joseph Nicéphore Niépce, folosind o cutie de lemn și o placă acoperită cu bitum de Iudeea; inventarea primului procedeu fotografic - dagherotipia - în anul 1839 de către francezul Louis Daguerre, care a marcat nașterea oficială a fotografiei; inventarea calotipiei, procedeu de realizare a fotografiei bazat pe principiul negativ/pozitiv, de către fizicianul și chimistul britanic Fox Talbot; inventarea plăcilor de colodiu umede de către englezul Frederick Scott Archer și a plăcilor fotografice de sticlă uscate de către britanicii Richard Leach Maddox și John Huds Bennet; introducerea filmului fotografic flexibil montat pe role și lansarea primului aparat Kodak de către inventatorul american George Eastman; lansarea primului aparat care folosea film de 35 mm de către compania germană „Leica"; lansarea primului aparat fotografic instant „Polaroid", inventat de americanul Edwin Land. În cele din urmă, începând cu 1975, acest drum a condus la revoluția fotografiei digitale. Fiecare pas succesiv a făcut ca aparatele fotografice să devină mai mici și mai rapide, îmbunătățind semnificativ calitatea imaginii. Primul atelier fotografic a fost deschis la Chișinău în 1854 de către Eduard Glewski, iar înainte de Primul Război Mondial în Basarabia existau deja circa 100 de ateliere de fotografie. Colecția Muzeului Național de Istorie a Moldovei cuprinde peste 30 de aparate fotografice, realizate în Austria; Germania, Franța, URSS, Japonia și China, datate cu sf. sec. XIX-anii 2000, între care aparate cu burduf pliabil, camere de tip BOX (cutie), aparate reflex cu un singur obiectiv (SLR) și cu două obiective (TLR), aparate digitale (DSLR).
Tur Virtual
Axa Cronologică
Epoca eneoliticului
(sfârșitul mileniului V a.Chr - începutul mileniului III a.Chr)
Colecțiile arheologice din această epocă sunt cele mai reprezentative. Prin nivelul de dezvoltare a culturii materiale și spirituale, în această epocă se evidențiază diverse comunități de agricultori și păstori nomazi. Purtătorii culturii Cucuteni-Tripolie au existat circa 1500 de ani (sfârșitul mileniului V-începutul mileniului III a.Chr ) pe un teritoriu vast de la Carpați și până la Nipru. Pe teritoriul Republicii Moldova sunt cunoscute peste 600 de așezări de agricultori, din care unele au fost cercetate arheologic – Florești, Rogojeni, Ruseștii Noi, Rădulenii Vechi, Petreni, Vărvăreuca, Brînzeni ș.a. Este epoca când pentru prima dată sunt confecționate piese din metal (cupru). Predomină uneltele executate din os și piatră. Colecția ceramică este remarcabilă prin varietatea de vase decorate în tehnică incizată sau pictată în cele mai diverse stiluri ornamentale. Compozițiile ornamentale conțin scene cosmologice, simboluri astrale, reprezentări de animale fantastice, zeități antropomorfe. Viața spirituală a comunităților este reprezentată de o impresionantă colecție de figurine zoo- și antropomorfe. Concomitent, în zona de sud a spațiului pruto-nistrean, a existat cultura Bolgrad-Aldeni reprezentată de o cultură materială impresionantă. În istoria comunităților eneolitice un rol important l-au avut și triburile de păstori din stepele nord-pontice, reprezentate aici prin monumente arheologice de tip Suvorovo-Novodanilovca și Cernavoda. Etapele de tranziție de la eneolitic la epoca bronzului în spațiul pruto-nistrean sunt reprezentate de culturi arheologice ca – Brînzeni, Gordinești, Usatovo - care au îmbinat armonios elemente ale civilizației cucuteniene și aspecte caracteristice culturilor de păstori nord-pontici, identificați cu indoeuropenii arhaici.
| 1. Vas, cultura Bolgrad-Aldeni |
| |
|
| |
|
| 2. Vas, cultura Bolgrad-Aldeni |
| |
|
| |
|
| 3. Statuetă feminină de tip „oranta”, cultura Bolgrad-Aldeni |
| |
|
| |
|
| 4. Amforă pictată cu reprezentări zoomorfe, perioada târzie a culturii Cucuteni-Tripolie |
| |
|
| |
|
| 5. Cap de figurină antropomorfă, reprezentând o zeitate feminină adormită, perioada târzie a culturii Cucuteni-Tripolie |
| |
|
| |
|
| 6. Mâner antropomorf de capac, reprezentând o zeitate masculină, perioada timpurie sau mijlocie a culturii Cucuteni-Tripolie |
| |
|
| |
|
| 7. Figurină feminină pe „tron” zoomorf, perioada timpurie a culturii Cucuteni-Tripolie |
| |
|
| |
|
| 8. Figurină feminină, perioada timpurie a culturii Cucuteni-Tripolie |
| |
|
| |
|
| 9. „Fructieră” cu picior-suport cu capac, cu decorul incizat și excizat, perioada timpurie a culturii Cucuteni-Tripolie |
| |
|
| |
|
| 10. „Fructieră” cu picior-suport, cu decorul incizat și excizat, perioada timpurie a culturii Cucuteni-Tripolie |
| |
|
| |
|
| 11. „Fructieră” pictată cu picior-suport, perioada mijlocie a culturii Cucuteni-Tripolie |
| |
|
| |
|
| 12. Amforă antropomorfă pictată, cu capac, perioada mijlocie a culturii Cucuteni-Tripolie |
| |
|
| |
|
| 13. Amforă pictată cu reprezentarea Marii-Zeițe – Posesoare de animale, perioada târzie a culturii Cucuteni-Tripolie |
| |
|
| |
|
| 14. Figurină feminină, perioada târzie a culturii Cucuteni-Tripolie |
| |
|
| |
|
| 15. Strachină cu reprezentări zoomorfe, perioada târzie a culturii Cucuteni-Tripolie |
| |
|
| |
|
| 16. Vas „piriform” pictat, perioada târzie a culturii Cucuteni-Tripolie |
| |
|
| |
|
| 17. Vas pictat, perioada târzie a culturii Cucuteni-Tripolie |
| |
|
| |
|
| 18. Figurine feminine, perioada târzie a culturii Cucuteni-Tripolie |
| |
|
| |
|
| 19. Figurină feminină, perioada târzie a culturii Cucuteni-Tripolie |
| |
|
| |
|
| 20. Amforă pictată, perioada târzie a culturii Cucuteni-Tripolie |
| |
|
| |
|
| 21. Piese din cupru, perioada mijlocie a culturii Cucuteni-Tripolie |
| |
|
| |
|
| 22. Străchini și castroane pictate, perioada târzie a culturii Cucuteni-Tripolie |
| |
|
| |
|
| 23. Vase pictate, perioada mijlocie a culturii Cucuteni-Tripolie |
| |
|
| |
|
| 24. Vas–binoclu, perioada mijlocie a culturii Cucuteni-Tripolie |
| |
|
| |
|
| 25. Figurină de taur, perioada târzie a culturii Cucuteni-Tripolie |
| |
|
| |
|
| 26. Vase pictate: amforă antropomorfă cu capac, reprezentând o zeitate feminină și strachină, perioada mijlocie a culturii Cucuteni-Tripolie |
| |
|
| |
|
| 27. Vas-binoclu, perioada mijlocie a culturii Cucuteni-Tripolie |
| |
|
| |
|
| 28. Fragment din decorul unui vas pictat cu reprezentări zoomorfe, perioada târzie a culturii Cucuteni-Tripolie |
| |
|
| |
|
| 29. Fragment din decorul unui vas pictat, cu reprezentări zoomorfe, perioada târzie (C-I) a culturii Cucuteni-Tripolie |
| |
|
| |
|
| 30. Fragment din decorul unui vas pictat cu reprezentări zoomorfe, perioada târzie a culturii Cucuteni-Tripolie |
| |
|
| |
|
| 31. Fragment din decorul unui vas pictat cu scenă de dans ritual, perioada târzie a culturii Cucuteni-Tripolie |
| |
|
| |
|
| 32. Topor de aramă, perioada târzie a culturii Cucuteni-Tripolie |
| |
|
| |
|
| 33. Pumnale de os, perioada târzie a culturii Cucuteni-Tripolie |
| |
|
| |
|
|
 |
|

|
|
#Exponatul Lunii
Părțile principale ale aparatului cuprind carcasa, burduful, obiectivul și sistemul de vizare. Carcasa este alcătuită din două cadre de lemn de nuc lăcuit, unite printr-un burduf pliabil din material textil negru, care permite extensia necesară pentru focalizare...
Citeşte mai multe >>
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2026 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC
|
| |