#Exponatul Lunii

Șiragul de mărgele expus provine din complexul funerar nr. 6 din tumulul nr. 4, cercetat în anul 1982 de către dr. hab. Eugen SAVA în apropierea orașului Taraclia. Mărgelele au fost găsite în zona toracelui defunctului, fapt ce indică purtarea lor în colier și păstrarea poziției inițiale în cadrul inventarului funerar.
Colierul este alcătuit din 11 piese confecționate integral din faianță egipteană. Opt dintre acestea au formă sferică și sunt decorate cu incizii verticale, care formează între 14 și 21 de nervuri reliefate. Diametrul lor variază între 13 și 20 mm. Alte două piese sunt reprezentări de scarabei, cu dimensiunea de 23,5 × 19,5 mm, iar ultima componentă este o mărgică-pandantiv cilindrică aplatizată, prevăzută cu o incizie verticală mediană, și are dimensiunea de 22 × 9 mm. Cromatica pieselor variază de la albastru deschis la albastru închis și nuanțe violacee, caracteristice degradării și variațiilor glazurii specifice faianței egiptene.
Faianța egipteană reprezintă un material artificial pe bază de cuarț, acoperit cu o glazură alcalină de culoare albastră sau verde-albăstruie, utilizat pe scară largă în Egiptul antic și ulterior răspândit în spațiul mediteranean și pontic prin intermediul schimburilor comerciale. În primele secole ale erei noastre, astfel de obiecte constituie indicatori importanți ai contactelor culturale și economice dintre lumea mediteraneană și comunitățile din regiunea nord-pontică.
Prin caracteristicile sale tipologice, tehnologice și simbolice, șiragul de la Taraclia reprezintă un artefact deosebit de valoros pentru studiul relațiilor interculturale, al mobilității bunurilor de prestigiu și al practicilor funerare ale comunităților sarmatice din primele secole ale erei noastre (sec. I-II).

Tur Virtual

Expoziții

„Foametea din anii 1946-1947. Istorie și memorie în Găgăuzia”

Muzeul Național de Istorie a Moldovei

7-30 aprilie 2026

În perioada 7-30 aprilie 2026, Muzeul Național de Istorie a Moldovei găzduiește expoziția foto-documentară Expoziția „Foametea din anii 1946-1947. Istorie și memorie în Găgăuzia", dedicată uneia dintre cele mai tragice pagini ale istoriei regimului totalitar-comunist. Vernisajul va avea loc marți, 7 aprilie 2026, ora 14:00, pe holul de la etaj al Muzeului Național de Istorie a Moldovei.

Demersul expozițional relevă premisele, cauzele și consecințele dramatice ale foametei din anii 1946-1947 în sudul Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești, contribuind la o mai bună înțelegere a acestui flagel în comunitățile găgăuze.

Foametea din anii 1946-1947 în RSS Moldovenească a fost provocată de factori naturali și politici. Seceta severă din anii 1945-1946 a compromis recoltele și a redus drastic producția de cereale. Cu toate acestea, rolul decisiv l-au avut politicile economice represive ale statului sovietic, care au impus gospodăriilor țărănești livrări obligatorii de produse agricole către stat. Consecințele au fost dramatice: cca 200 000 de oameni și-au pierdut viața, reprezentând circa 10% din populație.

Începând cu toamna și iarna anului 1946, în localitățile rurale și urbane din sudul RSS Moldovenească se înregistrau zilnic decese cauzate de distrofie și epuizare fizică. Situația din regiune a atins proporții alarmante. De exemplu, în doar 15 zile din luna decembrie 1946, în raionul Vulcănești au murit 70 de persoane. În raionul Ceadâr-Lunga au fost înregistrate 15 decese în satul Tomai, 25 în Chiriet-Lunga, 13 în Beșghioz și 21 în Gaidai. În ianuarie 1947, numărul victimelor a crescut dramatic: 893 în Vulcănești, 825 în Congaz, 567 în Taraclia și 770 în Ceadâr-Lunga. La 11 februarie 1947, o notă informativă privind situația din ținutul Cahul consemna că, în satele cu populație găgăuză, în lunile ianuarie și februarie, pierise până la 30% din populație, fiind solicitate măsuri urgente pentru a preveni noi pierderi de vieți omenești.

Expoziția aduce în atenția publicului larg mărturii, fotografii și documente, multe dintre ele prezentate în premieră, valorificate din patrimoniul Muzeului Național de Istorie a Moldovei, al Muzeului de Istorie a satului Avdarma și din fondurile Agenției Naționale a Arhivelor.

„Foametea din anii 1946-1947. Istorie și memorie în Găgăuzia" reprezintă un demers de recuperare a memoriei colective și un act de justiție simbolică dedicat victimelor Marii Foamete din RSS Moldovenească. Memoria acestora este evocată în localitățile din UTA Găgăuzia începând cu anul 2019, în data de 19 octombrie. Din anul 2022, întreaga societate din Republica Moldova marchează această tragedie în a treia sâmbătă a lunii aprilie.

Expoziția a fost realizată în cadrul proiectului „Foametea din anii 1946-1947. Istorie și memorie în Găgăuzia", inițiat de Muzeul de Istorie a satului Avdarma în colaborare cu Muzeul Național de Istorie a Moldovei, în cadrul Programului Național „Acces la cultură 2025" al Ministerului Culturii al Republicii Moldova.

Expoziția „Foametea din anii 1946-1947. Istorie și memorie în Găgăuzia" va putea fi vizitată între 7-30 aprilie 2026, pe holul de la etaj al Muzeului Național de Istorie a Moldovei (mun. Chișinău, str. 31 August 1989, 121A).