#Exponatul Lunii

Exponatul reprezintă un fragment de la o amforă unicat, descoperită în anul 1988 într-un cuptor de ars ceramică din așezarea Chirileni III (raionul Sîngerei), atribuită culturii arheologice Cucuteni-Tripolie etapa CII (mileniile V-IV a. Chr.).

Fragmentul ceramic cu reprezentări umane și geometrice pictate constituie circa 50 % din partea superioară a unei amfore, realizată din pastă de lut fără impurități. Este ars în mediu oxidant, în secțiune având culoare roșietică. Suprafața interioară a vasului este acoperită cu un strat de culoare roz-albicioasă, iar exteriorul netezit și lustruit este acoperit cu un strat de angobă gălbuie-cenușie. Corpul amforei este sferoidal cu patru tortițe piramidale pe umăr, iar gâtul este înalt tronconic cu buza scurtă răsfrântă la exterior. Dimensiunile vasului: diametrul buzei - 18 cm; diametrul maxim al corpului - 43-45 cm; înălțimea gâtului - 13 cm; înălțimea fragmentului expus - 43 cm; înălțimea totală estimată a vasului este de 55-60 cm. Grosimea la buză - 6-7 mm, la gât - 9-11 mm, iar la corp - 10-13 mm.

Suprafața exterioară a amforei în proporție de circa 4/5, cu excepția părții inferioare, este ornamentată bicolor cu vopsea neagră și maro, ca unealtă fiind folosită pensula care se resimte din aplicarea specifică a liniilor. Cel mai probabil au fost folosite două pensule. Ornamentul este împărțit în trei registre orizontale care înconjoară vasul împărțind interiorul în metope. Decorul este compus din linii dispuse vertical, orizontal sau oblic formând compoziții geometrice de tipul plasei.

Semnificația deosebită a amforei rezidă din reprezentarea în registrul de mijloc al picturii a scenei stilizate a unui dans ritualic feminin. Scena pictată pe corpul amforei reprezintă imaginea unui grup alcătuit din 9 personaje feminine asistate de doi câni și 3 șerpi. Imaginile feminine sunt reprezentate schematic, cu accentuarea picioarelor lungi, fustelor mini-trapezoidale, corpul întins scund, mâinile îndoite în plin dans și capurile punctate.

Vasele cu reprezentări pictate antropomorfe se întâlnesc foarte rar, fiind cunoscute până în prezent circa 140 de imagini de acest fel în întregul areal de răspândire a culturii Cucuteni-Tripolie.

Pe baza analizei formei vasului, decorului specific și a contextului descoperii, se poate admite că amfora de la Chirileni ține de cultul Femeii-Mamă, a Marei Zeițe venerată de populațiile din eneolitic.

Tur Virtual

Expoziții

„Modă și stil de viață în secolul XX. Din colecția vestimentară a Muzeului Național de Istorie a Moldovei”

18 mai 2023 - 31 ianuarie 2024

Moda reprezintă o oglindă a spiritului vremii, un instrument util de a cunoaște trecutul țării și modul în care schimbările, pe care societatea le-a suferit din punct de vedere cultural, ideologic, religios sau politic, au influențat costumul, stilul de viață și valorile comunității.

Colecția de vestimentație civilă a Muzeului Național de Istorie a Moldovei numără peste 700 de piese din secolul al XX-lea, capabile să înșiruie povestea modei și vieții, sociale și personale.

Cele mai relevante piese din colecție - peste 200, cu valoare istorică, artistică și memorialistică, purtate de personaje care au trăit pe acest teritoriu - constituie subiectul expoziției: veșminte de gală, haine de zi cu zi, îmbrăcăminte exterioară și accesorii vestimentare, ce pun în evidență diverse forme, croiuri, țesături și materiale. O parte dintre piesele expuse au aparținut unor personalități ca: nobilele Tatiana Meleghi-Perjul și Irina Cantacuzino; Eugenia Crușevan, prima femeie-avocat din Basarabia; Tamara Iațencovschi, cântăreață de operă; Tatiana Nicolaidi, pictoriță; Tamara Ciobanu, cântăreață de operă și muzică populară; Ninel Cameneva, actriță; Antonina Lucinschi, doctor în pedagogie.

Toate exponatele laolaltă încearcă să redea metamorfozele unui veac al schimbării. Ca un impact al acestor transformări, expoziția prezintă doar portul urban, care a fost „importat" și adaptat și în mediul rural.

Călătoria prin secolul al XX-lea își propune să demonstreze, în linii generale, evoluția ținutei vestimentare în concordanță - mai mult sau mai puțin - cu tendințele modei, să dezvăluie stilul de viață al basarabenilor și felul în care gustul acestora se schimba în raport cu influențele orientale, occidentale și sovietice. O bună parte a expoziției este axată pe stilul vestimentar dominat de regimul comunist, cunoscut astăzi drept „stil sovietic".

Principalele decade ale secolului trecut sunt înfățișate prin una-două ținute vestimentare iconice pentru perioada dată, însoțite de variate accesorii și piese de podoabă, de felurite obiecte uzuale, aparate și piese de mobilier, în încercarea de a reconstitui atmosfera timpului respectiv, de a releva impactul modei asupra diverselor aspecte ale vieții sociale.

În egală măsură, demersul expozițional include o serie de fotografii din patrimoniul muzeal, care surprind istoria vestimentară a societății basarabene, cu oameni obișnuiți și personalități ale timpului. Aceste imagini reprezintă cel mai autentic martor al unui trecut ce merită că-l cunoaștem.

Expoziția se încheie cu o incursiune în designul vestimentar și tendințele dictate de marile case de modă de-a lungul secolului XX, oferindu-ne prilejul de a confrunta hainele purtate de populația din Republica Moldova cu moda și principalele direcții stilistice ale veacului apus.