#Exponatul Lunii

Setul de vase ceramice a fost descoperit întâmplător în luna octombrie 2025 în partea de sud-vest a satului Bălceana, r. Hâncești, la circa 1,2 km de la r. Lăpușniţa. Materialele arheologice au fost recuperate de către Agenţia Naţională Arheologică.

Inventarul ceramic cuprinde un vas de provizii (pifos) de dimensiuni mari cu un volum de 20 litri (h=39,2 cm, d=35,0 cm) decorat cu un brâu reliefat sub buză, un castron de dimensiuni medii cu un volum de 2,5 litri (h=16,9 cm, d=23,2 cm), o cană de dimensiuni medii cu un volum de 0,6 litri (h=12 cm, d=13,4 cm) și un fund de la un vas-borcan.

Vasele ceramice de factură grosieră sunt confecționate manual, prin tehnica suprapunerii și modelării unor suluri de lut, pregătite din pastă cu adaos de șamotă și nisip. Suprafața ceramicii este neregulată, acoperită cu un strat de angobă de culoare gălbuie-roșietică cu pete negre, miezul pereților fiind de culoare neagră.

Cele trei vase păstrate integral denotă forme bitronconice bine profilate cu diametrul maxim în partea de mijloc a corpului, cu buzele drepte sau oblice ușor rotunjite la capăt. Oalele de acest tip sunt caracteristice pentru aria culturală medievală timpurie din Nordul și Nord-Vestul Mării Negre datată în secolele V-VII. La est de râul Nistru, pe teritoriul Ucrainei, ceramică analogică se întâlnește în cadrul așezărilor de tip Penkovka, iar în spațiul carpato-nistrean aceasta este caracteristică pentru așezările de tipul Costișa-Botoșana-Hansca.

În spațiul pruto-nistrean ceramica grosieră cu corpul bitronconic, de regulă, este atestată prin fragmente și relativ rar prin vase întregi, descoperite la Hansca, Dănceni, Recea, Seliște, Păhărniceni etc., aceasta reprezentând o componentă indispensabilă a inventarului local din perioada secolelor V-VII. În acest context, descoperirea la Bălceana a unui set de vase grosiere bitronconice păstrate aproape intact reprezintă un caz relativ rar întâlnit, care are o importanță deosebită pe plan științific. Conform unor ipoteze, tradiția ceramicii grosiere cu corp bitronconic din secolele V-VII ar fi de origine nord-pontică. În același timp însă, nu poate fi exclus și faptul ca vasele ceramice bitronconice ar putea să reprezinte un produs al interferențelor etnoculturale de epocă rezultat concomitent pe întregul teritoriu de la Carpați până la Nipru și Donețul de Nord.

Tur Virtual

Expoziții

„O incursiune în lumea muzicii mecanice” (Aparate pentru redarea sunetului și suporturi de înregistrare)

25 septembrie 2025 – 1 septembrie 2026

Avându-și începuturile în antichitate, muzica mecanică s-a dezvoltat timp de peste două mii de ani și a înglobat cele mai avansate realizări ale mecanicii și științelor naturale, captivând atenția unor oameni de știință, ingineri, maeștri în mecanica de precizie, producători de instrumente muzicale și ceasornicari notorii.

Interferențele creatoare dintre artă și tehnologie au dat naștere instrumentelor de muzică mecanică. Prin definiție, acestea sunt aparate care reproduc muzica prin procedee autonome sau asistate, grație unui mecanism cu rol de a citi suportul pe care este înscrisă o partitură muzicală, acționat prin energie eoliană, hidraulică și electrică.

Muzeul Național de Istorie a Moldovei deține o importantă colecție de aparate muzicale automate și de discuri audio analog în număr de peste 1000 de piese, produse în diferite tari ale Europei, Americii și Asiei, încadrate cronologic între sfârșitul secolului al XIX-lea și anii '90 ai secolului XX. Valorificarea acestei colecții este esențială pentru a o face accesibilă publicului larg, pentru a genera curiozitate, cunoaștere și respect față de moștenirea culturală globală.

Expoziția „O incursiune în lumea muzicii mecanice" invită la o călătorie, vizuală și auditivă, în universul instrumentelor muzicale cu acționare mecanică, care de-a lungul timpului au constituit un mijloc puternic de exprimare a caracteristicilor unei societăți. Aceasta reunește o selecție reprezentativă de peste 200 de exponate cu semnificație istorică, științifică, artistică și memorială din patrimoniul Muzeului Național de Istorie a Moldovei, suplinită cu piese relevante din colecția privată Igor Prescura, capabile să ofere perspective importante asupra evoluției înregistrării și redării sunetului - de la cilindrul cu știfturi până la banda magnetică.

Parcursul aduce în prim-plan instrumentele mecanice de redare a muzicii - cutii muzicale, ceas și obiecte de interior cu mecanism muzical, armoniu, gramofoane, patefoane, pick-upuri, magnetofoane și casetofoane - care prin performanța, farmecul și eleganța lor au cucerit generațiile anterioare. Fiecare obiect, care e scos din contextul lui funcțional firesc, este încadrat atât într-o vizualizare imediată, evidențiindu-i-se în mod optim frumusețea și decorativitatea, precum și în raport asociativ cu conținutul ideatic al expoziției.

Proiectul expozițional punctează și dezvoltarea suporturilor de stocare și reproducere a muzicii, o atenție specială acordându-se discului analog. Inventat la sfârșitul secolului al XIX-lea de Emile Berliner, acesta a cunoscut o evoluție continuă în ceea ce privește durabilitatea, dimensiunea, viteza de rotație, capacitatea și fidelitatea redării, fiind, pentru cea mai mare parte a secolului al XX-lea, elementul de bază în industria muzicală. Sunetul inconfundabil al plăcilor editate de renumite case de discuri, precum „Columbia Records", „Parlophon Records", „Odeon Records", „Favorite Record", „Edison Bell Record", „Lifa Record", „Perfection Concert Record", „Electrecord", „Balkanton", „Bellaccord Electro", „Melodia" ș.a., ambientează întregul parcurs expozițional.

Materialul informativ și ilustrativ, care completează discursul expozițional, prezintă descoperirile-cheie din domeniul muzicii mecanice, numele inventatorilor și diversitatea tipologică de aparate de muzică automată, emblematice pentru evoluția înregistrării și redării sunetului.