#Exponatul Lunii

Cazanele turnate din bronz din perioada scitică (secolele V-III a. Chr.) reprezintă descoperiri relativ rare în zonele de stepă și silvostepă din nordul Mării Negre, în special la limitele sale de vest. În acest context, vasele de acest gen descoperite pe teritoriul Republicii Moldova ocupă un loc special în colecția Muzeului Național de Istorie a Moldovei (MNIM). La momentul de față în expoziția arheologică a muzeului sunt expuse două cazane de bronz descoperite în anul 1988 lângă s. Nicolscoe, mun. Tiraspol. Alte două cazane aflate în colecțiile MNIM provin din tumulii de lângă Dubăsari și Răscăieții Noi.

Piesa prezentată în calitate de exponat al lunii reprezintă o descoperire mai puțin cunoscută, documentată în 1979 în tumulul nr. 1 din preajma satului Răscăieții Noi, raionul Ștefan-Vodă. Pe lângă dimensiunile sale remarcabile (aproximativ 10 m înălțime), această movilă funerară este cunoscută și prin descoperirea din anul 1953 a unei terminații din bronz executată în stilul animalier scitic. Ulterior, în contextul deteriorării acestei movile a fost găsit un cazan de bronz turnat atribuit culturii scitice. Cazanul a fost grav afectat mecanic, în urma căruia buza a fost deformată, iar pereții, împreună cu un mâner vertical păstrat, au fost îndoiți. S-au pierdut fragmente din partea superioară a corpului și un mâner. Înălțimea totală reconstituită a cazanului este de 24 cm (fără mânere), diametrul reconstituit al cazanului emisferic este de 30 cm, iar greutatea de 6,5 kg. În 2020, au fost obținute date privind compoziția chimică a aliajului cazanului de bronz, care au arătat că acesta a fost turnat dintr-un aliaj format din aproape 95 % cupru. Mormintele scitice cercetate în tumulul de la Răscăieții Noi au fost datate în secolul al IV-lea a. Chr. În același timp, cazanul cu mânere verticale de la Răscăieții Noi aparține unei perioade mai timpurii, acest fapt fiind demonstrat de terminația din bronz din prima jumătate a secolului al V-lea a. Chr. descoperită în anul 1953. În plus, în mormântul 7 din tumulul 2 de la Răscăieții Noi a fost găsită o placă reprezentând un prădător încolăcit (expusă în expoziția MNIM), datată la mijlocul secolului al V-lea a. Chr. Astfel, cazanul din tumulul nr. 1 de la Răscăieții Noi, cel m ai probabil, aparține sfârșitului perioadei scitice medii, fiind datat la mijlocul, sau în al treilea sfert al secolului al V-lea î. Chr.

Cazanele de bronz scitice din nord-vestul Mării Negre sunt concentrate în trei regiuni principale: Bucovina-Podolia, Dunărea de Jos și Nistrul de Jos, unde a fost găsit și exemplarul din Răscăieții Noi. Unele cazane scitice au fost găsite în afara unui context arheologic, reprezentând descoperiri fortuite. Cu toate acestea, în asociere cu alte descoperiri „fortuite" (de ex. statui antropomorfe scitice), cazanele scitice marchează o prezență scitică, cel mai probabil, nu mai devreme de finalul secolului al VI-lea a. Chr. Cazanele pătrund în zona Bucovinei și Podoliei în perioada scitică timpurie și sunt cunoscute de la mijlocul secolului al VII-lea a. Chr. Cazanele din bronz turnate împreună cu purtătorii acestora, pătrund în zona de stepă cu 150-200 de ani mai târziu, la fel ca și complexele funerare „militare", care apar în regiunile de stepă de vest, nu mai devreme de mijlocul secolului al V-lea a. Chr. Marea majoritatea a complexelor funerare cu cazane se încadrează în a două jumătatea a sec. V a. Chr. La începutul secolului al IV-lea a. Chr. aceste cazane se întâlnesc mai rar, iar în al doilea sfert de secolului al IV a. Chr. au dispărut complet din practicile culturale ale populației din stepele nord-vest-pontice.

Tur Virtual

Arhiva Evenimentelor

Conferința Științifică Națională „30 de ani de la Războiul pentru apărarea Independenței și Integrității teritoriale a Republicii Moldova (1992)”

Chișinău, 25-26 februarie 2022

În perioada 25-26 februarie 2022, în incinta celor două instituții Universitatea de Stat din Moldova (str. A. Mateevici,60, Blocul Central, Sala „Gheorghe Brătianu”, nr. 530) și Muzeul Național de Istorie a Moldovei (str. 31 August 1989, 121A), s-a desfășurat Conferința Științifică Națională „30 de ani de la Războiul pentru apărarea Independenței și Integrității teritoriale a Republicii Moldova” (în format online), organizată de Universitatea de Stat din Moldova, Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei și Asociația Istoricilor din Republica Moldova „Alexandru Moșanu”.

La Muzeul Național de Istorie a Moldovei conferința a fost organizată în cadrul proiectului instituțional „Patrimoniul muzeal şi memoria istorică: cercetare, interpretare, prezentare” (20.80009.0807.43).

La Conferință au participat istorici, juriști, ofițeri superiori în rezervă, participanți la Războiul de pe Nistru, politologi și analiști, specialiști în alte domenii. În cadrul evenimentului au fost abordate subiecte ce țin de cauzele ce au condus la intervenția militară a Federației Ruse împotriva Republicii Moldova, au fost reafirmate argumentele incontestabile de implicare în război a cetățenilor Federației Ruse (cazaci, mercenari, elemente periculoase eliberate special din penitenciare, dar și militarii Armatei a 14-a, staționate ilegal pe teritoriul Suveran și Independent al Republicii Moldova). Războiul a dus la moartea și traumatizarea oamenilor civili și militari, a provocat distrugeri economice, lipsuri, suferințe și dureri.

Prima zi a Conferinței 25 februarie 2022, a fost deschisă la ora 9.00., cu un cuvânt de salut de către dr. hab., prof. univ. Anatol PETRENCU, Universitatea de Stat din Moldova, care a fost și moderator.

La cuvântul de salut s-au alăturat dr. hab. Eugen SAVA, directorul general al Muzeului Național de Istorie a Moldovei, dr., conf. univ. Igor ȘAROV, rector, Universitatea de Stat din Moldova, dr. Viorel Cibotaru, ex-ministru al Apărării Republicii Moldova, director Institutul European de Studii Politice din Republica Moldova.

Moderatorii ședinței plenare au fost: dr. hab., prof. univ. Anatol PETRENCU și dr. Ion NEGREI, Institutul de Istorie, Ministerul Educației și Cercetării.

În cadrul ședinței plenare care s-a început la 9.30., au luat cuvântul dr., conf. univ. Anatol ȚARANU, ex-ambasador, cu comunicarea Oximoronul războiului de pe Nistru: propagandă versus realitate; Oazu NANTOI, deputat în Parlamentul Republicii Moldova, cu comunicarea Transformarea fenomenului „conflict transnistrean” și perspectiva statalității Republicii Moldova; Anatolie NOSATÂI, ministrul Apărării al Republicii Moldova, dr. Vitalie CIOBANU, colonel, cu comunicarea Armata a 14-a rusă în Războiul de la Nistru.

La Conferința Științifică s-au reunit 37 de participanți din 2 țări:

7 participanți din România;
30 participanți din Republica Moldova .

În total – 18,92 % din România și 81,08% din Republica Moldova.

La Conferința Științifică au fost înregistrate pe ordinea de zi 37 de comunicări, inclusiv 5 comunicări la şedinţa plenară (toate 5 comunicări din Republica Moldova).

Conferința Științifică s-a desfășurat în două secții:

Secția I în intervalul orelor 13.00-17.00. la: Universitatea de Stat din Moldova (str. A. Mateevici, 60, Blocul Central, Sala „Gheorghe Brătianu”, nr. 530).

Moderatori: dr. Ion Valer XENOFONTOV, dr. Constantin CORNEANU

Au fost preconizate – 16 comunicări.

Participanți din Republica Moldova: 12.

Participanți din România: 4.

În total – 25 % din România și 75 % din Republica Moldova.

Secția II în intervalul orelor 13.00-17.00. la: Muzeul Național de Istorie a Moldovei (str. 31 August 1989, 121A):

Moderatori: dr. Marius TĂRÂȚĂ, Anatolie POVESTCA

Au fost preconizate – 15 comunicări. Au fost prezentate – 10 comunicări (66,66%)

Participanți din Republica Moldova: 12.

Participanți din România: 3.

În total – 20 % din România și 80 % din Republica Moldova.

Ponderea instituțiilor participante din Republica Moldova:

* Muzeul Național de Istorie a Moldovei – 3 comunicări (membrii proiectului instituțional).

* Universitatea de Stat din Moldova – 6 comunicări.

* Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” din Chișinău – 1 comunicare.

* Centrul de Excelență în informatică și tehnologii informaționale – 1 comunicare.

* Institutul politici eficiente – 1 comunicare.

* Institutul de Istorie – 2 comunicări.

* Mitropolia Basarabiei – 1 comunicare.

* Școala Doctorală a Academiei Militare a Forțelor Armate – 1 comunicare.

* ex-deputat, ex-ambasador, ex-prim-ministru, ex-ministrul Apărării - 6 comunicări.

* veterani și militari – 6 comunicări.

* ziarist și scriitor – 2 comunicări.

În total – 30 comunicări din Republica Moldova.

Ponderea instituțiilor participante din România:

* Academia Oamenilor de Știință din România – 1 comunicare.

* Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava – 1 comunicare.

* Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași – 1 comunicare.

* Universitatea „Dunărea de Jos”, Galați – 1 comunicare.

* Asociația Casa Mării Negre, Constanța – 1 comunicare.

* Asociația Europeană de Studii Geopolitice și Strategice „Gheorghe I. Brătianu”, București

- 1 comunicare.

* Societatea de Științe Istorice, filiala Constanța – 1 comunicare.

În total – 7 comunicări din România.

Concluzii

Conferința Științifică Națională organizată de Universitatea de Stat din Moldova, Muzeul Național de Istorie a Moldovei și Asociația Istoricilor din Republica Moldova „Alexandru Moșanu”, a reunit 37 de cercetători din 2 țări – 18,92 % din România și 81,08% din Republica Moldova.

Din cele 15 comunicări, înscrise pe ordinea de zi, din cadrul Secției II, au fost prezentate – 10 comunicări (66,66%), 1 comunicare – (6,66%) din România și 9 comunicări (60%) din Republica Moldova.

Din cele 5 comunicări (33.33%) care nu au fost expuse în cadrul Secției II, 2 comunicări (13.33%) sunt din România și 3 comunicări (20%) sunt din Republica Moldova.

Comunicările participanților s-au remarcat prin diversitate tematică, noi abordări metodologice a problemei, studii interdisciplinare, materiale noi. O bună parte dintre comunicări au fost însoțite de prezentări grafice și fotografii. N-au existat probleme tehnice majore cauzate de semnalul rețelei internet, fapt care a permis derularea ședințele plenarei și pe sectoare, în graficul orarului stabilit.

Sâmbătă 26 februarie 2022, în incinta Muzeului Național de Istorie a Moldovei (str. 31 August 1989, 121A), la ora 10.00, a fost deschisă pentru public Expoziția de fotografii „Memoria unui război nedeclarat”.

Responsabil: dr. Elena POSTICĂ, Muzeul Național de Istorie a Moldovei,

drd. Maria GOGU-ZINOVII, Universitatea de Stat din Moldova / Agenția Națională a Arhivelor.