#Exponatul Lunii

Setul de vase ceramice a fost descoperit întâmplător în luna octombrie 2025 în partea de sud-vest a satului Bălceana, r. Hâncești, la circa 1,2 km de la r. Lăpușniţa. Materialele arheologice au fost recuperate de către Agenţia Naţională Arheologică.

Inventarul ceramic cuprinde un vas de provizii (pifos) de dimensiuni mari cu un volum de 20 litri (h=39,2 cm, d=35,0 cm) decorat cu un brâu reliefat sub buză, un castron de dimensiuni medii cu un volum de 2,5 litri (h=16,9 cm, d=23,2 cm), o cană de dimensiuni medii cu un volum de 0,6 litri (h=12 cm, d=13,4 cm) și un fund de la un vas-borcan.

Vasele ceramice de factură grosieră sunt confecționate manual, prin tehnica suprapunerii și modelării unor suluri de lut, pregătite din pastă cu adaos de șamotă și nisip. Suprafața ceramicii este neregulată, acoperită cu un strat de angobă de culoare gălbuie-roșietică cu pete negre, miezul pereților fiind de culoare neagră.

Cele trei vase păstrate integral denotă forme bitronconice bine profilate cu diametrul maxim în partea de mijloc a corpului, cu buzele drepte sau oblice ușor rotunjite la capăt. Oalele de acest tip sunt caracteristice pentru aria culturală medievală timpurie din Nordul și Nord-Vestul Mării Negre datată în secolele V-VII. La est de râul Nistru, pe teritoriul Ucrainei, ceramică analogică se întâlnește în cadrul așezărilor de tip Penkovka, iar în spațiul carpato-nistrean aceasta este caracteristică pentru așezările de tipul Costișa-Botoșana-Hansca.

În spațiul pruto-nistrean ceramica grosieră cu corpul bitronconic, de regulă, este atestată prin fragmente și relativ rar prin vase întregi, descoperite la Hansca, Dănceni, Recea, Seliște, Păhărniceni etc., aceasta reprezentând o componentă indispensabilă a inventarului local din perioada secolelor V-VII. În acest context, descoperirea la Bălceana a unui set de vase grosiere bitronconice păstrate aproape intact reprezintă un caz relativ rar întâlnit, care are o importanță deosebită pe plan științific. Conform unor ipoteze, tradiția ceramicii grosiere cu corp bitronconic din secolele V-VII ar fi de origine nord-pontică. În același timp însă, nu poate fi exclus și faptul ca vasele ceramice bitronconice ar putea să reprezinte un produs al interferențelor etnoculturale de epocă rezultat concomitent pe întregul teritoriu de la Carpați până la Nipru și Donețul de Nord.

Tur Virtual

Arhiva Evenimentelor

Conferința științifico-practică „Rezultatele cercetărilor arheologice efectuate la locul represiunilor în masă din timpul Marii Terori (1937-1938) în Tiraspol”

18 decembrie 2024

În data de 18 decembrie 2024, în Sala Albastră a Muzeului Național de Istorie a Moldovei a avut loc conferința științifico-practică „Rezultatele cercetărilor arheologice efectuate la locul represiunilor în masă din timpul Marii Terori (1937-1938) în Tiraspol", eveniment organizat în parteneriat cu Asociația Foștilor Deportați şi Deținuți Politici din Republica Moldova, Institutul de Istorie al USM, Muzeul de Istorie a Satului Avdarma din UTA Găgăuzia și Asociația Obștească Centrul de Excelență Institutul Pro Memoria, cu susținerea Programului EU4Dialogue Project, Component 1 al Comisiei Europene.

Conferința a reunit circa 50 de participanți, inclusiv istorici, arheologi, muzeografi, cadre didactice universitare, profesori de istorie, studenți, reprezentanți ai societății civile și mass-media.

Lucrările conferinței au fost precedate de o întâlnire a dlui prof. univ., dr. hab. Eugen Sava, Director General al MNIM cu echipa de arheologi care au realizat lucrările de cercetare la locul represiunilor în masă, datate cu perioada Marii Terori din 1937-1938 din RASS Moldovenească. În cadrul discuției, a fost menționată deschiderea mutuală cu privire la valorificarea științifico-muzeală a rezultatelor înregistrate.

Conferința științifico-practică a fost inaugurată prin luările de cuvânt din partea organizatorilor și partenerilor proiectului. Șefa Muzeului Victimelor Deportărilor și Represiunilor Politice - filiala MNIM, conf. univ., dr. Ludmila Cojocaru a consemnat valoarea internațională a rezultatelor arheologice de la locul execuțiilor în masă din Tiraspol pentru elucidarea fenomenului totalitar. Președintele Asociației Foștilor Deportați și Deținuți Politici, Alexandru Postica s-a referit la importanța diseminării acestor rezultate, în special în cadrul predării cursului opțional „Regimul totalitar-comunist: represiuni și mișcarea de rezistență" aprobat de Ministerul Culturii al RM în anul curent. Coordonatoarea Programului EU4Dialogue Project în Republica Moldova, Ana Moghilda a reiterat deschiderea fondurilor europene în edificarea unei culturi a memoriei în societatea din Republica Moldova. Fondatorul Muzeului de Istorie al satului Avdarma din UTA Găgăuzia, Ignat Cazmalî a menționat importanța studierii istoriei și memoriei victimelor regimului totalitar-comunist și necesitatea transmiterii acestor cunoștințe următoarelor generații.

Echipa de arheologi coordonată de Igor Cetvericov, alături de Rodion Romanov și Alexandr Antropov a prezentat rezultatele cercetărilor arheologice efectuate la locul execuțiilor în masă în perioada Marii Terori (1937-1938) din RASS Moldovenească, în gropile comune de pe teritoriul Bastionului „Vladimir" din Tiraspol. Din cele 60 de gropi descoperite de arheologi, 47 au fost datate cronologic, iar coroborarea documentelor de arhivă din perioada Marii Terori cu rezultatele cercetărilor arheologice efectuate a permis identificarea numelor a 4.185 de victime din numărul total de 4.515 (sau 4.561) victime, osemintele cărora au fost descoperite și neînhumate în perioada anilor 1991-2023.

Discuțiile purtate pe marginea rezultatelor prezentate de către echipa de cercetători au relevat necesitatea cunoașterii crimelor regimului totalitar-comunist din perioada RASS Moldovenească și asumarea responsabilități de a nu admite repetarea acestor crime în viitor.