#Exponatul Lunii

Setul de vase ceramice a fost descoperit întâmplător în luna octombrie 2025 în partea de sud-vest a satului Bălceana, r. Hâncești, la circa 1,2 km de la r. Lăpușniţa. Materialele arheologice au fost recuperate de către Agenţia Naţională Arheologică.

Inventarul ceramic cuprinde un vas de provizii (pifos) de dimensiuni mari cu un volum de 20 litri (h=39,2 cm, d=35,0 cm) decorat cu un brâu reliefat sub buză, un castron de dimensiuni medii cu un volum de 2,5 litri (h=16,9 cm, d=23,2 cm), o cană de dimensiuni medii cu un volum de 0,6 litri (h=12 cm, d=13,4 cm) și un fund de la un vas-borcan.

Vasele ceramice de factură grosieră sunt confecționate manual, prin tehnica suprapunerii și modelării unor suluri de lut, pregătite din pastă cu adaos de șamotă și nisip. Suprafața ceramicii este neregulată, acoperită cu un strat de angobă de culoare gălbuie-roșietică cu pete negre, miezul pereților fiind de culoare neagră.

Cele trei vase păstrate integral denotă forme bitronconice bine profilate cu diametrul maxim în partea de mijloc a corpului, cu buzele drepte sau oblice ușor rotunjite la capăt. Oalele de acest tip sunt caracteristice pentru aria culturală medievală timpurie din Nordul și Nord-Vestul Mării Negre datată în secolele V-VII. La est de râul Nistru, pe teritoriul Ucrainei, ceramică analogică se întâlnește în cadrul așezărilor de tip Penkovka, iar în spațiul carpato-nistrean aceasta este caracteristică pentru așezările de tipul Costișa-Botoșana-Hansca.

În spațiul pruto-nistrean ceramica grosieră cu corpul bitronconic, de regulă, este atestată prin fragmente și relativ rar prin vase întregi, descoperite la Hansca, Dănceni, Recea, Seliște, Păhărniceni etc., aceasta reprezentând o componentă indispensabilă a inventarului local din perioada secolelor V-VII. În acest context, descoperirea la Bălceana a unui set de vase grosiere bitronconice păstrate aproape intact reprezintă un caz relativ rar întâlnit, care are o importanță deosebită pe plan științific. Conform unor ipoteze, tradiția ceramicii grosiere cu corp bitronconic din secolele V-VII ar fi de origine nord-pontică. În același timp însă, nu poate fi exclus și faptul ca vasele ceramice bitronconice ar putea să reprezinte un produs al interferențelor etnoculturale de epocă rezultat concomitent pe întregul teritoriu de la Carpați până la Nipru și Donețul de Nord.

Tur Virtual

Arhiva Evenimentelor

Cultura memoriei şi patrimoniul cultural în societatea post-totalitară prezentate în cadrul conferinței științifice internaționale „Patrimoniul cultural de ieri – implicații în dezvoltarea societății de mâine”

11 februarie 2026

În data de 11 februarie 2026, Muzeul Național de Istorie a Moldovei a participat la lucrările de inaugurare a conferinței științifice internaționale „Patrimoniul cultural de ieri - implicații în dezvoltarea societății de mâine", Iași-Chișinău-București-Lviv. Evenimentul este organizat de Academia de Științe a Moldovei în contextul Zilei Internaționale a femeilor și fetelor cu activități în domeniul științei, în cooperare cu Muzeul Național de Istorie a Moldovei, Centrul Mitropolitan de Cercetări Științifice TABOR, Institutul de Etnologie al Academiei Naționale de Științe a Ucrainei, Universitatea Liberă din Berlin.

Secțiunea VII „Cultura memoriei şi patrimoniul cultural în societatea post-totalitară: proiecte și practici de valorificare ştiințifică", moderată de dr. Ludmila D. Cojocaru și dr. Lidia Pădureac a fost găzduită de Muzeul Național de Istorie a Moldovei. Comunicările științifice au adus în discuție perspective de valorificare științifică, muzeală, educațională a patrimoniului și bune practici de transmitere a trecutului recent noilor generații din Republica Moldova și România:

dr. hab. Claudia-Florentina Dobre (Institutul de Istorie „Nicolae Iorga" din București), Memoria comunismului în România: politici publice și reprezentări individuale;
dr., conf. univ. Ludmila D. Cojocaru (Muzeul Național de Istorie a Moldovei), Percepția comunismului în rândul tinerilor din Republica Moldova: considerații preliminare;
dr., conf. univ. Liudmila Chiciuc (Universitatea de Stat „B.P. Hasdeu" din Cahul), Istoria comunismului în manualele școlare din Republica Moldova: probleme și perspective;
dr., conf. univ. Lidia Pădureac (Universitatea de Stat „Alecu Russo" din Bălți), Memorie, civism și educație în mediul digital: studiul de caz al Muzeului Virtual al Universității de Stat „Alecu Russo" din Bălți;
drd. Olga Trandafilova (Școala Doctorală USM), Foametea din anii 1946-1947: istorie și memorie în mediul tinerei generații din Găgăuzia;
dr., conf. univ. Virgiliu Bîrlădeanu (Institutul de Istorie, Universitatea de Stat din Moldova), Deportările staliniste din aprilie 1951 - mentalități și atitudini ale comunităților confesionale;
dr. hab., conf. univ. Zinaida Bolea (Universitatea de Stat din Moldova), Subiectivitate versus obiectivitate în cercetarea trecutului totalitar: dileme, polemici, soluții .

Pe parcursul desfășurării lucrărilor, conferința științifică a constituit o platformă internațională de discuție, întrunind cercetători, muzeografi, experți consacrați și tineri cercetători din varii domenii din Republica Moldova, România, Ucraina.

***

Secțiunea a fost organizată în cadrul proiectului științific de cercetare „Comunismul pe înțelesul tinerilor. Transmiterea trecutului recent noilor generații din România și Republica Moldova" (cod PN-IV-PCB-RO-MD-2024-0039), implementat de Muzeul Național de Istorie a Moldovei în cooperare cu Institutul de Istorie „Nicolae Iorga" al Academiei Române, în rezultatul concursului „Proiecte complexe bilaterale cu Republica Moldova".