#Exponatul Lunii

Părțile principale ale aparatului cuprind carcasa, burduful, obiectivul și sistemul de vizare. Carcasa este alcătuită din două cadre de lemn de nuc lăcuit, unite printr-un burduf pliabil din material textil negru, care permite extensia necesară pentru focalizare. Pe panoul frontal se află obiectivul anastigmat Agfa, montat într-un obturator de tip Compur, produs de F. Deckel din München. Dispune de un vizor pliabil tip „brilliant" pentru orientare portret și peisaj. Utilizează plăci fotografice din sticlă acoperite cu un strat de emulsie fotografică, montate în casete de lemn de nuc, cu dimensiunea cadrului de 9x12 cm.
Modelul din lemn de nuc, considerat vârful de gamă „Agfa Isolar Luxus", a fost proiectat de fabrica A.H. Rietzschel din München, preluată de AGFA în 1925 și care a continuat producerea acestui tip de aparat sub numele propriu până la sfârșitul anilor `20 ai sec. XX.
Piesa a fost restaurată de Mihail Culașco, Secția Restaurare MNIM.
Scurt istoric al aparatului fotografic
Istoria aparatului de fotografiat numără 200 de ani, timp în care acesta a evoluat, de la camera obscură până la dispozitivul digital de astăzi. Momentele importante de-a lungul parcursului istoric includ: prima fotografie permanentă realizată în 1826 de fizicianul francez Joseph Nicéphore Niépce, folosind o cutie de lemn și o placă acoperită cu bitum de Iudeea; inventarea primului procedeu fotografic - dagherotipia - în anul 1839 de către francezul Louis Daguerre, care a marcat nașterea oficială a fotografiei; inventarea calotipiei, procedeu de realizare a fotografiei bazat pe principiul negativ/pozitiv, de către fizicianul și chimistul britanic Fox Talbot; inventarea plăcilor de colodiu umede de către englezul Frederick Scott Archer și a plăcilor fotografice de sticlă uscate de către britanicii Richard Leach Maddox și John Huds Bennet; introducerea filmului fotografic flexibil montat pe role și lansarea primului aparat Kodak de către inventatorul american George Eastman; lansarea primului aparat care folosea film de 35 mm de către compania germană „Leica"; lansarea primului aparat fotografic instant „Polaroid", inventat de americanul Edwin Land. În cele din urmă, începând cu 1975, acest drum a condus la revoluția fotografiei digitale. Fiecare pas succesiv a făcut ca aparatele fotografice să devină mai mici și mai rapide, îmbunătățind semnificativ calitatea imaginii.
Primul atelier fotografic a fost deschis la Chișinău în 1854 de către Eduard Glewski, iar înainte de Primul Război Mondial în Basarabia existau deja circa 100 de ateliere de fotografie.
Colecția Muzeului Național de Istorie a Moldovei cuprinde peste 30 de aparate fotografice, realizate în Austria; Germania, Franța, URSS, Japonia și China, datate cu sf. sec. XIX-anii 2000, între care aparate cu burduf pliabil, camere de tip BOX (cutie), aparate reflex cu un singur obiectiv (SLR) și cu două obiective (TLR), aparate digitale (DSLR).

Tur Virtual

Arhiva Evenimentelor

Flashmob național „O lumină și un hulubaș de pâine” dedicat memoriei victimelor foametei din anii 1946-1947 din RSS Moldovenească

18 aprilie 2026

În data de 18 aprilie 2026, în curtea Muzeului Național de Istorie a Moldovei a avut loc un flashmob național cu genericul „O lumină și un hulubaș de pâine", acțiune comemorativă dedicată victimelor foametei din anii 1946-1947 în RSS Moldovenească. Evenimentul a fost organizat de Asociația Foștilor Deportați și Deținuți Politici din Moldova în cooperare cu Muzeul Național de Istorie a Moldovei, Mitropolia Basarabiei și Exarhatul Plaiurilor, Episcopia Basarabiei de Sud, Episcopia de Bălți, Primăria municipiului Cahul, Centrul Mieroszewski (Polonia) și Fundația Hanns Seidel (Republica Moldova).

În cadrul evenimentului, publicul larg a fost informat despre politicile criminale ale statului sovietic față de populația din RSS Moldovenească în anii 1946-1947, iar în memoria victimelor foametei din 1946-1947 au fost oferiți 250 de hulubași de pâine - simbol al vieții și al speranței, ca act de pomenire și recunoaștere a suferinței celor care au murit cu gândul la o bucată de pâine.

„Foametea provocată de regimul sovietic în Basarabia a lovit în cele mai sacre valori și în drepturile fundamentale, încercând să frângă voința unei societăți și să destrame structurile ei tradiționale. Astăzi ne-am propus să vorbim unui public cât mai larg despre istoria acestei tragedii", a menționat șefa secției Muzeul Victimelor Deportărilor și Represiunilor Politice din cadrul MNIM, dr. Ludmila Cojocaru.

„La 80 de ani de la tragedie, avem datoria să spunem limpede adevărul: foametea organizată din anii 1946-1947 nu a fost doar consecința unui an secetos, ci și rezultatul unor decizii politice criminale ale regimului totalitar sovietic. Comemorarea acestor victime este un act de respect față de memoria lor și, în același timp, o datorie morală față de generațiile tinere, care trebuie să cunoască adevărul despre trecutul nostru", a menționat ministrul Cristian Jardan, prezent la eveniment.

„Am decis să organizăm o acţiune de informare despre atrocitățile care s-au produs acum 80 de ani şi să înmânăm câte un simbol - hulubaşul din pâine, care reprezintă o pomană pentru cei pieriți în foamete", a afirmat preşedintele Asociaţiei Foştilor Deportaţi şi Deţinuţi Politici din Republica Moldova, Alexandru Postica.

Acțiunea comemorativă „O lumină și un hulubaș de pâine" s-a desfășurat, concomitent, și în mun. Bălți și mun. Cahul, aducând un omagiu victimelor foametei din anii 1946-1947 în RSS Moldovenească la nivel național.