#Exponatul Lunii

Setul de vase ceramice a fost descoperit întâmplător în luna octombrie 2025 în partea de sud-vest a satului Bălceana, r. Hâncești, la circa 1,2 km de la r. Lăpușniţa. Materialele arheologice au fost recuperate de către Agenţia Naţională Arheologică.

Inventarul ceramic cuprinde un vas de provizii (pifos) de dimensiuni mari cu un volum de 20 litri (h=39,2 cm, d=35,0 cm) decorat cu un brâu reliefat sub buză, un castron de dimensiuni medii cu un volum de 2,5 litri (h=16,9 cm, d=23,2 cm), o cană de dimensiuni medii cu un volum de 0,6 litri (h=12 cm, d=13,4 cm) și un fund de la un vas-borcan.

Vasele ceramice de factură grosieră sunt confecționate manual, prin tehnica suprapunerii și modelării unor suluri de lut, pregătite din pastă cu adaos de șamotă și nisip. Suprafața ceramicii este neregulată, acoperită cu un strat de angobă de culoare gălbuie-roșietică cu pete negre, miezul pereților fiind de culoare neagră.

Cele trei vase păstrate integral denotă forme bitronconice bine profilate cu diametrul maxim în partea de mijloc a corpului, cu buzele drepte sau oblice ușor rotunjite la capăt. Oalele de acest tip sunt caracteristice pentru aria culturală medievală timpurie din Nordul și Nord-Vestul Mării Negre datată în secolele V-VII. La est de râul Nistru, pe teritoriul Ucrainei, ceramică analogică se întâlnește în cadrul așezărilor de tip Penkovka, iar în spațiul carpato-nistrean aceasta este caracteristică pentru așezările de tipul Costișa-Botoșana-Hansca.

În spațiul pruto-nistrean ceramica grosieră cu corpul bitronconic, de regulă, este atestată prin fragmente și relativ rar prin vase întregi, descoperite la Hansca, Dănceni, Recea, Seliște, Păhărniceni etc., aceasta reprezentând o componentă indispensabilă a inventarului local din perioada secolelor V-VII. În acest context, descoperirea la Bălceana a unui set de vase grosiere bitronconice păstrate aproape intact reprezintă un caz relativ rar întâlnit, care are o importanță deosebită pe plan științific. Conform unor ipoteze, tradiția ceramicii grosiere cu corp bitronconic din secolele V-VII ar fi de origine nord-pontică. În același timp însă, nu poate fi exclus și faptul ca vasele ceramice bitronconice ar putea să reprezinte un produs al interferențelor etnoculturale de epocă rezultat concomitent pe întregul teritoriu de la Carpați până la Nipru și Donețul de Nord.

Tur Virtual

Arhiva Evenimentelor

Flashmob național „O lumină și un hulubaș de pâine” dedicat memoriei victimelor foametei din anii 1946-1947 din RSS Moldovenească

18 aprilie 2026

În data de 18 aprilie 2026, în curtea Muzeului Național de Istorie a Moldovei a avut loc un flashmob național cu genericul „O lumină și un hulubaș de pâine", acțiune comemorativă dedicată victimelor foametei din anii 1946-1947 în RSS Moldovenească. Evenimentul a fost organizat de Asociația Foștilor Deportați și Deținuți Politici din Moldova în cooperare cu Muzeul Național de Istorie a Moldovei, Mitropolia Basarabiei și Exarhatul Plaiurilor, Episcopia Basarabiei de Sud, Episcopia de Bălți, Primăria municipiului Cahul, Centrul Mieroszewski (Polonia) și Fundația Hanns Seidel (Republica Moldova).

În cadrul evenimentului, publicul larg a fost informat despre politicile criminale ale statului sovietic față de populația din RSS Moldovenească în anii 1946-1947, iar în memoria victimelor foametei din 1946-1947 au fost oferiți 250 de hulubași de pâine - simbol al vieții și al speranței, ca act de pomenire și recunoaștere a suferinței celor care au murit cu gândul la o bucată de pâine.

„Foametea provocată de regimul sovietic în Basarabia a lovit în cele mai sacre valori și în drepturile fundamentale, încercând să frângă voința unei societăți și să destrame structurile ei tradiționale. Astăzi ne-am propus să vorbim unui public cât mai larg despre istoria acestei tragedii", a menționat șefa secției Muzeul Victimelor Deportărilor și Represiunilor Politice din cadrul MNIM, dr. Ludmila Cojocaru.

„La 80 de ani de la tragedie, avem datoria să spunem limpede adevărul: foametea organizată din anii 1946-1947 nu a fost doar consecința unui an secetos, ci și rezultatul unor decizii politice criminale ale regimului totalitar sovietic. Comemorarea acestor victime este un act de respect față de memoria lor și, în același timp, o datorie morală față de generațiile tinere, care trebuie să cunoască adevărul despre trecutul nostru", a menționat ministrul Cristian Jardan, prezent la eveniment.

„Am decis să organizăm o acţiune de informare despre atrocitățile care s-au produs acum 80 de ani şi să înmânăm câte un simbol - hulubaşul din pâine, care reprezintă o pomană pentru cei pieriți în foamete", a afirmat preşedintele Asociaţiei Foştilor Deportaţi şi Deţinuţi Politici din Republica Moldova, Alexandru Postica.

Acțiunea comemorativă „O lumină și un hulubaș de pâine" s-a desfășurat, concomitent, și în mun. Bălți și mun. Cahul, aducând un omagiu victimelor foametei din anii 1946-1947 în RSS Moldovenească la nivel național.