#Exponatul Lunii

Șiragul de mărgele expus provine din complexul funerar nr. 6 din tumulul nr. 4, cercetat în anul 1982 de către dr. hab. Eugen SAVA în apropierea orașului Taraclia. Mărgelele au fost găsite în zona toracelui defunctului, fapt ce indică purtarea lor în colier și păstrarea poziției inițiale în cadrul inventarului funerar.
Colierul este alcătuit din 11 piese confecționate integral din faianță egipteană. Opt dintre acestea au formă sferică și sunt decorate cu incizii verticale, care formează între 14 și 21 de nervuri reliefate. Diametrul lor variază între 13 și 20 mm. Alte două piese sunt reprezentări de scarabei, cu dimensiunea de 23,5 × 19,5 mm, iar ultima componentă este o mărgică-pandantiv cilindrică aplatizată, prevăzută cu o incizie verticală mediană, și are dimensiunea de 22 × 9 mm. Cromatica pieselor variază de la albastru deschis la albastru închis și nuanțe violacee, caracteristice degradării și variațiilor glazurii specifice faianței egiptene.
Faianța egipteană reprezintă un material artificial pe bază de cuarț, acoperit cu o glazură alcalină de culoare albastră sau verde-albăstruie, utilizat pe scară largă în Egiptul antic și ulterior răspândit în spațiul mediteranean și pontic prin intermediul schimburilor comerciale. În primele secole ale erei noastre, astfel de obiecte constituie indicatori importanți ai contactelor culturale și economice dintre lumea mediteraneană și comunitățile din regiunea nord-pontică.
Prin caracteristicile sale tipologice, tehnologice și simbolice, șiragul de la Taraclia reprezintă un artefact deosebit de valoros pentru studiul relațiilor interculturale, al mobilității bunurilor de prestigiu și al practicilor funerare ale comunităților sarmatice din primele secole ale erei noastre (sec. I-II).

Tur Virtual

Arhiva Evenimentelor

Lansare de carte: „Hansca: așezarea medievală din Codrii Lăpușnei”, autori: Gheorghe POSTICĂ, Ion HÎNCU, / Universitatea Pedagogică de Stat "Ion Creangă" Chișinău; Muzeul Național al Bucovinei, Suceava. - Suceava: Ed. Karl A. Romstorfer

23 aprilie 2026

La data de 23 aprilie, 2026, în Sala Albastră, Muzeul Național de Istorie a Moldovei a găzduit lansarea de carte: „Hansca: așezarea medievală din Codrii Lăpușnei", autori: Gheorghe POSTICĂ, Ion HÎNCU, / Universitatea Pedagogică de Stat "Ion Creangă" Chișinău; Muzeul Național al Bucovinei, Suceava. - Suceava: Ed. Karl A. Romstorfer, 2025, 857 p.: ill. tab., Coord.: Sergiu Musteață, Constantin-Emil Ursu, - ISBN 978-630-6701-02-5.

Cu mesaje de salut a venit domnul dr. hab. Sergiu Musteață, Profesor universitar al Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă" din Chișinău, domnul dr. Constantin-Emil Ursu, Director general al Muzeului Național al Bucovinei, Suceava, România, domnul dr. hab. Eugen Sava, Director general al Muzeului Național de Istorie a Moldovei, domnul academician Andrei Eșanu, Cercetător științific principal la Institutul de Istorie al Universității de Stat din Moldova, doamna dr. Monica Dejan, Șef Sector Arheologie al Muzeului Național al Bucovinei, Suceava, România, domnul dr. Vladimir Vornic, Director general al Agenției Naționale Arheologice, domnul dr. Aurel Zanoci, Conferențiar universitar al Universității de Stat din Moldova și domnul prof. univ. dr. hab. Gheorghe Postică, Șef Secție Istorie, Arheologie, Muzeologie; Cercetător științific principal al Institutului de Istorie al Universității de Stat din Moldova.

Lucrarea „Hansca: Așezarea medievală timpurie din Codrii Lăpușnei" a fost publicată la Editura "Karl A. Romstorfer" din Suceava, de către Muzeul Național al Bucovinei în cooperare cu Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă" din Chișinău, cu sprijinul financiar al Consiliului Județean Suceava.

Monografia reprezintă o sinteză a investigațiilor arheologice realizate pe parcursul a 20 de campanii de cercetare din perioada anilor 1960-1991 la așezarea medievală timpurie de lângă s. Hansca, r. Ialoveni.

Lucrarea este alcătuită din două compartimente de bază: partea analitică, în care, metodic, sunt analizate vestigiile medievale descoperite în așezarea de la Hansca și partea documentară, în care, în mod sistemic, sunt prezentate complexele arheologice și artefactele identificate.

Prin materialele arheologice furnizate, așezarea de la Hansca se înscrie organic în grupul de așezări medievale delimitat în zona istorică a fostului ținut al Lăpușnei din partea centrală a spațiului pruto-nistrean, profilându-se drept un veritabil model al moștenirii românești de la periferia de est a romanității orientale.