#Exponatul Lunii

Setul de vase ceramice a fost descoperit întâmplător în luna octombrie 2025 în partea de sud-vest a satului Bălceana, r. Hâncești, la circa 1,2 km de la r. Lăpușniţa. Materialele arheologice au fost recuperate de către Agenţia Naţională Arheologică.

Inventarul ceramic cuprinde un vas de provizii (pifos) de dimensiuni mari cu un volum de 20 litri (h=39,2 cm, d=35,0 cm) decorat cu un brâu reliefat sub buză, un castron de dimensiuni medii cu un volum de 2,5 litri (h=16,9 cm, d=23,2 cm), o cană de dimensiuni medii cu un volum de 0,6 litri (h=12 cm, d=13,4 cm) și un fund de la un vas-borcan.

Vasele ceramice de factură grosieră sunt confecționate manual, prin tehnica suprapunerii și modelării unor suluri de lut, pregătite din pastă cu adaos de șamotă și nisip. Suprafața ceramicii este neregulată, acoperită cu un strat de angobă de culoare gălbuie-roșietică cu pete negre, miezul pereților fiind de culoare neagră.

Cele trei vase păstrate integral denotă forme bitronconice bine profilate cu diametrul maxim în partea de mijloc a corpului, cu buzele drepte sau oblice ușor rotunjite la capăt. Oalele de acest tip sunt caracteristice pentru aria culturală medievală timpurie din Nordul și Nord-Vestul Mării Negre datată în secolele V-VII. La est de râul Nistru, pe teritoriul Ucrainei, ceramică analogică se întâlnește în cadrul așezărilor de tip Penkovka, iar în spațiul carpato-nistrean aceasta este caracteristică pentru așezările de tipul Costișa-Botoșana-Hansca.

În spațiul pruto-nistrean ceramica grosieră cu corpul bitronconic, de regulă, este atestată prin fragmente și relativ rar prin vase întregi, descoperite la Hansca, Dănceni, Recea, Seliște, Păhărniceni etc., aceasta reprezentând o componentă indispensabilă a inventarului local din perioada secolelor V-VII. În acest context, descoperirea la Bălceana a unui set de vase grosiere bitronconice păstrate aproape intact reprezintă un caz relativ rar întâlnit, care are o importanță deosebită pe plan științific. Conform unor ipoteze, tradiția ceramicii grosiere cu corp bitronconic din secolele V-VII ar fi de origine nord-pontică. În același timp însă, nu poate fi exclus și faptul ca vasele ceramice bitronconice ar putea să reprezinte un produs al interferențelor etnoculturale de epocă rezultat concomitent pe întregul teritoriu de la Carpați până la Nipru și Donețul de Nord.

Tur Virtual

Arhiva Evenimentelor

Lansare de carte: „Hansca: așezarea medievală din Codrii Lăpușnei”, autori: Gheorghe POSTICĂ, Ion HÎNCU, / Universitatea Pedagogică de Stat "Ion Creangă" Chișinău; Muzeul Național al Bucovinei, Suceava. - Suceava: Ed. Karl A. Romstorfer

23 aprilie 2026

La data de 23 aprilie, 2026, în Sala Albastră, Muzeul Național de Istorie a Moldovei a găzduit lansarea de carte: „Hansca: așezarea medievală din Codrii Lăpușnei", autori: Gheorghe POSTICĂ, Ion HÎNCU, / Universitatea Pedagogică de Stat "Ion Creangă" Chișinău; Muzeul Național al Bucovinei, Suceava. - Suceava: Ed. Karl A. Romstorfer, 2025, 857 p.: ill. tab., Coord.: Sergiu Musteață, Constantin-Emil Ursu, - ISBN 978-630-6701-02-5.

Cu mesaje de salut a venit domnul dr. hab. Sergiu Musteață, Profesor universitar al Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă" din Chișinău, domnul dr. Constantin-Emil Ursu, Director general al Muzeului Național al Bucovinei, Suceava, România, domnul dr. hab. Eugen Sava, Director general al Muzeului Național de Istorie a Moldovei, domnul academician Andrei Eșanu, Cercetător științific principal la Institutul de Istorie al Universității de Stat din Moldova, doamna dr. Monica Dejan, Șef Sector Arheologie al Muzeului Național al Bucovinei, Suceava, România, domnul dr. Vladimir Vornic, Director general al Agenției Naționale Arheologice, domnul dr. Aurel Zanoci, Conferențiar universitar al Universității de Stat din Moldova și domnul prof. univ. dr. hab. Gheorghe Postică, Șef Secție Istorie, Arheologie, Muzeologie; Cercetător științific principal al Institutului de Istorie al Universității de Stat din Moldova.

Lucrarea „Hansca: Așezarea medievală timpurie din Codrii Lăpușnei" a fost publicată la Editura "Karl A. Romstorfer" din Suceava, de către Muzeul Național al Bucovinei în cooperare cu Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă" din Chișinău, cu sprijinul financiar al Consiliului Județean Suceava.

Monografia reprezintă o sinteză a investigațiilor arheologice realizate pe parcursul a 20 de campanii de cercetare din perioada anilor 1960-1991 la așezarea medievală timpurie de lângă s. Hansca, r. Ialoveni.

Lucrarea este alcătuită din două compartimente de bază: partea analitică, în care, metodic, sunt analizate vestigiile medievale descoperite în așezarea de la Hansca și partea documentară, în care, în mod sistemic, sunt prezentate complexele arheologice și artefactele identificate.

Prin materialele arheologice furnizate, așezarea de la Hansca se înscrie organic în grupul de așezări medievale delimitat în zona istorică a fostului ținut al Lăpușnei din partea centrală a spațiului pruto-nistrean, profilându-se drept un veritabil model al moștenirii românești de la periferia de est a romanității orientale.