EN RO















#Exponatul Lunii

>>>

Planta viţa de vie, răspândită în prezent practic pe întreg globul pământesc, îşi are începuturile în perioada geologică cretacee/cretaceous superioară, când pe Terra au apărut speciile Vitis Linn (era Mezozoică) şi, mai târziu, Vitis Vinifera L., ultima atribuindu-se deja la plantele agricole de cultură. Originea viţei de vie cultivate - Vitis vinifera L. - majoritatea cercetătorilor o leagă de specia sălbatică de pădure Vitis sylvestris Gmel. Lăstărişuri ale Vitis sylvestris Gmel se întâlnesc încă sporadic în crângurile din lunca Prutului şi ale Nistrului.

În perioada  Precucuteni III - Trypillia A (cca. 4750-4600 a. Chr.) s-a documentat fără dubii prezenţa seminţelor de struguri cultivați pe ceramica aşezării Ruseştii Noi I, stratul I, cuptorul A, constând dintr-o amprentă de semință pe un fragment de ceramică, având ciocul alungit de specie domesticită Vitis vinifera L. O altă amprentă de semință de Vitis vinifera L este documentată în așezarea Vărvăreuca VIII, asesizată pe un perete de vas pictat din etapa Cucuteni B - Trypillia CI (3800-3500/3300 a. Chr.). 
În luna octombrie, cu prilejul Zilei Naționale a Vinului, Muzeul Național de Istorie a Moldovei vă propune spre atenția dumneavoastră o relicvă unicat în sud-estul Europei. Exponatul provine din așezarea Brînzeni VIII ,,Sâiece", aparținând culturii Cucuteni-Trypillia și datată cu faza Cucuteni AB2 - Trypillia B2 (ca. 4050-3800 a. Chr.), localizată în satul Brânzeni, raionul Edineț. Situl este situat la 2 km sud-vest de localitate într-un triunghi format de confluența râuleților Racovăț, Drobiște și drumul local L36 Bădragii Vechi-Brînzeni. Amplasată pe un teren cu 25-30 metri deasupra văii. A fost descoperit în 1966 de arheologul Nicolaie Chetraru. Fiind investigată prin săpături arheologice în perioada 1978-1980 de către Vsevolod Marchevici. 
Piesa lunii octombrie este o amprenta de frunză de vie ce a fost descoperită în 1980, aceasta provine din groapa numărul 5, cercetată parțial, ce avea adâncimea maximă de 155 cm. Din același complex arheologic situat lângă locuința numărul 1 provin și mai multe semințe de viță de vie fapt menționat în raportul de săpătură. 
Amprenta de frunză de viță de vie apare pe o lipitură de lut grosier, ars, este zgurificată în urma arderii secundare, culoare roșiatică, având forma rectangulară neregulată, aplatizată. Suprafața exterioară denivelată, zgrunțuroasă. Suprafața amprentei este netezită, nervurile frunzei fiind foarte bine evidențiate. Având următoarele dimensiuni: diametrul lungime: 99 mm; lățime: 110 mm; grosimea: 28-31 mm, exponatul ne prezintă în toată splendoarea o amprentă autentică de frunză de viță de vie. Unii cercetătorii atribuie amprenta viței de vie domesticite Vitis vinifera L alții fiind mai sceptici o considera de specie sălbatică. Cu toate astea fiind descoperită într-un context arheologic foarte clar și bine documentat, împreună cu semințe de struguri lângă o locuință este o dovadă ce ne permite să afirmăm că vița de vie făcea parte din viața comunităților cucuteniene acum 6000 de ani în urmă. Odată cu aceste descoperiri putem afirma că procesul de domesticire și de creare a strugurilor de masă este în plin proces de dezvoltare. Diversitate formelor ceramice cucuteniene cât și pictura unora din ele ne sugerează fără dubii utilizarea lor ca recipiente pentru diverse lichide. Respectiv apariția vinului la comunitățile cucuteniene poate fi luată în discuție.

Tur Virtual


Arhiva Evenimentelor

„Republica Moldova la 35 de ani de Independență: «Lecția de rusă» în dialog public”

26 august 2026

Cu prilejul împlinirii a 35 de ani de la proclamarea Independenței Republicii Moldova, Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu" la Chișinău, în parteneriat cu Muzeul Național de Istorie a Moldovei, a organizat, la 26 august, conferința „Republica Moldova la 35 de ani de Independență: «Lecția de rusă» în dialog public".

Evenimentul a avut ca punct de plecare romanul „Lecția de rusă" al scriitoarei Maria Pilchin, lucrare care a stat la baza conferinței și a oferit cadrul pentru o discuție interdisciplinară, la confluența literaturii cu istoria, psihologia și filologia.

În cadrul conferinței au fost abordate teme esențiale pentru înțelegerea trecutului dramatic recent și a problemelor identititare ale societății din Republica Moldova: memoria tragediilor care s-au produs în perioada sovietică, experiența deportărilor, deznaționalizarea, foametea organizată, atentatul la limba română și identitatea românească în vederea falsificării istoriei românilor basarabeni precum și rolul literaturii în recuperarea și reinterpretarea experiențelor istorice.

Maria Pilchin, scriitoare și cercetătoare, a abordat tema memoriei feminine în perioada posttotalitară, pornind de la romanul „Lecția de rusă". Prin această perspectivă, experiențele femeilor marcate de regimul totalitar și urmele acestuia în memoria individuală și colectivă au devenit parte a unei reflecții mai ample asupra identității și a modului în care trecutul continuă să influențeze prezentul.

Zinaida Bolea, cercetătoare și doctor habilitat în psihologie, a susținut prelegerea „Contribuția literaturii la «procesul traumei» în cazul deportărilor din RSS Moldovenească: romanul Lecția de rusă de Maria Pilchin". Intervenția a pus în discuție consecințele psihologice și psihosociale ale deportărilor și modul în care experiențele traumatice pot rămâne active în memoria colectivă și pot fi transmise de la o generație la alta. Literatura a fost analizată ca un posibil spațiu de înțelegere și recuperare a acestor experiențe.

O perspectivă diferită asupra romanului a fost oferită de Elena Ungureanu, filolog, cercetătoare și doctor habilitat în filologie, prin prelegerea „Lecția de rusă de Maria Pilchin (Rotaru): un roman despre puterea și rănile «învățului» și «dezvățului» (o perspectivă lingvistică)". Analiza a urmărit relația dintre limbă, memorie și identitate, precum și semnificațiile pe care experiențele de „învăț" și „dezvăț" le dobândesc în contextul istoric și cultural reflectat în roman.


Dimensiunea istorică a discuției a fost susținută de intervenția istoricului Ion Negrei, care a abordat perspectiva istorică a romanului „Lecția de rusă" de Maria Pilchin, evocând istoria deportărilor și simbolistica vagonului pentru vite din trenul marfar ca expresie a dezrădăcinării și a traumelor memoriei colective.

Conferința a fost moderată de Monica Babuc, directoarea Institutului Cultural Român „Mihai Eminescu" la Chișinău, care a dat lectură unor fragmente din roman și a vorbit, printre altele, despre faptul că lecția de limbă rusă așa cum cum este descrisă ea în romanul Mariei Pilchin a fost "predată" celor dintre Prut și Nistru la pachet cu exterminarea intectualității și a celor mai vrednici gospodari basarabeni, la pachet cu deportările în Siberia și Cazahstan, la pachet cu lipsirea de libertate și inocularea unei frici iremediabile. Directorul ICR Chișinău a vorbit de asemenea despre adoptarea Declarației de Independență a Republicii Moldova și importanța acestui moment fondator în evoluția Republicii Moldova.

În contextul aniversării a 35 de ani de Independență, perspectiva istorică a contribuit la aprofundarea dialogului despre memoria trecutului și despre transformările democratice prin care a trecut societatea din Republica Moldova în perioada de după 1991.

Componenta academică a conferinței a fost completată de un moment artistic susținut de actrița Nina Lefter, care a lecturat un fragment dramatic din romanul „Lecția de rusă". Lectura a adus în prim-plan dimensiunea afectivă a textului și a oferit publicului o modalitate de apropiere de universul literar al autoarei.

Prin reunirea unor voci din domenii diferite, evenimentul a creat un cadru de reflecție asupra relației dintre istorie, memorie, limbă și identitate. Discuțiile au evidențiat importanța recuperării memoriei istorice și a dialogului cultural pentru o mai bună înțelegere a experiențelor care au marcat societatea din Republica Moldova.

Organizarea conferinței s-a înscris în seria manifestărilor dedicate aniversării a 35 de ani de Independență a Republicii Moldova și reflectă preocuparea Institutului Cultural Român „Mihai Eminescu" la Chișinău pentru susținerea proiectelor care favorizează dialogul intelectual și cultural, valorifică patrimoniul literar și istoric și contribuie la apropierea dintre mediile culturale din România și Republica Moldova.



 

 


Moldova independentă
RSSM sub regimul sovietic
Războiul Al Doilea Mondial
Basarabia şi RASSM între cele două războaie mondiale
Basarabia în perioada dintre cele două războaie mondiale
Epoca renaşterii mişcării cultural-naţionale
Epoca reformelor şi consecinţelor
Suprimarea autonomiei. Basarabia o nouă colonie ţaristă
Perioada autonomiei relative a Basarabiei în cadrul Imperiului Rus
Epoca
Fanariotă
Între medieval şi modern, epoca fanariotă
Epoca de aur a culturii româneşti
Secolul de aur al  culturii româneşti
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Formarea statului medieval Moldova
Perioada formării şi constituirii definitive a statului medieval de sine stătător Moldova
Epoca marilor migraţiuni nomade
Epoca marilor migraţiuni nomade şi apariţia primelor formaţiuni prestatale în regiunea carpato-dunăreană
Evul mediu timpuriu
Evul mediu timpuriu. Perioada constituirii comunităţilor romanicilor, a apariţiei primelor formaţiuni prestatale
Epoca fierului
Epoca fierului şi epoca antică
Epoca bronzului
Epoca bronzului
Epoca eneoliticului
Epoca eneoliticului
Epoca neoliticului
Epoca neoliticului
Epoca paleoliticului
Epoca paleoliticului
  
  

Veniţi la muzeu! Redescoperiţi istoria!
Vizitează muzeul
Vizitează muzeul
Program de vară– zilnic,
orele 10-18.

Program de iarnă – zilnic,
orele 10-17.
Luni închis.
Taxe de intrare:  Adulţi – 50 lei, pensionari, studenţi - 20 lei, elevi - 10 lei. Acces gratuit (...)

WiFi Internet prin Wi-Fi gratuit: Pentru vizitatori în curtea Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei funcţionează o reţea de internet prin Wi-Fi.




#Exponatul Lunii

Planta viţa de vie, răspândită în prezent practic pe întreg globul pământesc, îşi are începuturile în perioada geologică cretacee/cretaceous superioară, când pe Terra au apărut speciile Vitis Linn (era Mezozoică) şi, mai târziu, Vitis Vinifera L., ultima atribuindu-se deja la plantele agricole de cultură. Originea viţei de vie cultivate - Vitis vinifera L. - majoritatea cercetătorilor o leagă de specia sălbatică de pădure Vitis sylvestris Gmel...

Citeşte mai multe >>




































Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2026 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

 



Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2026 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

menu
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2026 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC