#Exponatul Lunii

Cele 21 de mărgele fac parte dint-un depozit de bronzuri descoperit în anul 2019 pe teritoriul unei zone împădurite situată în apropierea orașului Nisporeni, r-ul Nisporeni. Pe lângă mărgele, depozitul conținea mai multe podoabe din bronz (2 fibule de tip Röschitz-Sanislău, 7 coliere, 12 inele, 22 tuburi, 23 brățări, aproximativ 80 de aplice), o mărgică din coral și un pandantiv realizat din dinte de animal sălbatic. La momentul de față mărgelele de chihlimbar se păstrează în Fondurile Muzeului Național de Istorie a Moldovei, restul depozitului fiind în poseseia unui colecționar privat.
Depozitul a fost descoperit întâmplător într-o groapă cu adâncimea de circa 50 cm. Obiectele din acest depozit sunt de origine occidentală, având analogii cunoscute în complexe arheologice similare de pe teritoriul Poloniei, Ungariei, Serbiei, Slovaciei și, într-o măsură mai redusă a României. Prezența acestui depozit de bronzuri pe teritoriul Republicii Moldova ilustrează dinamica culturală a regiunii în epoca Fierului timpuriu și schimbarea fundamentală a vectorului influențelor culturale, de la est către vest.

Șiragul de mărgele din chihlimbar reprezintă 16 unități păstrate întregi și cinci fragmentare. Acestea au formă bitronică alungită și dimensiuni diferite. Sunt de culoare brun-roșcată, și au lungimea cuprinsă între 1,1 și 3,1 cm, lățimea între 0,6 și 1,4 cm, grosimea între 0,6 și 1,1 cm, iar diametrul perforației între 0,2 și 0,3 cm.
Mărgele din chihlimbar sunt prezente în mai multe depozite de bronz datate în perioada târzie a epocii bronzului din jumătatea estică a Slovaciei și din Ungaria transdanubiană. Analogii sunt cunoscute și în peștera Cioclovina din România. Odată cu începutul epocii Fierului, piesele din chihlimbar dispar timp de aproximativ 300 de ani din Bazinul Carpatic, reapărând odată cu pătrunderea elementelor scitice.
Depozitul de bronzuri descoperit la Nisporeni se datează în intervalul HaA2-HaB1-2 (1050/1000 - 800/750 a. Chr).

Tur Virtual

Arhiva Evenimentelor

Reuniune științifică internațională și inaugurare de expoziție la Muzeul Național de Istorie a Moldovei

24 iunie 2025

În data de 24 iunie, în Sala Albastră a Muzeului Național de Istorie a Moldovei, a avut loc conferința științifică „Anul 1940 în istoria Lituaniei și Basarabiei: perspective istorice și memoriale", eveniment organizat în cooperare cu Institutul de Istorie al Universității de Stat din Moldova și Centrul de Cercetare a Genocidului și Rezistenței din Lituania, cu sprijinul Programului Cooperare pentru Dezvoltare și Promovarea Democrației al MAE al Republicii Lituania și al Fundației Hanns Seidel - Republica Moldova.

Evenimentul a fost dedicat comemorării a 85 de ani de la anexarea Basarabiei, Bucovinei de Nord și Ținutului Herța de către URSS - ruptură dramatică în istoria spațiului românesc, cu profunde consecințe politice, sociale și culturale, reunind circa 50 de participanți din Republica Moldova și Republica Lituania.

Lucrările conferinței au fost inaugurate de către Directorul General al Muzeului Național de Istorie a Moldovei, dr. hab. Eugen Sava, care a menționat efortul sistematic întreprins de Muzeul Național de Istorie a Moldovei în vederea valorificării științifico-muzeale a istoriei și memoriei supraviețuitorilor deportărilor staliniste, precum și deschiderea către cooperare la nivel național și internațional pentru edificarea unei memorii europene în Republica Moldova.

Printre invitații de onoare la lucrările conferinței s-a numărat atașatul Republicii Lituania în Republica Moldova, dl Liudas Gintautas Dabkus, care a reiterat deplina susținere în organizarea evenimentului și importanța eforturilor comune întreprinse de istorici, cercetători, profesori școlari și tineri din Lituania și Moldova întru aprofundarea înțelegerii istoriei țărilor noastre.

Cuvântul de salut din partea comunității academice a fost rostit de acad. Valeriu Pasat, reprezentant al Institutului de Istorie al USM, care a subliniat importanța acestui for științific ca prilej pentru schimbul de experiență și pentru aprofundarea, printr-o abordare științifică comparativă, a fenomenului totalitar-comunist.

În cadrul conferinței au fost prezentate comunicări din partea următorilor invitați: dr. Darius Juodis, cercetător principal la Academia Militară Generalul Jonas Žemaitis din Lituania; Ramona Staveckaitė-Notari, șefa Direcției Programe de cercetare istorică din cadrul Centrului de Cercetare a Genocidului și Rezistenței din Lituania; Ramunė Driaučiūnaitė, directorul Muzeului Ocupațiilor și Luptelor pentru Libertate în Lituania; dr. Virgiliu Bîrlădeanu, șeful Secției Istorie Contemporană a Institutului de Istorie al USM; dr. Lidia Pădureac, prim-prorector al Universității de Stat „Alecu Russo" din Bălți; Olga Trandafilova, directorul Muzeului de Istorie a satului Avdarma. Vorbitorii au abordat evenimentele anului 1940 din perspectivă istorică și memorială, evidențiind contextul geopolitic al perioadei, reflectarea în sursele epocii și memoria colectivă, atrocitățile și traumele istorice generate de regimul sovietic de ocupație.

Lucrările conferinței au fost încununate prin vernisajul expoziției „Locurile Memoriei în societatea post-totalitară" (curatori: dr. Elena Postică, dr. Ludmila D. Cojocaru), al cărei discurs muzeografic relevă aspecte ale culturii comemorative în societatea post-totalitară din fostul lagăr socialist (Polonia, România) și spațiul ex-sovietic (Lituania, Letonia, Estonia, Ucraina, Moldova, Kazahstan, Rusia), contribuind la edificarea unei culturi a memoriei europene comune.

*** ***

Evenimentul a fost organizat în cadrul proiectului „Parteneriat pentru întărirea rezilienței societale prin promovarea valorilor democratice și diseminarea cunoștințelor istorice: schimb de experiență și aplicarea celor mai bune practici între comunitatea academică și organizațiile societății civile din Lituania și Moldova", implementat cu suportul Programului Cooperare pentru Dezvoltare și Promovarea Democrației al MAE al Republicii Lituania.