#Exponatul Lunii

Planta viţa de vie, răspândită în prezent practic pe întreg globul pământesc, îşi are începuturile în perioada geologică cretacee/cretaceous superioară, când pe Terra au apărut speciile Vitis Linn (era Mezozoică) şi, mai târziu, Vitis Vinifera L., ultima atribuindu-se deja la plantele agricole de cultură. Originea viţei de vie cultivate - Vitis vinifera L. - majoritatea cercetătorilor o leagă de specia sălbatică de pădure Vitis sylvestris Gmel. Lăstărişuri ale Vitis sylvestris Gmel se întâlnesc încă sporadic în crângurile din lunca Prutului şi ale Nistrului.

În perioada Precucuteni III - Trypillia A (cca. 4750-4600 a. Chr.) s-a documentat fără dubii prezenţa seminţelor de struguri cultivați pe ceramica aşezării Ruseştii Noi I, stratul I, cuptorul A, constând dintr-o amprentă de semință pe un fragment de ceramică, având ciocul alungit de specie domesticită Vitis vinifera L. O altă amprentă de semință de Vitis vinifera L este documentată în așezarea Vărvăreuca VIII, asesizată pe un perete de vas pictat din etapa Cucuteni B - Trypillia CI (3800-3500/3300 a. Chr.).
În luna octombrie, cu prilejul Zilei Naționale a Vinului, Muzeul Național de Istorie a Moldovei vă propune spre atenția dumneavoastră o relicvă unicat în sud-estul Europei. Exponatul provine din așezarea Brînzeni VIII ,,Sâiece", aparținând culturii Cucuteni-Trypillia și datată cu faza Cucuteni AB2 - Trypillia B2 (ca. 4050-3800 a. Chr.), localizată în satul Brânzeni, raionul Edineț. Situl este situat la 2 km sud-vest de localitate într-un triunghi format de confluența râuleților Racovăț, Drobiște și drumul local L36 Bădragii Vechi-Brînzeni. Amplasată pe un teren cu 25-30 metri deasupra văii. A fost descoperit în 1966 de arheologul Nicolaie Chetraru. Fiind investigată prin săpături arheologice în perioada 1978-1980 de către Vsevolod Marchevici.
Piesa lunii octombrie este o amprenta de frunză de vie ce a fost descoperită în 1980, aceasta provine din groapa numărul 5, cercetată parțial, ce avea adâncimea maximă de 155 cm. Din același complex arheologic situat lângă locuința numărul 1 provin și mai multe semințe de viță de vie fapt menționat în raportul de săpătură.
Amprenta de frunză de viță de vie apare pe o lipitură de lut grosier, ars, este zgurificată în urma arderii secundare, culoare roșiatică, având forma rectangulară neregulată, aplatizată. Suprafața exterioară denivelată, zgrunțuroasă. Suprafața amprentei este netezită, nervurile frunzei fiind foarte bine evidențiate. Având următoarele dimensiuni: diametrul lungime: 99 mm; lățime: 110 mm; grosimea: 28-31 mm, exponatul ne prezintă în toată splendoarea o amprentă autentică de frunză de viță de vie. Unii cercetătorii atribuie amprenta viței de vie domesticite Vitis vinifera L alții fiind mai sceptici o considera de specie sălbatică. Cu toate astea fiind descoperită într-un context arheologic foarte clar și bine documentat, împreună cu semințe de struguri lângă o locuință este o dovadă ce ne permite să afirmăm că vița de vie făcea parte din viața comunităților cucuteniene acum 6000 de ani în urmă. Odată cu aceste descoperiri putem afirma că procesul de domesticire și de creare a strugurilor de masă este în plin proces de dezvoltare. Diversitate formelor ceramice cucuteniene cât și pictura unora din ele ne sugerează fără dubii utilizarea lor ca recipiente pentru diverse lichide. Respectiv apariția vinului la comunitățile cucuteniene poate fi luată în discuție.

Tur Virtual

Arhiva Evenimentelor

Rezultate preliminare ale proiectului „Comunismul pe înțelesul tinerilor. Transmiterea trecutului recent noilor generații din România și Republica Moldova” prezentate la Congresul Național al Istoricilor Români

București, 9–12 septembrie 2026

În perioada 9-12 septembrie 2026, echipa proiectului internațional de cercetare „Comunismul pe înțelesul tinerilor. Transmiterea trecutului recent noilor generații din România și Republica Moldova" (cod PN-IV-PCB-RO-MD-2024-0039), derulat în cadrul Muzeului Național de Istorie a Moldovei cu sprijinul Programului „Proiecte complexe bilaterale cu Republica Moldova", a participat la lucrările Congresului Național al Istoricilor Români „Istoriografia secolului XXI: evoluții, provocări și oportunități", organizat sub egida Academiei Române și a Comitetului Național al Istoricilor din România.

Rezultatele cercetării au fost prezentate în cadrul Secțiunii „Memoria victimelor regimului totalitar-comunist: spații, generații și politici ale memoriei", moderată de dr. conf. univ. Virgiliu Bîrlădeanu. Comunicările au evidențiat importanța aprofundării cercetărilor comparative privind memoria comunismului în România și Republica Moldova, transmiterea intergenerațională a memoriei și rolul instituțiilor academice, muzeale și educaționale în formarea unei raportări critice la trecutul recent.

Dr. conf. univ. Ludmila Cojocaru a abordat, în comunicarea „Trecutul comunist în muzeul post-sovietic: provocări și perspective în cazul Republicii Moldova", reprezentarea trecutului comunist în muzeele din Republica Moldova ca un proces dinamic, aflat la intersecția dintre moștenirea sovietică, oportunitățile europenizării și emergența unui cadru epistemic decolonial.

Drd. Olga Trandafilova a prezentat comunicarea „Muzeul de Istorie a satului Avdarma - actant al memoriei victimelor Foametei (1946-1947) în RSS Moldovenească", un caz ilustrativ care demonstrează că memoria foametei a traversat comunitățile indiferent de limbă, articulându-se ca experiență comună, și că transmiterea intergenerațională a acestei memorii s-a dovedit viabilă și durabilă acolo unde au existat instituții locale capabile să o susțină, să o documenteze și să o integreze în discursul public.

Dr. conf. univ. Lidia Pădureac a analizat, în comunicarea „Cartelele alimentare și ierarhiile sociale ale supraviețuirii în timpul foametei din RSS Moldovenească (1946-1947)", mecanismele de distribuire a resurselor alimentare în condițiile crizei din anii 1946-1947, sistemul cartelelor alimentare fiind examinat ca instrument de gestionare a penuriei, dar și expresie a politicii criminale de repartizare a resurselor din partea statului pentru diferite grupuri ale populației.

Dr. conf. univ. Virgiliu Bîrlădeanu a susținut comunicarea „Între nostalgie și reflecție critică: memoria comunismului în Republica Moldova", argumentând că nostalgia față de trecutul sovietic nu reprezintă un fenomen dominant, ci este alimentată în mare măsură de dezamăgirile și insecuritățile prezentului. În concluzie, a fost subliniată necesitatea abordării nostalgiei în strânsă legătură cu politicile memoriei și cu dezvoltarea unei raportări critice la trecutul comunist.

Prin comunicările prezentate, proiectul „Comunismul pe înțelesul tinerilor. Transmiterea trecutului recent noilor generații din România și Republica Moldova" își confirmă relevanța obiectivului său central - facilitarea accesului tinerilor la o cunoaștere nuanțată a trecutului recent, prin intermediul cercetării academice, al instituțiilor muzeale și al programelor educaționale. Experiențele și studiile de caz discutate în cadrul Congresului au arătat că transmiterea intergenerațională a memoriei este viabilă și durabilă atunci când este susținută de instituții capabile să documenteze, să contextualizeze și să integreze memoria victimelor în discursul public. Astfel, MNIM își reafirmă angajamentul de a contribui la formarea unei culturi a memoriei critice, menite să ofere tinerilor instrumente de înțelegere și reflecție asupra comunismului, consolidând totodată responsabilitatea civică și conștiința istorică în societatea contemporană.

Programul integral al Congresului Național al Istoricilor Români: https://cnir2026.com