#Exponatul Lunii

Părțile principale ale aparatului cuprind carcasa, burduful, obiectivul și sistemul de vizare. Carcasa este alcătuită din două cadre de lemn de nuc lăcuit, unite printr-un burduf pliabil din material textil negru, care permite extensia necesară pentru focalizare. Pe panoul frontal se află obiectivul anastigmat Agfa, montat într-un obturator de tip Compur, produs de F. Deckel din München. Dispune de un vizor pliabil tip „brilliant" pentru orientare portret și peisaj. Utilizează plăci fotografice din sticlă acoperite cu un strat de emulsie fotografică, montate în casete de lemn de nuc, cu dimensiunea cadrului de 9x12 cm.
Modelul din lemn de nuc, considerat vârful de gamă „Agfa Isolar Luxus", a fost proiectat de fabrica A.H. Rietzschel din München, preluată de AGFA în 1925 și care a continuat producerea acestui tip de aparat sub numele propriu până la sfârșitul anilor `20 ai sec. XX.
Piesa a fost restaurată de Mihail Culașco, Secția Restaurare MNIM.
Scurt istoric al aparatului fotografic
Istoria aparatului de fotografiat numără 200 de ani, timp în care acesta a evoluat, de la camera obscură până la dispozitivul digital de astăzi. Momentele importante de-a lungul parcursului istoric includ: prima fotografie permanentă realizată în 1826 de fizicianul francez Joseph Nicéphore Niépce, folosind o cutie de lemn și o placă acoperită cu bitum de Iudeea; inventarea primului procedeu fotografic - dagherotipia - în anul 1839 de către francezul Louis Daguerre, care a marcat nașterea oficială a fotografiei; inventarea calotipiei, procedeu de realizare a fotografiei bazat pe principiul negativ/pozitiv, de către fizicianul și chimistul britanic Fox Talbot; inventarea plăcilor de colodiu umede de către englezul Frederick Scott Archer și a plăcilor fotografice de sticlă uscate de către britanicii Richard Leach Maddox și John Huds Bennet; introducerea filmului fotografic flexibil montat pe role și lansarea primului aparat Kodak de către inventatorul american George Eastman; lansarea primului aparat care folosea film de 35 mm de către compania germană „Leica"; lansarea primului aparat fotografic instant „Polaroid", inventat de americanul Edwin Land. În cele din urmă, începând cu 1975, acest drum a condus la revoluția fotografiei digitale. Fiecare pas succesiv a făcut ca aparatele fotografice să devină mai mici și mai rapide, îmbunătățind semnificativ calitatea imaginii.
Primul atelier fotografic a fost deschis la Chișinău în 1854 de către Eduard Glewski, iar înainte de Primul Război Mondial în Basarabia existau deja circa 100 de ateliere de fotografie.
Colecția Muzeului Național de Istorie a Moldovei cuprinde peste 30 de aparate fotografice, realizate în Austria; Germania, Franța, URSS, Japonia și China, datate cu sf. sec. XIX-anii 2000, între care aparate cu burduf pliabil, camere de tip BOX (cutie), aparate reflex cu un singur obiectiv (SLR) și cu două obiective (TLR), aparate digitale (DSLR).

Tur Virtual

Arhiva Evenimentelor

Vernisajul expoziției „Foametea din 1946–1947. Istorie și memorie în Găgăuzia”

7 aprilie 2026

În data de 7 aprilie 2026, Muzeul Național de Istorie a Moldovei a organizat vernisajul expoziției foto-documentare „Foametea din 1946-1947. Istorie și memorie în Găgăuzia", dedicată uneia dintre cele mai tragice pagini ale istoriei regimului totalitar-comunist. Demersul expozițional a adus în fața publicului larg documente, fotografii, mărturii privind cauzele și consecințele foametei din anii 1946-1947 în sudul Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești, contribuind la o mai bună înțelegere a acestui flagel în comunitățile găgăuze.

Evenimentul a reunit istorici, cercetători, muzeografi, reprezentanți ai societății civile, precum și descendenți ai familiilor afectate direct de foamete, creând o platformă interdisciplinară de reflecție asupra memoriei traumatice. Expoziția se înscrie într-o serie mai largă de acțiuni comemorative desfășurate la nivel național, dedicate cinstirii memoriei celor peste 200.000 de victime ale foametei din Republica Sovietică Socialistă Moldovenească, subliniind necesitatea condamnării acestor politici ca forme de represiune și crime împotriva umanității.

În cadrul inaugurării, dr. Anatol Țăranu, unul dintre primii istorici care au abordat sistematic fenomenul foametei în baza documentelor de arhivă, a contextualizat tragedia din perspectivă comparativă, evidențiind caracterul disproporționat al mortalității din Basarabia în raport cu alte regiuni ale Uniunii Sovietice. Potrivit acestuia, deși seceta și distrugerile postbelice au afectat întregul spațiu sovietic, rata mortalității în Basarabia a atins aproximativ 10% din populație, comparativ cu 0,45% în Rusia, demonstrând utilizarea foametei ca instrument deliberat de control social și reprimare a populației.

Președintele Asociației Foștilor Deportați și Deținuți Politici, Alexandru Postica, a accentuat persistența în mentalul colectiv a traumelor colective generate de foametea din anii 1946-1947 și a pledat pentru adoptarea unei hotărâri parlamentare care să recunoască oficial foametea drept formă de represiune politică, subliniind importanța reparației morale și juridice a victimelor și a urmașilor acestora.

Fondatorul Muzeului de Istorie al satului Avdarma, Ignat Cazmalî, a prezentat rezultatele investigațiilor documentare realizate la nivel comunitar, relevând mecanismele prin care colectivizarea forțată și refuzul de a se supune politicilor de stat au fost sancționate prin privarea de hrană. Concluziile cercetării indică faptul că foametea nu a fost un fenomen accidental, ci o consecință directă a funcționării sistemului totalitar sovietic.

La rândul său, Olga Trandafilova, directoarea Muzeului de Istorie a satului Avdarma, a evidențiat dificultățile metodologice și responsabilitatea etică implicate în abordarea unui subiect de o asemenea sensibilitate, subliniind rolul instituțiilor muzeale în promovarea libertății de exprimare, a cercetării istorice critice și a educației memoriei într-un stat democratic.

Expoziția este deschisă publicului până la 30 aprilie 2026 și poate fi vizitată în spațiul expozițional de la etaj al Muzeului Național de Istorie a Moldovei (str. 31 August 1989, nr. 121A).

Proiectul expoziției „Foametea din anii 1946-1947. Istorie și memorie în Găgăuzia" a fost realizat de Muzeul de Istorie al satului Avdarma în parteneriat cu Muzeul Național de Istorie a Moldovei, cu sprijinul Programului Național „Acces la Cultură 2025" al Ministerului Culturii al Republicii Moldova.