Setul de vase ceramice a fost descoperit întâmplător în luna octombrie 2025 în partea de sud-vest a satului Bălceana, r. Hâncești, la circa 1,2 km de la r. Lăpușniţa. Materialele arheologice au fost recuperate de către Agenţia Naţională Arheologică.
Inventarul ceramic cuprinde un vas de provizii (pifos) de dimensiuni mari cu un volum de 20 litri (h=39,2 cm, d=35,0 cm) decorat cu un brâu reliefat sub buză, un castron de dimensiuni medii cu un volum de 2,5 litri (h=16,9 cm, d=23,2 cm), o cană de dimensiuni medii cu un volum de 0,6 litri (h=12 cm, d=13,4 cm) și un fund de la un vas-borcan.
Vasele ceramice de factură grosieră sunt confecționate manual, prin tehnica suprapunerii și modelării unor suluri de lut, pregătite din pastă cu adaos de șamotă și nisip. Suprafața ceramicii este neregulată, acoperită cu un strat de angobă de culoare gălbuie-roșietică cu pete negre, miezul pereților fiind de culoare neagră.
Cele trei vase păstrate integral denotă forme bitronconice bine profilate cu diametrul maxim în partea de mijloc a corpului, cu buzele drepte sau oblice ușor rotunjite la capăt. Oalele de acest tip sunt caracteristice pentru aria culturală medievală timpurie din Nordul și Nord-Vestul Mării Negre datată în secolele V-VII. La est de râul Nistru, pe teritoriul Ucrainei, ceramică analogică se întâlnește în cadrul așezărilor de tip Penkovka, iar în spațiul carpato-nistrean aceasta este caracteristică pentru așezările de tipul Costișa-Botoșana-Hansca.
În spațiul pruto-nistrean ceramica grosieră cu corpul bitronconic, de regulă, este atestată prin fragmente și relativ rar prin vase întregi, descoperite la Hansca, Dănceni, Recea, Seliște, Păhărniceni etc., aceasta reprezentând o componentă indispensabilă a inventarului local din perioada secolelor V-VII. În acest context, descoperirea la Bălceana a unui set de vase grosiere bitronconice păstrate aproape intact reprezintă un caz relativ rar întâlnit, care are o importanță deosebită pe plan științific. Conform unor ipoteze, tradiția ceramicii grosiere cu corp bitronconic din secolele V-VII ar fi de origine nord-pontică. În același timp însă, nu poate fi exclus și faptul ca vasele ceramice bitronconice ar putea să reprezinte un produs al interferențelor etnoculturale de epocă rezultat concomitent pe întregul teritoriu de la Carpați până la Nipru și Donețul de Nord.
Impactul tranziției din agricultură asupra modului de viață și de percepție a realităților sociale de către locuitorii din mediul rural(rezultatele unei cercetări realizate în raionul Anenii Noi)
Tyragetia, serie nouă, vol. IV [XIX], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Un examen complet et objectif de la manière et le niveau de vie des résidents des régions rurales de Moldova jusqu’en 1991 montre que la situation sociale et économique des populations rurales dans la période qui a précédé la transition a été moins positive qu’on le pense habituellement. Cependant, l’inégalité et la stratification sociale a été moins prononcée, et le pourcentage de la pauvreté rurale dans la période antérieure à la transition a été plutôt faible en comparaison avec la situation qui a commencé à se former dans le milieu et la fin des années 90. En outre le système socio-économique et politique soviétique fermé qui a favorisé le maintien de la mentalité conservatrice, spécifiques de la population rurale traditionnelle dans notre pays, de préserver, d’une part, vivre les concepts de «village», «famille», «la vie traditionnelle» et créer, d’autre part, un lien solide entre la population rurale et l’Etat qui était à ce moment là dans le même temps, le seul employeur de son importante population rurale, et le seul mécanisme de répartition des revenus et la protection sociale pour eux. Considérant que, outre l’effet objectif, économique, incontestable, de la transition dans l’agriculture sur le niveau de développement socio-économique des villages, et comment le niveau de vie des populations rurales, le processus de réforme a eu une importance majeure, incontestable apartient aux conséquences subjectives, personnelles, pour chaque habitant des villages, pour la perception individuelle de l’impact de ces changements. Ainsi, pour élucider l’impact des réformes dans l’agriculture en 90 ans sur la façon dont la vie et la pensée des gens des régions rurales, nous avons effectué un sondage-recherce par entretien sur le terrain à ce sujet. L’ entrevue a éte tenue dans le district Anenii Noi au cours de Novembre-Décembre 2008, dans 22 localités (1 urbaine et 21 localités rurales). Par-ticipants: 108 répondants (dont 95 pourcents représentent les personnes de 35 ans et plus, ayant, par conséquent, la possibilité de faire une comparaison pertinente entre le période d’avant et d’après 1991), représentant differents groupes d’âge et catégories socio-professionnelles. En tant q’unité d’observation sert chaque personne interrogée par la méthode de l’autoenregistrement.
Octavian Zelinski
Considerații asupra consecințelor reformei agrare în Republica Moldova
Tyragetia, serie nouă, vol. III [XVIII], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Octavian Zelinski
Progresul înregistrat în reformele macroeconomice în țările CSI. Cercetare comparată cu accent pe reforma agrară în Republica Moldova
Tyragetia, serie nouă, vol. V [XX], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Octavian Zelinski
Considerații asupra stării economice a sectorului agrar al Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești în a doua jumătate a anilor ‘80 ai secolului al XX-lea
Tyragetia, serie nouă, vol. II [XVII], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Setul de vase ceramice a fost descoperit întâmplător în luna octombrie 2025 în partea de sud-vest a satului Bălceana, r. Hâncești, la circa 1,2 km de la r. Lăpușniţa. Materialele arheologice au fost recuperate de către Agenţia Naţională Arheologică...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.