Setul de vase ceramice a fost descoperit întâmplător în luna octombrie 2025 în partea de sud-vest a satului Bălceana, r. Hâncești, la circa 1,2 km de la r. Lăpușniţa. Materialele arheologice au fost recuperate de către Agenţia Naţională Arheologică.
Inventarul ceramic cuprinde un vas de provizii (pifos) de dimensiuni mari cu un volum de 20 litri (h=39,2 cm, d=35,0 cm) decorat cu un brâu reliefat sub buză, un castron de dimensiuni medii cu un volum de 2,5 litri (h=16,9 cm, d=23,2 cm), o cană de dimensiuni medii cu un volum de 0,6 litri (h=12 cm, d=13,4 cm) și un fund de la un vas-borcan.
Vasele ceramice de factură grosieră sunt confecționate manual, prin tehnica suprapunerii și modelării unor suluri de lut, pregătite din pastă cu adaos de șamotă și nisip. Suprafața ceramicii este neregulată, acoperită cu un strat de angobă de culoare gălbuie-roșietică cu pete negre, miezul pereților fiind de culoare neagră.
Cele trei vase păstrate integral denotă forme bitronconice bine profilate cu diametrul maxim în partea de mijloc a corpului, cu buzele drepte sau oblice ușor rotunjite la capăt. Oalele de acest tip sunt caracteristice pentru aria culturală medievală timpurie din Nordul și Nord-Vestul Mării Negre datată în secolele V-VII. La est de râul Nistru, pe teritoriul Ucrainei, ceramică analogică se întâlnește în cadrul așezărilor de tip Penkovka, iar în spațiul carpato-nistrean aceasta este caracteristică pentru așezările de tipul Costișa-Botoșana-Hansca.
În spațiul pruto-nistrean ceramica grosieră cu corpul bitronconic, de regulă, este atestată prin fragmente și relativ rar prin vase întregi, descoperite la Hansca, Dănceni, Recea, Seliște, Păhărniceni etc., aceasta reprezentând o componentă indispensabilă a inventarului local din perioada secolelor V-VII. În acest context, descoperirea la Bălceana a unui set de vase grosiere bitronconice păstrate aproape intact reprezintă un caz relativ rar întâlnit, care are o importanță deosebită pe plan științific. Conform unor ipoteze, tradiția ceramicii grosiere cu corp bitronconic din secolele V-VII ar fi de origine nord-pontică. În același timp însă, nu poate fi exclus și faptul ca vasele ceramice bitronconice ar putea să reprezinte un produs al interferențelor etnoculturale de epocă rezultat concomitent pe întregul teritoriu de la Carpați până la Nipru și Donețul de Nord.
Teatrul Național "Vasile Alecsandri" din Bălți: retrospectivă istorică
Tyragetia, serie nouă, vol. IV [XIX], nr. 2, Istorie. Muzeologie
The National Theater V. Alecsandri from Bălți has a rich history of particular theater events. In the 50 years of its activity, on the scene from Bălți have been mounted around 200 performances – national and universal, classical and modern dramatic art shows. The theater has been a true forgery of artistic talents. In this environment were launched and further developed big personalities of the stage - Mihai Volontir, Iulian Codău, Victor Ciutac, Grigore Grigoriu, who make the pride of the Bessarabian theater and which contributed to the development of the theatrical art in Moldova.
We can trace two tendencies in the activity program of the National Theater V. Alecsandri from Bălți: the theater contributed to the cultural continuity on the territory between Prut and Dniester, to the valorization of the dramatic heritage of writer V. Alecsandri. Second, the theater was tributary to its time and political regimes, participating to the Sovietisation and Russification process.
List of illustrations: Picture 1. Boris Harcenco, the first theater director, 1957-1965. Picture 2. Iulian Codău (on the left) and Mihai Volontir, in the performance Năpsta after I.I. Caragiale’s play, director Boris Harcenco, 1964. Picture 3. The theater troupe, 2007.
Vera Stăvilă
Afişul social postbelic – mijloc de informare publică (din patrimoniul Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei)
Tyragetia, serie nouă, vol. XIV [XXIX], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Vera Stăvilă
Contribuții privind activitatea orfelinatului „Casa copilului" din Chișinău
Tyragetia, serie nouă, vol. I [XVI], nr. 2, Istorie. Muzeologie Chișinău, 2007
Vera Stăvilă
Imaginea femeii în afişul sovietic din patrimoniul Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei
Tyragetia, serie nouă, vol. XV [XXX], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Vera Stăvilă
Din istoria Şcolii și Societății de arte frumoase (Belle Arte) din Basarabia
Tyragetia, serie nouă, vol. II [XVII], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Vera Stăvilă
Afișul teatral din patrimoniul Muzeului Național de Arheologie și Istorie a Moldovei
Tyragetia, serie nouă, vol. VI [XXI], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Setul de vase ceramice a fost descoperit întâmplător în luna octombrie 2025 în partea de sud-vest a satului Bălceana, r. Hâncești, la circa 1,2 km de la r. Lăpușniţa. Materialele arheologice au fost recuperate de către Agenţia Naţională Arheologică...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.