Șiragul de mărgele expus provine din complexul funerar nr. 6 din tumulul nr. 4, cercetat în anul 1982 de către dr. hab. Eugen SAVA în apropierea orașului Taraclia. Mărgelele au fost găsite în zona toracelui defunctului, fapt ce indică purtarea lor în colier și păstrarea poziției inițiale în cadrul inventarului funerar. Colierul este alcătuit din 11 piese confecționate integral din faianță egipteană. Opt dintre acestea au formă sferică și sunt decorate cu incizii verticale, care formează între 14 și 21 de nervuri reliefate. Diametrul lor variază între 13 și 20 mm. Alte două piese sunt reprezentări de scarabei, cu dimensiunea de 23,5 × 19,5 mm, iar ultima componentă este o mărgică-pandantiv cilindrică aplatizată, prevăzută cu o incizie verticală mediană, și are dimensiunea de 22 × 9 mm. Cromatica pieselor variază de la albastru deschis la albastru închis și nuanțe violacee, caracteristice degradării și variațiilor glazurii specifice faianței egiptene. Faianța egipteană reprezintă un material artificial pe bază de cuarț, acoperit cu o glazură alcalină de culoare albastră sau verde-albăstruie, utilizat pe scară largă în Egiptul antic și ulterior răspândit în spațiul mediteranean și pontic prin intermediul schimburilor comerciale. În primele secole ale erei noastre, astfel de obiecte constituie indicatori importanți ai contactelor culturale și economice dintre lumea mediteraneană și comunitățile din regiunea nord-pontică. Prin caracteristicile sale tipologice, tehnologice și simbolice, șiragul de la Taraclia reprezintă un artefact deosebit de valoros pentru studiul relațiilor interculturale, al mobilității bunurilor de prestigiu și al practicilor funerare ale comunităților sarmatice din primele secole ale erei noastre (sec. I-II).
Rolul exportului de cereale în comerțul extern al Basarabiei (1812-1830)
Tyragetia, serie nouă, vol. IV [XIX], nr. 2, Istorie. Muzeologie
In this paper the role of grain exports in commerce of Bessarabia, in the period between its annexation (1812) and the retrenchment of the Dniester custom and sanitary cordon (1830) is examined. Based on archival and published sources the author shows the main directions of the exports, the regulation of the grain exports by provincial administration and the role of commercial capital in the foreign grain trade of the Bessarabia.
The main conclusions show that the exports were practiced mainly through Ismail, Reni and Odessa seaports, even though Bessarabia was a border province and had also land customs. The grain commerce was held by Greek and Armenian merchants that had strong relationships with commercial bourgeois from main European city-ports. The augmentation of grain exports from Bessarabia was curbed by intense regulation, because the province was used as quarter for important military troops.
Andrei Emilciuc
Personalul carantinelor dunărene din Basarabia: dinamică, structură şi salarizare (1812-1856)
Tyragetia, serie nouă, vol. XVIII [XXXIII], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Andrei Emilciuc
Preocupările Zemstvei din Basarabia privind navigația comercială pe fluviul Nistru (1868-1914)
Tyragetia, serie nouă, vol. IV [XIX], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Andrei Emilciuc
Organizarea și funcționarea cordonului sanitar la hotarele dunărene ale Imperiului Rus (1812- 1856)
Tyragetia, serie nouă, vol. XVII [XXXII], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Andrei Emilciuc
Cărți vest-europene în Basarabia: căi de difuzare și control guvernamental (1812-1862)
Tyragetia, serie nouă, vol. VII [XXII], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Andrei Emilciuc
Navigația comercială pe râul Nistru (anii 1812-1853)
Tyragetia, serie nouă, vol. II [XVII], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Șiragul de mărgele expus provine din complexul funerar nr. 6 din tumulul nr. 4, cercetat în anul 1982 de către dr. hab. Eugen SAVA în apropierea orașului Taraclia. Mărgelele au fost găsite în zona toracelui defunctului, fapt ce indică purtarea lor în colier și păstrarea poziției inițiale în cadrul inventarului funerar...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.