#Exponatul Lunii

Setul de vase ceramice a fost descoperit întâmplător în luna octombrie 2025 în partea de sud-vest a satului Bălceana, r. Hâncești, la circa 1,2 km de la r. Lăpușniţa. Materialele arheologice au fost recuperate de către Agenţia Naţională Arheologică.

Inventarul ceramic cuprinde un vas de provizii (pifos) de dimensiuni mari cu un volum de 20 litri (h=39,2 cm, d=35,0 cm) decorat cu un brâu reliefat sub buză, un castron de dimensiuni medii cu un volum de 2,5 litri (h=16,9 cm, d=23,2 cm), o cană de dimensiuni medii cu un volum de 0,6 litri (h=12 cm, d=13,4 cm) și un fund de la un vas-borcan.

Vasele ceramice de factură grosieră sunt confecționate manual, prin tehnica suprapunerii și modelării unor suluri de lut, pregătite din pastă cu adaos de șamotă și nisip. Suprafața ceramicii este neregulată, acoperită cu un strat de angobă de culoare gălbuie-roșietică cu pete negre, miezul pereților fiind de culoare neagră.

Cele trei vase păstrate integral denotă forme bitronconice bine profilate cu diametrul maxim în partea de mijloc a corpului, cu buzele drepte sau oblice ușor rotunjite la capăt. Oalele de acest tip sunt caracteristice pentru aria culturală medievală timpurie din Nordul și Nord-Vestul Mării Negre datată în secolele V-VII. La est de râul Nistru, pe teritoriul Ucrainei, ceramică analogică se întâlnește în cadrul așezărilor de tip Penkovka, iar în spațiul carpato-nistrean aceasta este caracteristică pentru așezările de tipul Costișa-Botoșana-Hansca.

În spațiul pruto-nistrean ceramica grosieră cu corpul bitronconic, de regulă, este atestată prin fragmente și relativ rar prin vase întregi, descoperite la Hansca, Dănceni, Recea, Seliște, Păhărniceni etc., aceasta reprezentând o componentă indispensabilă a inventarului local din perioada secolelor V-VII. În acest context, descoperirea la Bălceana a unui set de vase grosiere bitronconice păstrate aproape intact reprezintă un caz relativ rar întâlnit, care are o importanță deosebită pe plan științific. Conform unor ipoteze, tradiția ceramicii grosiere cu corp bitronconic din secolele V-VII ar fi de origine nord-pontică. În același timp însă, nu poate fi exclus și faptul ca vasele ceramice bitronconice ar putea să reprezinte un produs al interferențelor etnoculturale de epocă rezultat concomitent pe întregul teritoriu de la Carpați până la Nipru și Donețul de Nord.

Tur Virtual

Cercetare Proiecte de Cercetare

„Identificarea, documentarea, cercetarea și punerea în valoare a colecțiilor de patrimoniu muzeal" (2011-2012)

În prezent muzeul realizează proiectul instituțional „Identificarea, documentarea, cercetarea și punerea în valoare a colecțiilor de patrimoniu muzeal" (2011-2012).

Patrimoniul muzeal, ca parte componentă a patrimoniului național, este un factor important pentru păstrarea identității, valorilor culturale și naționale, de dezvoltare durabilă, de armonie socială, de promovare a unui dialog intercultural în țară și străinătate. Patrimoniul muzeal este indispensabil pentru o viață echilibrată și completă, el trebuie documentat, cercetat, conservat și făcut accesibil la nivel științific și public. Activitatea de cercetare și expunere a patrimoniului sunt justificate ca un mijloc de garanție a dreptului de acces a fiecăruia la resursele culturale de valori, pentru cunoașterea istoriei și culturii naționale și universale, atât în prezent cât și în viitor. Cunoașterea și valorificarea științifică și publică a colecțiilor muzeale se impune și ca o consecință firească a rolului și locului instituției muzeale în viața societății contemporane.

Proiectul este axat pe două obiective principale:

- documentarea științifică a colecțiilor arheologice, proces condiționat de elucidarea cunoașterii provenienței, identificării condițiilor originare de descoperire, stabilirii semnificației patrimoniale (muzeale); această documentare științifică este indispensabilă și fundamentală pentru cercetarea, conservarea și cunoașterea artefactelor arheologice;

- cercetarea și valorificarea fondului documentar (a pieselor cu suport de hârtie), ce va avea drept urmare în anii următori apariția unor noi forme de valorificare a rezultatelor cercetării: cataloage științifice, repertorii, ediții enciclopedice) și totodată va contribui la democratizarea muzeului și va lărgi accesul publicului la valorile patrimoniale de muzeu.

Realizarea proiectului va contribui la elaborarea unor standarde calitative de evidență științifică a patrimoniului, la lărgirea dialogului științific și cultural, național și internațional cu funcție de raportare a rezultatelor cercetărilor, la afirmarea unei societăți deschise și conștiente de valoarea patrimoniului cultural-istoric.