#Exponatul Lunii

Scopul proiectului

- Sistematizarea și documentarea științifică a colecțiilor arheologice și istorice muzeale, analiza procesului de muzeificare a moștenirii culturale ca modalitate de valorificare a patrimoniului național, interpretarea patrimoniului muzeal în scop științific, didactic și educativ.

Obiectivele proiectului 2020–2023

- Determinarea calității științifice ale diverselor categorii de bunuri muzeale în scop de valorificare științifică și prezentare publică;

- Identificarea criteriilor de evaluare nominală a diverselor categorii de piese muzeale;

- Modernizarea procesului de evidența științifică a diverselor categorii de piese muzeale prin digitizare, contribuind la crearea Registrului național al patrimoniului cultural național mobil;

- Sporirea conștientizării importanței instrumentelor digitale pentru cercetarea și promovarea patrimoniului;

- Democratizarea accesului societății, publicului la patrimoniul muzeal prin realizarea și publicarea rezultatelor valorificării științifice a patrimoniului muzeal – monografii, repertorii, cataloage de colecții, etc;

- Lărgirea parteneriatului științific al muzeului la nivel național și internațional în scopul cercetării și valorificării patrimoniului muzeal;

- Identificarea unor noi modalități de valorificare și prezentare a patrimoniului în scop științific, educativ, cultural;

- Sedimentarea unor concepte coerente, adecvate și progresiste în sfera valorificării patrimoniului muzeal;

- Promovarea patrimoniului muzeal în societate și peste hotare printr-un amplu program de valorificare științifică și publică.

- Anul 2020: - valorificarea științifică a patrimoniului arheologic și istoric prin elaborarea unor repertorii și cataloage de colecții; - dezvoltarea continuă a cercetării în vederea completării colecțiilor muzeale: cercetări arheologice, muzeologice și istorice și achiziții; - clasarea patrimoniului muzeal; - efectuarea cercetărilor arheologice de teren; - realizarea expozițiilor temporare; - organizarea manifestărilor științifice anuale.

- Anul 2021: - democratizarea accesului societății, publicului la patrimoniul muzeal prin realizarea și publicarea rezultatelor valorificării științifice a patrimoniului muzeal – monografii, repertorii, cataloage de colecții, etc; - evaluarea valorică a bunurilor istorice și arheologice prin documentarea științifică de muzeu; - extinderea spectrului de dezvoltare a patrimoniului muzeal prin cercetări științifice de teren, achiziții; - implementarea sistemului electronic de evidență și documentare științifică a colecțiilor în baza unui program computerizat special; - realizarea expozițiilor temporare; - organizarea manifestărilor științifice anuale; - publicarea rezultatelor științifice în reviste de specialitate, cataloage, culegeri și studii monografice.

- Anul 2022: - lărgirea parteneriatului științific al muzeului la nivel național și internațional în scopul cercetării și valorificării patrimoniului muzeal; - identificarea unor noi modalități de valorificare și prezentare a patrimoniului în scop științific, educativ, cultural; - întocmirea unor proiecte muzeotehnice moderne pentru expozițiile permanente și temporare ale muzeului; - realizarea unui program complex și plurivalent de promovare a colecțiilor muzeale în țară și peste hotare; - lansarea de programe educaționale în muzee pe dezvoltarea sentimentului de identitate națională, cu implicarea voluntarilor din școli pentru dezvoltarea ideilor de promovare a muzeelor. - realizarea expozițiilor temporare; - organizarea manifestărilor științifice anuale; - publicarea rezultatelor științifice în reviste de specialitate, cataloage, culegeri și studii monografice.

- Anul 2023: - sedimentarea unor concepte coerente, adecvate și progresiste în sfera valorificării patrimoniului muzeal; - promovarea patrimoniului muzeal în societate și peste hotare printr-un amplu program de valorificare științifică și publică. - întreținerea unui dialog științific și cultural continuu cu instituții științifice, muzeale și universitare regionale, naționale și internaționale; - elaborarea unor strategii de dialog social prin aplicarea metodelor de management și marketing muzeal. - dezvoltarea educației non-formale în muzee (cursuri extra curriculare, în funcție de specificul muzeului, pe grupe de vârstă) - realizarea expozițiilor temporare; - organizarea manifestărilor științifice anuale; - publicarea rezultatelor științifice în reviste de specialitate, cataloage, culegeri și studii monografice.

Rezultate obținute (descriere narativă)

- Pe baza materialelor arheologice descoperite în ultimii 60 de ani a fost realizată analiză metodică a riturilor și ritualurilor funerare a populațiilor eneolitice din nord-vestul Mării Negre în mileniul al IV î. Hr. Pentru prima dată este realizată o cercetare multilaterală a culturii de stepă pe baza analizei comparative a complexelor funerare. Au fost evaluate peste o sută de locații cu necropole sau morminte izolate, care au permis a urmări evoluția tradițiilor funerare, stabilirea relației cronologice dintre diferite grupuri culturale și determinarea naturii și direcției de interacțiuni culturale în regiune.

- În contextul elaborării unui studiu de paleo-economie a comunităților eneolitice de tip Cucuteni A din spațiul pruto-nistrean în Mileniul V î. Hr., a fost elaborată baza de date a industriei ceramice și realizate studii geofizice la situri de epocă pe teritoriul R. Moldova .

- Pe baza redescoperirii unor vestigii arheologice păstrate în colecțiile MNIM, au fost documentate, luate la evidență și puse în circuit muzeistic și științific mai multe artefacte inedite ale culturii Gumelnița (mijl. mil. V î. Hr.), realizând cercetarea unor aspecte legate de cultura materială și habitatul populațiilor din epoca eneoliticului și a bronzul timpuriu. În baza pieselor cercetate a fost realizată reconfigurarea ariei de locuire a comunităților eneolitice gumelnițene în spațiul pruto-nistrean. Totodată, a fost valorificat patrimoniului arheologic din colecțiile siturilor Cucoara I și Taraclia I descoeprite în anii 1982-1985.

- A fost elaborată cercetarea complexă a așezărilor din perioada târzie a epocii bronzului de tipul Noua-Sabatinovca-Coslogeni din valea râului Ialpug din stepa Bugeacului în calitate de model al evoluției a culturii din regiunea de sud a spațiului pruto-nistrean.

- Pe baza cercetărilor arheologice din așezarea de la Trinca „Izvorul lui Luca” (r. Edineț) au fost reconstituite aspecte ale culturii materiale a comunităților umane din epoca fierului timpuriu. În același context, a fost reconsiderat fenomenul cultural al hallstattului timpuriu din zona Prutului de Nord.

- Pe baza revalorificării patrimoniului arheologic din colecțiile MNIM, a descoperirilor din așezarea de la Taraclia Gaidabul, a datelor paleobotanice și arheozoologice, au fost realizate cercetări interdisciplinare privind habitatul și paleoeconomia comunităților de tip Noua-Sabatinovka-Coslogeni de la est de Carpați în perioada târzie a epocii bronzului.

- Au fost elaborate modalitățile de integrare a regiunii carpato-danubiene în sistemul cronologic eurasiatic și nord-pontic bazat pe tendințe comune și dinamica regională a culturii păstorilor nomazi din eneolitic și epoca bronzului.

- Pe baza vestigiilor arheologice de import grecesc, a fost realizată cercetarea comunităților locale din spațiul nord-vest pontic și a relațiilor comerciale greco-barbare în secolele VI-II a. Chr. Pornind de la analiza ștampilelor de amfore și a vaselor de lux cu firnis negru, este ilustrat procesul pătrunderii valorilor grecești în spațiul pruto-nistrean. Au fost stabilite centrele de producție și cronologia amforelor și a vaselor de lux de producție antică grecească descoperite atât în spațiul pruto-nistrean, cât și în zonele limitrofe. A fost ordonat, sistematizat și interpretat un important set de ceramică antică grecească (amfore și vase de lux) din colecțiile MNIM atribuită secolelor VI-II î. Hr.

- Pe baza analizei și reevaluării datelor arheologice obținute în săpăturile arheologice din anii 1950-1980, este revăzut tabloul etnocultural al regiunii de silvostepă carpato-nistreană în sec. II a.Chr. – II p. Chr. Pentru prima dată este realizată o cercetare sistemică a vestigiile arheologice de epocă Latène târzie și romane timpurie din silvostepa est-carpatică.

- Pe baza datelor arheologice obținute în necropola de lângă s. Petrești, r. Ungheni cercetată integral, pentru prima dată, pe baza analizei comparative a complexelor funerare, este realizată o cercetare monografică multilaterală a culturii sarmatice din zona Prutului de Mijloc, izolată din punct de vedre geografic de sarmații din stepele nord-pontice. S-a constat că regiunea dată se caracterizează printr-o concentrare extrem de densă a necropolelor plane și tumulare, limitate de șanțuri inelare și alte structuri ritualice de configurații diverse. Necropola de la Petrești se înscrie perfect în tabloul general al zonei Prutului de Mijloc cu întinderea de circa 150 km, din cadrul căruia fac parte șapte cimitire sarmatice de la Bădragii Noi, Cuconeștii Vechi I și II, Cioropcani, Medeleni, Petrești și Florițoaia.

- Pe baza metodologiilor moderne a fost reevaluată semnificația istorică a mai multor categorii de vestigii arheologice din secolele IX-XI din spațiul carpato-nistrean și a fost formulată o nouă viziune științifică - un nou concept cu privire la locul și rolul vikingilor în spațiul carpato-nistrene, dar și referitor la rolul acestui spațiu în mișcarea vikingilor spre Dunăre și Balcani. Au fost ordonate și reconsiderate pieselor arheologice din metal atribuite secolelor IX-XI din săpăturile arheologice din anii 1950 păstrate în colecțiile MNIM.

- Pe parcursul anilor 2020-2023 au fost întreprinse cercetări la Arhiva Națională a Republicii Moldova, la Biblioteca Națională a Republicii Moldova, la Biblioteca Academiei de Științe a Moldovei, la Muzeul Național de Istorie a Moldovei, precum și la mai multe arhive din România, Polonia, Federația Rusă etc.

- În baza investigațiilor au fost identificate, științific documentate și valorificate prin publicarea a 2 monografii și 39 de publicații științifice peste 300 de documente inedite și materialul ilustrativ privind imaginea statuară a femeilor din Țara Moldovei în istoria Europei (din secolele XIV-XIX), păstrate în arhivele și muzeele din Polonia, Belorus, Lituania, România, Federația Rusă și Damimarca. Pentru prima dată în istoriografie cantemeriană au fost publicate documente ce țin de viața private a doamnelor din familia Cantemir, și anume: testamente, foi de zestre, documente succesoral-patrimoniale, diate, acte de încheiere și desfacere a căsătoriei, scrisori oficiale, private etc. Cercetările propuse aduc o contribuție consistentă și esențială în înțelegerea cât mai completă a vieții familiale și activității sociale a doamnelor din familia Cantemir. Pentru prima dată u fost introduse în circuitul istoric o serie de documente inedite, care demonstrează unele crâmpei din viața privată a domnului Vasile Lupu (fiicei Mariei (Lupu) Radziwiłł și a membrilor familiei ei din Polonia (Radziwill, Potoțki, Movilă) și din Moldova (Vasile Lupu, Ecaterina Cercheză, Ruxandra Hmelnițki, Ștefanel Lupu) etc. Studiile în domeniul istoriei feminine fac parte din cercetări multiaspectuale a rolului femeii în istoria universală prin prisma noilor abordări metodologice a antropologiei istorice, promovează imaginea moldovencelor în contextul istoriei europene. Rezultatele obținute pot fi utilizate pentru dezvoltarea metodelor noi științifice interdisciplinare și metodico-practice de predare a cursurilor universitare în cadrul departamentelor de istorie, pedagogie, drept, jurnalism, etnologie, relații internaționale etc.

- Au fost valorificate științific noile descoperiri monetare provenite de pe teritoriul Republicii Moldova și introduse în circuitul științific a plumburilor comerciale medievale și moderne Sistematizate și valorificate științific prin publicare a descoperirilor monetare și a unor obiecte de metal descoperite la Costești, raionul Ialoveni.

- Determinate și cercetate emisiuni monetare rusești din perioada 1855-1917 din patrimoniul MNIM. Corelarea informațiilor obținute în urma cercetării emisiunilor monetare din patrimoniul MNIM cu informațiile conferite de sursele scrise în ceea ce privește impactul emisiunilor rusești asupra circulației monetare din spațiul dintre Prut și Nistru din perioada cercetată. Apreciat rolul monedei rusești în circulația monetară din perioada 1855-1917 în spațiul dintre Prut și Nistru, în baza materialului numismatic din patrimoniul MNIM.

- Au fost stabilite coordonatele legislative și administrative ale procesului de patrimonializare a moștenirii culturale, fiind identificată și valoarea excepțională a unor monumente istorice, astfel punând în evidență problema recuperării patrimoniului identitar. Aceasta a permis efectuarea unei evaluări a parcursului istoric al instituției muzeale din perspectiva muzeificării patrimoniului cultural imobil, a monumentelor istorice, cu prezentarea realităților, contextelor istorice și a condițiilor în care a avut loc acest fenomen, fiind rezultatul unui îndelung proces, complex și multilateral; a fost sintetizată evoluția instituției muzeale din Republica Moldova în ultimii 30 de ani pe direcțiile: patrimoniu (cercetare, clasare, digitizare, valoare nominală) și relația muzeu-public(educație muzeală, demersul expozițional), în dimensiunea dintre tradiționalism și modernitate.

- Au fost identificate și tipologizate activitățile de interpretare a patrimoniului muzeal uzitate de instituțiile muzeale din Republica Moldova în colaborare cu alți stakenholderi din domeniul public și privat în perioada anilor 2015-2020. Stabilite tehnici și instrumente de interpretare a patrimoniului muzeal.

- Prin elaborarea unor liste a tuturor pieselor au fost sistematizate și puse în circuitul muzeografic și științific colecțiile cu o valoare documentară, istorică, memorială și științifică a unor personalități marcante din domeniul științei și învățământului din Basarabia și RSS Moldovenească, intrate pe parcursul anilor în patrimoniul Muzeului Național de Istorie a Moldovei: Petru Ungureanu - o personalitate notorie din istoria viticulturii și vinificației moldovenești; Nicolae Dimo – o figură marcantă a științei pedologice din Republica Moldova; Antonie Ablov, doctor în științe chimice, profesor universitar, membru titular al Academiei de Științe a RSS Moldovenești; Gheorghe Rașcu - distins profesor de geografie, autor de manuale, publicist, cercetător și om de cultură, care a activat timp de două decenii în Basarabia interbelică, la cele două instituții de învățământ Seminarul Teologic și Liceul Militar „Regele Ferdinand I” din Chișinău

- Cercetările întreprinse asupra patrimoniului heraldic și faleristic al Muzeului Național de Istorie a Moldovei, realizate în special pentru expozițiile tematice, au contribuit la precizarea descrierilor mai multor piese și la promovarea pieselor valorificate expozițional în mediul vizitatorilor muzeului, dar și în mediile științifice, prin realizarea unor cataloage de expoziție publicate. Ele au stat la baza unor articole științifice publicate și la elaborarea unor însemne heraldice și faleristice noi pentru unitățile administrativ-teritoriale și persoanele juridice din Republica Moldova.

- În vederea creării depozitelor digitale pentru accesul online al publicului la patrimoniul național al țării, membrii Proiectului au identificat, au cercetat și au selectat bunurile de patrimoniu pentru digitizare, elaborând 4411 de fișe analitice.

- Pentru stabilirea statutului juridic al bunurilor de patrimoniu cultural național mobil din colecțiile MNIM ca parte a patrimoniului cultural național, a fost realizată procedura de clasare. În cadrul proiectului au fost clasate 1208 bunuri culturale cu valoare arheologică, numismatică și istorico-documentară din patrimoiniul muzeal. În acest sens, au fost elaborate 32 de dosare, care au fost expertizate și predate spre examinare și aprobare la Comisia Națională a Muzeelor și Colecțiilor a Ministerului Culturii.

- Patrimoniul MNIM a fost completat cu 3532 de noi exponate, majoritatea dintre care fiind susceptibile pentru clasare, dar și pentru includere în Fondul comun al Patrimoniului Național Mobil.

- Au fost restaurate peste 600 de piese de patrimoniu arheologic din colecțiile MNIM (monede, sigilii, unelte și arme din argint, bronz și plumb, vase ceramice).

- Au fost preparate 110 de probe preluate de la piese de patrimoniu arheologic din metal pentru realizarea expertizei spectrale (XRF).

- A fost creat în Internet profilul MNIM (https://sketchfab.com/nmhm) cu modele 3D a obiectelor de patrimoniu național. Scanate 2000 de documente; Reabilitate - 10 colecții ceramice preistorice, 10 antice și 10 medievale.

- Cercetătorii proiectului au contribuit esențial la elaborarea conceptelor, în organizarea și vernisarea (cu public sau online) a 36 de expoziții tematice temporare (naționale și internaționale) și 35 mini-expoziții din seria Exponatul lunii (toate exponatele etalate în vitrine fac parte din patrimoniul MNIM) https://www.nationalmuseum.md/ro/events/

- În perioada 2020-2023, membrii proiectului au organizat 19 manifestări științifice (conferințe, simpozioane, mese rotunde, colocviu) – 7 internaționale, 8 naționale cu participare internațională și 4 naționale. Conferințele s-au desfășurat în format mixt cu posibilitatea participării în regim la distanță (online) și cu prezență fizică. https://www.nationalmuseum.md/ro/scientific_events/

- Membrii echipei din cadrul Proiectului au participat cu 239 de comunicări și postere la peste 195 de manifestări științifice, inclusiv: 75 (31 %) peste hotare (România, Georgia, Bulgaria Italia, Ungaria, Ucraina, Austria, Polonia, Azerbaidjan, Armenia), 76 (31 %) internaționale în Republica Moldova, 52 (21%) naționale cu participare internațională și 36 (15%) naționale.

- Rezultatele cercetării au fost incluse în circuitul științific prin publicarea a:

- 13 monografii (cca 200 c.a.), inclusiv 1 internațională;

- 2 capitole în monografii naționale/internaționale (cca 14.25 c.a.);

- 5 culegere de articole (cca 43 c.a.), materiale ale conferințelor naționale/internaționale;

- 231 de articole (cca 193 c.a.), inclusiv, 28 (cca 25,75 c.a.) în reviste din bazele de date Web of Science și SCOPUS; 23 (cca 20,3 c.a.) în alte reviste din străinătate recunoscute; 73 (cca 63,85 c.a.) în reviste din Registrul National al revistelor de profil (Categoria B); 9 (cca 6,5 c.a.) articole din alte reviste neacreditate; 13 (cca 9,4 c.a.) în culegeri de lucrări științifice editate peste hotare; 52 (cca 44,17 c.a.) în culegeri de lucrări științifice editate în Republica Moldova; 33 (cca 23,6 c.a.) în lucrările conferințelor științifice internaționale (18 peste hotare);

- 182 (cca 18,2 c.a.) de teze în rezumatele conferințelor științifice ( 26 (14%) internaționale peste hotare, 85 (47%) internaționale în RM, 59 (31%) cu participare internațională și 15 (8%) naționale.

- Publicate 8 numere revista Tyragetia (categoria B), cu peste 180 de studii (cca 60 c.a. - membrii proiectului), articole și recenzii din țară și peste hotare (România, Belarus, Germania, Ucraina etc.

În total au fost publicate 429 de lucrări, cu un volum de cca 400 c.a.

În total:

- A fost realizat un vast program de cercetare și documentare în patrimoniul MNIM, au efectuat investigații arheologice, numismatice, documentare și a obiectelor de artă în arhive, instituții științifice și muzeale din țară și din străinătate (Republica Moldova, România, Polonia, Germania, Federația Rusă, Ucraina, Italia, Georgia) (Arhiva Națională a Republicii Moldova, Arhiva Organizațiilor Social-Politice din Republica Moldova, Archiwum Główne Akt Dawnych din Varșovia, Arhiva Bibliotecii din Kórnik (Poznań), RGADA, la Universitatea din Heidelberg (Germania), la Comisiunea Romano-Germanică a Institutului German de Arheologie din Frankfurt am Main, la Institutul German de Arheologie, la Departamentul Eurasiatic al Institutului German de Arheologie din or. Alchazikhe Georgia, la Institutul de Arheologie al Academiei Române filiala Iași, la muzeul de Arheologie din Odessa etc).

- Cercetătorii au participat la 12 expediții arheologice din țară și peste hotare (la Slava Rusă, România (Ivancea, raionul Orhei; orașul Chișinău: biserica sf. Împărați Constantin și Elena, Piața Veche și Muzeul Bisericesc, localitatea Stolniceni, raionul Râșcani etc.).