#Exponatul Lunii

Cele 21 de mărgele fac parte dint-un depozit de bronzuri descoperit în anul 2019 pe teritoriul unei zone împădurite situată în apropierea orașului Nisporeni, r-ul Nisporeni. Pe lângă mărgele, depozitul conținea mai multe podoabe din bronz (2 fibule de tip Röschitz-Sanislău, 7 coliere, 12 inele, 22 tuburi, 23 brățări, aproximativ 80 de aplice), o mărgică din coral și un pandantiv realizat din dinte de animal sălbatic. La momentul de față mărgelele de chihlimbar se păstrează în Fondurile Muzeului Național de Istorie a Moldovei, restul depozitului fiind în poseseia unui colecționar privat.
Depozitul a fost descoperit întâmplător într-o groapă cu adâncimea de circa 50 cm. Obiectele din acest depozit sunt de origine occidentală, având analogii cunoscute în complexe arheologice similare de pe teritoriul Poloniei, Ungariei, Serbiei, Slovaciei și, într-o măsură mai redusă a României. Prezența acestui depozit de bronzuri pe teritoriul Republicii Moldova ilustrează dinamica culturală a regiunii în epoca Fierului timpuriu și schimbarea fundamentală a vectorului influențelor culturale, de la est către vest.

Șiragul de mărgele din chihlimbar reprezintă 16 unități păstrate întregi și cinci fragmentare. Acestea au formă bitronică alungită și dimensiuni diferite. Sunt de culoare brun-roșcată, și au lungimea cuprinsă între 1,1 și 3,1 cm, lățimea între 0,6 și 1,4 cm, grosimea între 0,6 și 1,1 cm, iar diametrul perforației între 0,2 și 0,3 cm.
Mărgele din chihlimbar sunt prezente în mai multe depozite de bronz datate în perioada târzie a epocii bronzului din jumătatea estică a Slovaciei și din Ungaria transdanubiană. Analogii sunt cunoscute și în peștera Cioclovina din România. Odată cu începutul epocii Fierului, piesele din chihlimbar dispar timp de aproximativ 300 de ani din Bazinul Carpatic, reapărând odată cu pătrunderea elementelor scitice.
Depozitul de bronzuri descoperit la Nisporeni se datează în intervalul HaA2-HaB1-2 (1050/1000 - 800/750 a. Chr).

Tur Virtual

Arhiva Evenimentelor

Sesiunea anuală de comunicări științifice a Muzeului Național de Istorie a Moldovei (Ediția a XXIV-a)

16-17 octombrie 2014

În zilele de 16-17 octombrie 2014 în incinta muzeului s-au desfășurat lucrările sesiunii anuale (ediția a XXIV-a) de comunicări științifice a Muzeului Național de Istorie a Moldovei. La lucrările sesiunii au participat 80 de cercetători științifici, muzeografi, profesori universitari din Republica Moldova, Ucraina Franța, România, fiind prezentate 62 de comunicări științifice în cadrul a trei secțiuni : Arheologie și Istorie Antică, Istorie Medievală și Modernă, Istorie Contemporană și Valorificarea patrimoniului muzeal.

Evenimentul a debutat cu o alocuțiune de deschidere a directorului general al instituției dr. hab. Eugen Sava. Au urmat cuvinte de salut, exprimate de personalități marcante din știință și cultură - dr. Ion Gumenîi, decanul Facultății de Istorie a Universității de Stat din Moldova, Mihai Ursu, directorul Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală, dr.hab. Oleg Levițki, directorul Institutului Patrimoniului Cultural al Academiei de Ştiințe, dr. Gheorghe Cojocaru, directorul Institutului de Istorie al Academiei de Ştiințe.

Parte componentă a manifestării a fost lansarea a două numere a revistei muzeului - Tyragetia, 2014. Dr. Aurel Zanoci și dr.hab. Elena Ploșnița au prezentat revista, menționând că este o publicație de referință, desigur cu anumite scăderi și limite, dar cu rezultate care caracterizează valoroasa contribuție a autorilor la cunoașterea unor aspecte importante din istorie, arheologie și muzeologie.

În cadrul ședinței plenare au fost audiate 3 referate, prezentate de Marius Alexianu și Roxana-Gabriela Curcă, Ana Grițco, Lăcrămioara Stratulat. Tematica comunicărilor fiind diversă a fost axată pe problemele de patrimoniu imaterial românesc despre sare cu implicații în cercetarea arheologică, patrimoniu industrial și pe contribuții cartofilice privind Primul Război Mondial.

În după amiaza zilei de 16 octombrie și în ziua de 17 octombrie 2014 lucrările Sesiunii s-au desfășurat în secțiuni. Tematica comunicărilor a fost complexă, interesantă prin amploare și problematică, provocând discuții și dezbateri.

Sesiunea științifică a muzeului s-a încheiat cu o ședință de totalizare a rezultatelor în cadrul căreia s-au menționat succesele, s-a subliniat faptul că cele mai interesante, inedite ca tematică comunicări vor fi publicate în revista muzeului Tyragetia, și a fost exprimată speranța că în luna octombrie 2015, muzeul va organiza cea de-a 25-a ediție a acestei prestigioase manifestări științifice.