#Exponatul Lunii

Părțile principale ale aparatului cuprind carcasa, burduful, obiectivul și sistemul de vizare. Carcasa este alcătuită din două cadre de lemn de nuc lăcuit, unite printr-un burduf pliabil din material textil negru, care permite extensia necesară pentru focalizare. Pe panoul frontal se află obiectivul anastigmat Agfa, montat într-un obturator de tip Compur, produs de F. Deckel din München. Dispune de un vizor pliabil tip „brilliant" pentru orientare portret și peisaj. Utilizează plăci fotografice din sticlă acoperite cu un strat de emulsie fotografică, montate în casete de lemn de nuc, cu dimensiunea cadrului de 9x12 cm.
Modelul din lemn de nuc, considerat vârful de gamă „Agfa Isolar Luxus", a fost proiectat de fabrica A.H. Rietzschel din München, preluată de AGFA în 1925 și care a continuat producerea acestui tip de aparat sub numele propriu până la sfârșitul anilor `20 ai sec. XX.
Piesa a fost restaurată de Mihail Culașco, Secția Restaurare MNIM.
Scurt istoric al aparatului fotografic
Istoria aparatului de fotografiat numără 200 de ani, timp în care acesta a evoluat, de la camera obscură până la dispozitivul digital de astăzi. Momentele importante de-a lungul parcursului istoric includ: prima fotografie permanentă realizată în 1826 de fizicianul francez Joseph Nicéphore Niépce, folosind o cutie de lemn și o placă acoperită cu bitum de Iudeea; inventarea primului procedeu fotografic - dagherotipia - în anul 1839 de către francezul Louis Daguerre, care a marcat nașterea oficială a fotografiei; inventarea calotipiei, procedeu de realizare a fotografiei bazat pe principiul negativ/pozitiv, de către fizicianul și chimistul britanic Fox Talbot; inventarea plăcilor de colodiu umede de către englezul Frederick Scott Archer și a plăcilor fotografice de sticlă uscate de către britanicii Richard Leach Maddox și John Huds Bennet; introducerea filmului fotografic flexibil montat pe role și lansarea primului aparat Kodak de către inventatorul american George Eastman; lansarea primului aparat care folosea film de 35 mm de către compania germană „Leica"; lansarea primului aparat fotografic instant „Polaroid", inventat de americanul Edwin Land. În cele din urmă, începând cu 1975, acest drum a condus la revoluția fotografiei digitale. Fiecare pas succesiv a făcut ca aparatele fotografice să devină mai mici și mai rapide, îmbunătățind semnificativ calitatea imaginii.
Primul atelier fotografic a fost deschis la Chișinău în 1854 de către Eduard Glewski, iar înainte de Primul Război Mondial în Basarabia existau deja circa 100 de ateliere de fotografie.
Colecția Muzeului Național de Istorie a Moldovei cuprinde peste 30 de aparate fotografice, realizate în Austria; Germania, Franța, URSS, Japonia și China, datate cu sf. sec. XIX-anii 2000, între care aparate cu burduf pliabil, camere de tip BOX (cutie), aparate reflex cu un singur obiectiv (SLR) și cu două obiective (TLR), aparate digitale (DSLR).

Tur Virtual

Expoziții

„Portretul lui Václav Havel”

2 martie - 10 aprilie 2016

Expoziția a fost organizată de Centrul Ceh București (curator: František Zachoval), în parteneriat cu Muzeul Național de Istorie a Moldovei și Ambasada Republicii Cehe în Moldova.

Expoziția este un omagiu adus aniversării a 80 de ani de la nașterea lui Václav Havel, pe care acesta nu a mai trăit-o. Václav Havel este scriitor, filosof, disident și om politic ceh. A fost unul dintre primii purtători de cuvânt ai Cartei 77, personalitate de frunte a schimbărilor politice din noiembrie 1989, ultimul președinte al Cehoslovaciei și primul președinte al Republicii Cehe. Geniul literar, calitățile morale ireproșabile și victoriile politice l-au făcut una dintre cele mai respectate personalități ale sfârșitului de secol XX.

Expoziția reflectă personalitatea lui Václav Havel în viziunea artiștilor cehi. Fără îndoială, Havel a jucat unul dintre cele mai importante roluri în lunile revoluționare din 1989, când a formulat în mod sclipitor scopul fundamental al perioadei de transformare ce avea să urmeze, ca de exemplu reconstruirea sistemului politic pluralist sau reconstruirea economiei de piață. De aceea, paradigma expoziției este însuși conceptul lui Havel asupra lumii, el fiind unul din cei mai importanți promotori ai pluralismului de opinii. Același pluralism stă la baza proiectului expozițional, care prezintă personalitatea lui Václav Havel prin lucrări realizate între 1990 și 2015 de cunoscuți artiști cehi, precum: Milan Knížák, Jiří Kovanda, Jiří David, Kurt Gebauer, Milan Mikuláštík, Adam Kovalčík, Bořek Šípek, Martin Zet și grupul artistic Guma Guar.

Lucrările prezente în expoziție sunt: „Česká krajina" (Peisaj ceh - 1990) de Milan Knížák; „Skryté podoby" (Portrete ascunse - Václav Havel, 1991-1995), lucrare care face parte din vastul proiect internațional al lui Jiří David; „Havla zřejmě čeká těžší práce doma" (Evident, pe Havel îl așteaptă o treabă și mai grea acasă - 1998) de Jiří Kovanda; medalia comemorativă „Macroscopium rationem popularem tuens stand" (2014) de Bořek Šípek; instalația „Srdce" (Inima - 1997-2007) de Kurt Gebauer; billboard-ul „Podpis krvavého humanisty" (Semnătura umanistului însângerat) de Guma Guar; „Power Play" (1998) de Milan Mikuláštík; „Portretul lui Václav Havel" (2013) de Adam Kovalčík; „Easy Marchers" (video, 26 min. 39 sec.) de Martin Zet. Lucrările surprind personalitatea caracteristică a lui Václav Havel, atât prin ochii critici, cât și admirativi ai artiștilor vizuali cehi contemporani.

Evenimentul a fost susținut de Staropramen. Partener media: Kiss FM.