#Exponatul Lunii

Una din marile realizări tehnice care a revoluționat ideea de timp și spațiu, deschizând o nouă eră în istoria comunicării, este telegrafia. Aceasta se bazează pe transmiterea semnalelor electrice printr-un cablu pe distanțe lungi, permițând oamenilor să comunice instantaneu. Telegraful s-a răspândit foarte repede și o rețea de sârme se întindea în întreaga lume.

În 1837, pictorul si fizicianul american Samuel Morse a inventat primul aparat electromagnetic pentru telegrafie, brevetat în 1840. Pentru a trimite mesaje prin fir, Morse elaborează în 1838 un cod simplu de puncte și liniuțe, care reprezentau literele alfabetului, cunoscut ca „alfabetul Morse".

Atât codul Morse cât și aparatul telegrafic au fost îmbunătățite de-a lungul vremii, telegraful devenind mai bine de un secol cel mai răspândit sistem de comunicare și transmitere a informației, până la apariția internetului. Sistemul de telegrafie a constat dintr-o serie de stații repetoare de-a lungul traseului liniei de transmisie. Fiecare stație avea un operator care primea și transmitea mesaje prin telegraf. Aparatul Morse transmitea circa 25 de cuvinte pe minut, care erau înregistrate codificat pe o bandă de hârtie. Operatorul însărcinat cu transmiterea mesajului îl decodifica și îl scria pe hârtie folosind o mașină de scris specială.

În Basarabia, telegraful a pătruns în 1860: la 8 aprilie își începe activitatea stația telegrafică Bender, iar la 24 aprilie cea din Chișinău, urmare a construcției primei linii telegrafice Odesa-Chișinău-Leova. În prezent, s-a renunțat la serviciile de telegrafie. Singurii care mai folosesc comunicarea codificată sunt radioamatorii.

Aparatul telegrafic Morse prezentat provine de la uzina electrotehnică Osinoostrovsky, Uniunea Sovietică, și datează cu anul 1934. Exponatul a fost restaurat de către Mihail Culașco.

Tur Virtual

Expoziții

Îmblânzitorul Oțelului, la Chișinău

29 noiembrie 2023 - 7 ianuarie 2024

Daniel Rădulescu, artist contemporan român, cunoscut pentru tehnica sa aparte de sculptură în oțel, cel mai colecționat artist care lucrează în oțel din România, își prezintă creațiile la Chișinău cu ocazia Zilei Naționale a României. Publicul poate admira timp de o lună 8 dintre lucrările sale emblematice, realizate integral din oțel.

Daniel Rădulescu (n. 1990, Brașov) își realizează sculpturile prin modelare manuală, cu mii de straturi de oțel topit, fără să folosească matrițe sau forme. Această caracteristică face sculpturile sale unice, imposibil de replicat. Daniel Rădulescu este unul dintre cei mai cunoscuți artiști din România, sculpturile sale din metal fiind dorite de colecționari din toată lumea. Prețurile lucrărilor sale au crescut în 2022 cu 1.600% față de primele sale lucrări vândute.

A studiat sfera graficii digitale și 3D, până când a devenit captivat de orice material palpabil, de la piatră, lemn și ipsos, până la duritatea și, în același timp, fluiditatea metalului. A explorat numeroase tehnologii posibile de prelucrare a oțelului, până când acesta a ajuns să prindă formă sub mâinile sale. Textura reieșită din tehnica sa impresionantă de lucru a devenit o emblemă a artistului. Daniel Rădulescu a realizat până în prezent 97 sculpturi, toate aflându-se în colecții private din 10 țări de pe 3 continente.

„Îmi doresc să insuflu empatie și să-i fac pe vizitatori să privească dincolo de un material dur, precum oțelul. Două dintre aceste lucrări sunt inspirate din mitologia greacă, de Bahus și Dedal. Fiecare are povestea ei, dar ambele sunt realizate în capitole diferite din viața personală. Împreună, simt că cele 8 sculpturi mă reprezintă și reconstituie un traseu al vieții mele; ele vor comunica bine într-un spațiu comun.", spune artistul Daniel Rădulescu.

Expoziția are loc la Muzeul Național de Istorie al Moldovei din Chișinău, Sala de bronz, în perioada 29 noiembrie - 20 decembrie 2023 iar vernisajul are loc pe 29 noiembrie, la ora 16:00.

Proiectul este finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova (DRRM) din cadrul Guvernului României.