#Exponatul Lunii

Cutia folosește un cilindru cu pini ca suport de înregistrare a muzicii. În interior, este împărțită în trei compartimente: primul conține manivela și mecanismul de acționare a cilindrului cu pini, al doilea - cilindrul cu pini și lamele vibrante, iar al treilea - două manete pentru pornirea și oprirea melodiei. Pe cilindru sunt înregistrate șapte melodii de W.A. Mozart, care sunt redate prin vibrarea dinților de oțel dispuși într-un pieptene, ale căror vârfuri sunt adiacente cilindrului. Capacul cutiei are pe partea exterioară marchetărie cu motive florale. Bunul cultural este clasat în categoria Tezaur.

Povestea cutiilor muzicale

Cutiile muzicale au apărut în Elveția la sfârșitul secolului al XVIII-lea. În 1796, ceasornicarul Antoine Favre-Salomon a inventat un ceas de buzunar care avea un mecanism muzical încorporat, bazat pe principiul lamelor metalice acordate. Invenția s-a răspândit rapid și a declanșat, la scurt timp, crearea de cutii muzicale independente de ceasuri.

Inventate și construite inițial pentru distracțiile de salon ale lumii aristocrate, cutiile muzicale s-au perfecționat rapid, cucerind piața și interesul publicului pentru aceste mașinării destinate divertismentului. Industria cutiilor muzicale s-a concentrat, în mare parte, în Elveția. Geneva rămâne leagănul cutiei muzicale, chiar dacă arta manufacturierilor acestor minuni muzicale s-a extins și în alte regiuni ale Elveției, precum Jura, Auberson și Sainte Croix, și ulterior în alte țări, precum Franța, Germania și Cehoslovacia. Printre cele mai importante firme producătoare de cutii muzicale s-au evidențiat: Mermod Frères, Paillard, Reuge, Thorens, Cuendet, Junod, Nicole Frères, Ducommun-Girod, Brémond și L'Epee.

Cutia muzicală funcționa după un principiu relativ simplu: un cilindru cu pini (cuie cilindrice) acționa, prin răsucire, un „pieptene" metalic acordat pe anumite note muzicale, ambele fiind ascunse privirii într-un compartiment al cutiei. Prin învârtirea cilindrului - cu ajutorul unui mecanism cu arc (asemănător cu cel al ceasurilor) - pinii atingeau „dinții" din oțel ai pieptenului, care vibrau, redând astfel diferite note muzicale. O cutie muzicală putea avea „programate" pe cilindru un număr limitat de melodii - de la 4 până la 12.

De-a lungul timpului, cilindrii au fost înlocuiți cu discuri metalice interschimbabile. Pe acest principiu au apărut, în cafenelele și tavernele vremii, cutii muzicale de dimensiuni mari, care puteau fi activate prin introducerea unei fise, oferind utilizatorului posibilitatea de a alege discul preferat.

În afara mecanismului ingenios proiectat, cutiile muzicale se remarcă și prin arta cu care sunt decorate la exterior - folosind materiale precum lemn prețios, sidef, fildeș sau metal.

Declinul cutiilor muzicale a început odată cu inventarea fonografului (1877) și a gramofonului (1887). Producția lor a continuat pentru o perioadă, dar la începutul secolului al XX-lea, majoritatea firmelor consacrate au abandonat această afacere și au început să fabrice alte instrumente de muzică mecanică.

Tur Virtual

Expoziții

„Culorile «dezghețului». Satul basarabean în pictura anilor 1960”

Muzeul Național al Țăranului Român

18 aprilie - 19 mai 2024

Muzeul Național al Țăranului Român și Asociația pentru cultură și arte Arbor vă invită la expoziția Culorile „dezghețului". Satul basarabean în pictura anilor 1960, care prezintă creațiile a 14 maeștri din stânga Prutului, nume sonore care s-au remarcat prin contribuția la înnoirea limbajului plastic al momentului.

Expoziția face parte din proiectul cultural „Grecu Rusu Ciobanu și alții. Redefinirea esteticii în Basarabia anilor 1960", organizat de Asociația Arbor, în parteneriat cu Muzeul Național al Țăranului Român, Ambasada Republicii Moldova în România, Uniunea Artiștilor Plastici din Republica Moldova, Muzeul Național de Istorie a Moldovei, Biblioteca Națională a Republicii Moldova și ARCUB - Centrul Cultural al Municipiului București.

Expoziția Culorile „dezghețului". Satul basarabean în pictura anilor 1960 prezintă, în mare, creații necunoscute, provenite din colecțiile de familie ale artiștilor, din colecții private, completate cu lucrări din patrimoniul Uniunii Artiștilor Plastici din Republica Moldova și de la Muzeul Național de Istorie a Moldovei. Ținând cont de specificul muzeului-gazdă, expoziția prezintă creații plastice cu tematică rurală, prin care maeștrii basarabeni demonstrează o profundă înțelegere a spiritului artei populare.

Discursul expozițional e întregit prin proiecția unui material video, realizat de Asociația Arbor, care clarifică contextul istoric și cultural în care au trăit și activat artiștii basarabeni, cu explicații și mărturisiri aduse de istoricii de artă, Ludmila Toma, Constantin I. Ciobanu și Tudor Stavilă. În plus, publicul va avea la dispoziție și un catalog al expoziției, cu studii complementare, semnate de istoricii invitați în proiect.

Pe lângă picturi sunt expuse obiecte personale ale artiștilor, un film documentar despre artistul Glebus Sanciuc, promotor al măștilor inspirate din tradiția populară („Glebus", 1983, regia: V. Jereghi), precum și o bogată colecție de publicații de artă, din fondul Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova și colecții private.

Expoziția va putea fi vizitată în Sala Noua Galerie a Muzeului Național al Țăranului Român, până în 19 mai 2024, de miercuri până duminică, între orele 10.00 și 18.00. Lunea și marțea este închis.