#Exponatul Lunii

Radioul reprezintă una dintre realizările tehnologice de excepție ale gândirii umane, care a condus la apariția și dezvoltarea celui mai puternic și mai popular mijloc de comunicare în masă. De la începuturile sale, radiofonia a avut efecte imediate pe plan social, economic, militar, dar şi pe cel cultural.

Radioul este opera timpului, la care au contribuit mai mulți oameni de știință. Printre cele mai importante nume menționăm pe: fizicianul scoțian James Clerk Maxwell, care a prezis, în 1860, existența undelor radio; fizicianul german Heinrich Rudolph Hertz, care a demonstrat că variațiile rapide ale curentului electric ar putea fi proiectate în spațiu sub formă de unde radio; inventatorul american de origine croată Nicola Tesla, care, în 1891, a construit modelul teoretic al aparatului ce producea cicluri electromagnetice.

Acei cărora li se atribuie în mod prioritar aceasta descoperire - inventatorul italian Guglielmo Marconi și fizicianul rus Alexander Popov - nu au făcut altceva decât să sintetizeze sau să împletească idei flotante, așa că nimeni nu are drept de paternitate intelectuală, ceea ce nu le exclude drepturile conferite de brevete și, implicit, gloria.

De mai bine de 120 de ani, radioul spune povești, salvează vieți, transmite știri, educă generații, oferă un mijloc de recreere, modelează experiența diversității unei societăți. În semn de prețuire pentru acest puternic vector de informație şi cultură, UNESCO a instituit, în 2012, o sărbătoare specială, Ziua Mondială a Radioului, care se marchează în întreaga lume la 13 februarie.

Apariția radiodifuziunii sonore a propulsat dezvoltarea radiotehnicii. Treptat, începând cu 1920, necesitatea audițiilor colective au determinat fabricarea primelor difuzoare pe principiul inducției electromagnetice, care dispuneau de o diafragmă sau un con difuzor. Mișcate de o paletă metalică, acestea acționau o masă de aer importantă, producând astfel sunete puternice. Depășind cadrul evolutiv, cu toate greutățile inerente, radioul s-a perfecționat continuu, cu predilecție după inventarea lămpilor de radio și a tranzistoarelor, ajungându-se la construcția de aparate tot mai complexe.
Muzeul Național de Istorie a Moldovei conservă şi valorifică circa 120 de radioreceptoare cu valoare istorică, tehnică și memorială, fabricate între 1934 și începutul secolului al XXI-lea în diverse țări. Aparatele de radio din patrimoniul muzeal prezintă interes pentru istoria științei și tehnicii, o parte dintre acestea remarcându-se ca piese de referință pentru evoluția mijloacelor de comunicare.

Din punctul de vedere al principiului de funcționare, aparatele radio deținute de muzeu sunt cu amplificare directă, cu reacție și superheterodine. Din punct de vedere categorial, fondul radiotehnic muzeal este alcătuit din: 36 de aparate de radioficare, 17 receptoare radio cu tuburi electronice şi 68 de radioreceptoare tranzistorizate.

Luna aceasta, în cadrul serialului „Exponatul lunii", supunem atenției publicului două radioreceptoare staționare cu tuburi electronice, Telefunken și Philips, de o mare valoare istorică și tehnică, ele punând bazele constituirii colecției muzeale de aparate radio.

Radioreceptor Telefunken, model Koncert Trial, a fost fabricat la întreprinderea Radiotechna din Praga-Prelouc, Cehoslovacia, între anii 1934 şi 1935. Este un aparat de tip superheterodină, în carcasă de bachelită. Caracteristici tehnice: 4 tuburi electronice - REN904, REN904, RENS1374S și RGN564; gamele de unde - UL (unde lungi), UM (unde medii) şi US (unde scurte); dimensiuni - 290x355x175 mm; sursa de alimentare - 110/240 V; difuzor - permanent dinamic.

Radioreceptor Philips, model 36U, a fost fabricat în 1943 la atelierul Philips din Ungaria (care a funcționat între anii 1931 și 1949). Este un aparat de tip superheterodină, în carcasă de bachelită. Caracteristici tehnice: 4 tuburi electronice - UCH21, UCH21, UBL21 și UY21; gamele de unde: UL (unde lungi) şi US (unde scurte); dimensiuni: 250x170x130 mm; sursa de alimentare: 110/150/220 V, greutate: 2,5 kg; difuzor - permanent dinamic.

Tur Virtual

Publicaţii

Revista „Tyragetia"

ISSN 1857-0240 E-ISSN 2537-6330

Tyragetia, serie nouă, vol. XVI [XXXI], nr. 2, Istorie. Muzeologie

Tyragetia, serie nouă, vol. XVI [XXXI], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică

Numere recente

Colegiul de redacție

Ghid pentru autori

Recenzarea materialelor

Politica de acces deschis

Contacte

Arhiva

Revista „Tyragetia”, editată de către Muzeul Național de Istorie a Moldovei, este acreditată (categoria B) și inclusă în Registrul Național al revistelor științifice de profil.

Revista a fost fondată în anul 1991, primul număr văzând lumina tiparului în 1992. Până în anul 2006 au apărut 15 numere cu frecvența de un număr pe an.

Începând cu 2007 se editează seria nouă cu două numere anual: Nr. 1. Arheologie. Istorie Antică și Nr. 2. Istorie. Muzeologie.

În seria nouă a revistei „Tyragetia” sunt publicate studii arheologice, istorice, muzeologice, rezultatele cercetărilor interdisciplinare în domeniul arheologico-istoric, protejarea patrimoniului etc. Din punct de vedere geografic articolele și alte tipuri de lucrări științifice reflectă atât spațiul balcanico-carpato-pontic, cât și întregul continent eurasiatic.

Scopul revistei este de a promova rezultatele cercetărilor științifice ale colaboratorilor Muzeului Național de Istorie a Moldovei, precum și ale cercetătorilor din instituțiile de profil din Republica Moldova și de peste hotarele ei.

În perioada 2007-2020 au fost editate 28 numere ale revistei, în care au fost publicate peste 860 articole științifice ale autorilor din Republica Moldova, România, Ucraina, Germania, SUA, Polonia, Rusia, Georgia, Kazahstan etc.

Revista este inclusă în următoarele baze de date:

Ghid pentru autori

Principii etice

Revista „Tyragetia” se ghidează în activitatea sa de principiile etice enunțate în COPE Best Practice Guidelines for Journal Editors

Revista atenționează autorii asupra următoarelor:

- nu publică temporar materiale ale cercetătorilor din Federația Rusă (conform deciziei Consiliului științific al MNIM din 19.12.2022);

- nu publică materialele care pot fi considerate plagiate;

- spre publicare sunt acceptate doar materiale inedite, nepublicate anterior. Autorul articolului are obligația să informeze colegiul de redacție dacă articolul depus a fost prezentat pentru publicare în alte reviste sau dacă există o versiune modificată a aceluiași articol publicată deja;

- Colegiul de redacție ia în considerare faptul că materiale depuse pentru recenzare și publicare sunt confidențiale. Materiale nepublicate nu vor fi în niciun caz utilizate de editor, recenzenți sau redactori în scopuri personale sau orice altfel de scop;

- îndemnăm toți autorii să fie respectuoși și să se ghideze de corectitudine științifică în articole care conțin critică la adresa colegilor. În caz contrar, editorul își rezervă dreptul de a respinge sau de a redacta materialul ca să corespundă acestor cerințe;

- analiza și recenzarea materialelor de către colegiul de redacție al revistei se axează exclusiv asupra valorii științifice, clarității prezentării și cerințelor de etică științifică. Procesul de acceptare al articolelor spre publicare exclude orice discriminare pe bază de sex, vârstă, rasă, religie, naționalitate, sau orice alt criteriu discriminatoriu.

Structura revistei

Revista este structurată în următoarele compartimente:

I. Studii

II. Materiale și cercetări

III. Recenzii și prezentări de carte

În caz de necesitate, sunt adăugate compartimentele Omagieri și In memoriam

Norme de redactare

Articolele pot fi prezentate în limbile română, rusă, engleză, germană, franceză.

Volumul manuscriselor nu va depăși 100 mii caractere (aproximativ 2,5 c.a.), inclusiv bibliografia, rezumatele și ilustrațiile.

Textul lucrărilor trebuie prezentat în format electronic: Microsoft Word; Times New Roman (cu diacriticele specifice limbii de redactare a textelor); Font size 12; Space 1,5.

Articolele trebuie să fie însoțite de cuvinte-cheie (5-7 cuvinte) și rezumate (max. 1500 semne) în trei limbi: română, rusă, engleză (germană sau franceză).

Planșele (ilustrațiile) se vor prezenta în formă grafică clară (GRAYSCALE, format TIF, JPG – nu mai puțin de 300 dpi) și vor respecta dimensiunile maxime ale oglinzii paginii (16×23,5 cm sau 7,5×23,5, inclusiv legenda). Fiecare obiect de pe planșă va fi numerotat cu cifre (în caz de necesitate cu litere), utilizându-se caractere Georgia, Font size 10. Materialul ilustrativ trebuie să fie însoțit de o lista a planșelor (Microsoft Word; Times New Roman; Font size 10) cu o legendă exhaustivă în limbile română, rusă, engleză (germană sau franceză).

Notele bibliografice se prezintă în original în textul manuscrisului: (Teodor 2005, 172, fig. 7/4-6; Müller 1953, 123, Abb. 15/4-6; Петров 1999, 15, рис. 3/4-6).

Explicațiile, comentariile, precum și referințele la fonduri de arhivă, muzee etc. se vor face la subsolul paginii (numerotare continuă).

Trimiterea la planșele (figurile) din text se va face în paranteze, abreviat, conform exemplului (fig. 2/7; Abb. 2/7; рис. 2/7).

Bibliografia se prezintă în ordine alfabetică, la sfârșitul textului.

Modul de citare al monografiilor:

Boardman 1988: J. Boardman, Grecii de peste mări. Colonizarea greacă și comerțul timpuriu (București 1988).

Козуб 1974: Ю.I. Козуб, Некрополь Ольвiï V-IV ст. до н.e. (Киïв 1974).

Modul de citare al articolelor publicate în culegeri de lucrări științifice:

Behren 2005: Claudia von Behren, Sklaven und Freigelassene auf bosporanischen Grabreliefs. In: (Ed. V. Cojocaru) Ethnic Contacts and Cultural Exchanges North and West of the Black Sea from the Greek Colonization to the Ottoman Conquest (Iași 2005), 167-194.

Ванчугов 1981: В.П. Ванчугов, Поселение позднего бронзового века Ялпуг-IV в Нижнем Подунавье. В сб.: (Отв. ред. П.О. Карышковский) Памятники древних культур Северо-Западного Причерноморья (Киев 1981), 91-102.

Modul de citare a lucrărilor publicate în ediții periodice (reviste, anuare etc.):

Postică 2005: Gh. Postică, Complexul monumental din piatră din secolul XV descoperit în citadela Orheiului Vechi. Revista Arheologică S.N. I/2, 2005, 371-387.

Рехо 1973: М. Рехо, Атическа рисувана керамика в тракийския погребален контекст. Наблюдения върху съдовете, открити в България. Aрхеология 31/2, 1973, 11-19.

Modul de citare a materialelor publicate în volumele simpozioanelor și conferințelor științifice:

Trohani 2004: G. Trohani, Aspects concernant des rituels de fondation chez les geto-daces. Tracians and circumpontics world. Proceedings of the Ninth International Congress of Thracology, Chișinău-Vadul lui Vodă, 6-11 september 2004, II (Chișinău 2004), 332-337.

Бибикова 1972: В.И. Бибикова, О доместикации лошади на Юго-Востоке Европы. Матерiали XIII конференцiï Iнституту археологiï АН УРСС, Киïв, 1968 (Киïв 1972), 106-110.

În cazul utilizării unor prescurtări în text, precum și în bibliografie, se anexează o listă de abrevieri.

La sfârșitul textului se anexează date despre autor: numele, prenumele; gradul științifico-didactic; funcția; instituția; adresa; telefon, fax, e-mail.

Termeni de prezentare

Pentru a facilita apariția la timp a revistei vă rugam să respectați termenul limită de trimitere a lucrarilor – 1 martie al fiecarui an.

Taxe

Revista nu percepe taxe pentru procesarea și editarea articolelor. Autorii primesc cu titlul gratuit un număr al revistei în care a fost publicat articolul.

Drepturile de autor

Revista permite autorilor să dețină și să păstreze drepturile de autor asupra articolelor fără restricții.

Recenzarea materialelor

Toate articolele științifice prezentate pentru publicare în revista „Tyragetia” sunt recenzate, conform sistemului evaluării colegiale (peer review).

Sistemul peer review este un proces de evaluare al lucrărilor științifice de către doi referenți egali în drepturi, care verifica respectarea normelor de publicare, identifică deviațiile de la normele standard ale revistei și aduce sugestii pentru îmbunătățirea calității publicației.

Articolele primite la redacție sunt preluate de redactorul-șef sau de secretarul de redacție care transmit copii ale acestora (pe hârtie sau în format electronic) cercetătorilor care sunt considerați experți în domeniul respectiv și fac parte din Lista de recenzenți ai revistei.

Referenții redactează (în termen de 30 de zile) câte o recenzie a articolului primit, pe care o returnează secretarului de redacție. Acesta, la rândul său, transmite autorilor observațiile făcute de referenți. La solicitarea referentului acesta poate rămâne anonim fața de autorul articolului recenzat.

Evaluarea articolelor urmărește următoarele aspecte:

- articolul corespunde domeniului revistei;

- respectarea normelor de publicare și a structurii articolului;

- rezultatele expuse sunt suficient de noi și interesante pentru a justifica publicarea;

- calitatea conținutului științific;

- respectă principiile etice;

- relevanța surselor bibliografice.

Evaluarea referenților trebuie să includă la final una din următoarele recomandări pentru articolul analizat:

- acceptarea necondiționata a articolului;

- acceptarea cu condiția modificărilor menționate în referat;

- respingerea articolului.

Dacă doar o recenzie este negativă, la decizia redactorului-șef articolul este transmis la a treia recenzare. În cazul în care se consideră că este nevoie ca articolul să fie revizuit, acesta este retransmis autorului împreună cu recomandările necesare.