Odată cu instaurarea regimului sovietic după raptul teritorial, în Basarabia s-a declanșat Teroarea Roșie. Începând cu 28 iunie 1940, pe teritoriul Basarabiei, mai apoi a Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești (2 august 1940), organele de stat au săvârșit un șir de represiuni politice în masă - pretextând motive politice, sociale, religioase și naționale - sub formă de privațiune de libertate, deportare, expulzare și alte măsuri de constrângere. Primele victime ale acestei terori au fost elitele naționale: primarii, învățătorii, judecătorii, avocații, funcționarii, foștii membri ai Sfatului Țării, acuzați de „antisovietism", „activitate contrarevoluționară", apartenență la partidele politice din România etc. Aceștia au fost ținta primelor arestări și încarcerări ale organelor sovietice de represiune. Ulterior, din 1941 au urmat deportările populației băștinașe în Siberia și în lagărele de corecție prin muncă, deportările de populație civilă din 5-6 iulie 1949, precum și cele din 1 aprilie 1951. Conform datelor Comisiei pentru studierea și aprecierea regimului comunist totalitar din Republica Moldova, constituită la 14 ianuarie 2010, numărul victimelor deportate și supuse represiunilor în anii 1929-1951 a fost evaluat la peste 90 de mii de persoane. Într-un mod barbar, organele de represiune s-au răfuit și cu participanții și susținătorii mișcării de rezistență din RSSM, considerându-i criminali de stat, trădători, bandiți, tâlhari. Liderii organizațiilor de rezistență erau condamnați, de obicei, la pedeapsa capitală prin împușcare, iar membrii activi - la 25 de ani de privațiune de libertate, ispășindu-și pedeapsa în lagăre de muncă și închisori. Teritoriul imperiului sovietic era împânzit de o rețea odioasă de lagăre de corecție prin muncă și închisori, numită GULAG. Milioane de oameni au fost închiși în sistemul GULAG al Uniunii Sovietice, mulți dintre ei rămași pentru totdeauna pe pământurile Siberiei, în gropi comune și cimitire fără cruci. Majoritatea dintre lagăre erau colonii de muncă corecțională, în care deținuții erau supuși la muncă în mine sau la construcția drumurilor, canalelor, căilor feroviare sau clădirilor. Deținuții munceau sub amenințarea înfometării sau a execuției. Zeci de mii mureau în fiecare an din cauza muncii istovitoare, a condițiilor insuportabile, a execuțiilor sumare și a hranei necorespunzătoare.
O mărturie cutremurătoare a gulagului sovietic este exponatul „Haină de deținut politic", expus în această vitrină. Piesă muzeală - unicat, a fost achiziționată de la fostul deținut politic Vasile Cojocaru, domiciliat în orașul Chișinău. Ea a intrat în patrimoniu în anul 1995, într-o perioadă de activitate intensă a colaboratorilor din muzeu privind colectarea pieselor cu tematica represiunilor comuniste.
Vasile Cojocaru s-a născut în anul 1926, în satul Chioselia Mică, raionul Baimaclia (în prezent, raionul Cantemir). La 16 iunie 1951, a fost condamnat la 25 de ani privațiune de libertate de către Tribunalul Militar al trupelor Ministerului Afacerilor Interne al RSSM, conform articolului 54-1 (a) al codului penal al RSS Ucrainene - „trădare de patrie", și escortat într-un lagăr special din Kazakhstan, cu interdicții în drepturi și confiscarea averii. Evident, ne punem întrebarea: Ce vină se ascunde sub această acuzație de „trădător de patrie", care i-a schimonosit întreaga viață?
În iulie 1941, tatăl lui, Cojocaru Petru Grigore, născut în 1886, a fost arestat și calificat drept „dușman al poporului" (a fost membru al Partidului Național Țărănesc), fiindu-i confiscată toată averea. La 15 august 1942, ca „element social periculos", este închis în lagărul de corecție din orașul Mariinsk, regiunea Kemerovo, unde moare în condiții neclare, cel mai probabil, a fost executat. Vasile, de 14 ani, și mama lui au rămas pe drumuri, fără mijloace de existență. În cele din urmă, casa le este restituită și ei înjgheabă o nouă gospodărie. Dar în 1944 este înrolat în Armata Sovietică și trimis pe linia întâi a Frontului II Belorus, unde a fost rănit de două ori, devenind invalid de război, gradul II. Întors acasă, în 1948, și-a găsit mama pe drumuri și bolnavă. El îndrăznește să ceară de la autorități o parte din averea confiscată, la care primește răspuns o amenințare - că va fi trimis pe urmele tatălui său. Timp de trei ani a fost persecutat pentru această „îndrăzneală", ca în 1951, cu toate că a apărat țara bolșevică cu prețul sănătății, a fost arestat și condamnat. Iată, de fapt, ce se ascunde sub această acuzație de „trădare de patrie", imputată acestui cetățean. În anul 1956, este eliberat din detenție și trimis în Armenia, orașul Erevan, locul de trai indicat de autoritățile lagărului. Mulți ani la rând a fost urmărit de organele securității, aflându-se departe de casă, căci deținuților politici li se interzicea să se întoarcă la locul de trai. Revine acasă mai târziu. Prin certificatul din 28. 02. 1992, eliberat de Procuratura Republicii Moldova, este reabilitat și readus în drepturi. La 25 iulie 1991 este reabilitat și tatăl său.
Haina expusă - vestonul și pantalonii - fac parte din hainele de vară ale deținuților, care mai includeau și o șapcă sub formă rotundă, piesă de care muzeul nu dispune. Ele sunt confecționate din stofă groasă de bumbac. Vestonul are mâneci lungi, guleraș, se încheie cu patru nasturi, având în părți două buzunare aplicate. Pantalonii se încheie cu nasturi, au două buzunare în părți. Pe ambele piese este aplicat numărul „CEE 893" - codul de deținut al lui Vasile Cojocaru. Pe o bucată de stofă albă sunt scrise cu vopsea neagră trei litere mari și trei cifre. Numărul deținutului se aplica în patru locuri ale hainei. Un număr era aplicat pe șapcă, altul - pe spatele vestonului, al treilea - lângă inimă, iar al patrulea - pe pantaloni, mai sus de genunchiul drept sau stâng. Aceste patru locuri, de fapt, erau considerate și ca ținte de ochire, în caz de fugă a deținutului. Numărul se aplica și pe hainele de iarnă a deținuților (pufoaice, pantaloni vătuiți, căciuli). Din încălțăminte deținuții purtau - primăvara, vara și toamna - un fel de galoși mari din țesătură cauciucată, mai rar, cizme de kirză, iar iarna - pâsle. De obicei, celor nou-veniți le dădeau haine de mâna a treia - niște vechituri cu un miros îngrozitor.
Exponatul are o valoare muzeografică incontestabilă. El oferă publicului posibilitatea de a vedea și înțelege consecințele instaurării regimului totalitar comunist în RSSM. Prin expunerea lui, aducem un omagiu tuturor victimelor Terorii Roșii în Basarabia, în pragul zilelor de 13 iunie și 5-6 iulie - zile în care s-au produs cele două valuri de deportări ale băștinașilor noștri.
• Nicolae Răileanu, Activitatea muzeistică în Moldova în anul 1996 (L'activité muséale de la République Moldova en 1996) • loan Opriș, Curente și direcții muzeografice în pragul mileniului III (Courents et directions muséographiques au début du lll-ième millénaire) • Maria Danilov, Ana Grițco, Acte în limbă română tipărite în Basarabia (1812-1830) (Des Ades en Roumain publiés en Bassarabie) • Ion Hâncu, Semnificația etno-culturală a locuințelor din Moldova în evul mediu timpuriu (La signification ethno-culturelle des demeures en Moldova du Moyen Age Prématuré) • Vlad D. Ghimpu, Mănăstiri rupestre din Orheiul Vechi (Les monastères rupestres d'Orheiul Vechi) • Vlad D. Ghimpu Mănăstirea rupestră de la „Peștera lui Bechir" din Soroca (Le monastère rupestre de la „Grotte de Bechir" de Soroca)
II. Arheologie și istorie (Archeologie et Histoire)
• Nicolae Chetraru, Serghei Covalenco, Stațiunea mezolitică în grota Brânzeni l (La station mésolithique de la grotte Brânzeni l) • Olga Şcipachin, Un topor de aramă din fondurile Muzeului Național de Istorie a Moldovei (Une hache de cuivre des fonds du Musée National d'Histoire de Moldova) • Natalia Mateevlci, Cercetările a doi tumuli de lângă satul Hlinoaia, Grigoriopol (Les recherches de deux tumulus près du village Hlinoaia) • Natalia Mateevici, Colecția inedită de piese de import grecesc de la Cetatea Albă (La collection de pièces grecques d'importation de Cetatea Albă) • Al. Levinschi, Serghei Aguinicov, Complexe sarmatice timpurii în tumulii Nistrului de Jos (Des Complexes Sarmatiques précoces dans Ies tumulus du Bas-Dniestr) • Al. Levinschi, Καρποδκακαζ’ - ZOSIMOS, IV, 34, 6 • Serghei Kurciatov, Alexandru Popa, Tipuri de locuințe și anexe gospodărești din așezarea culturii Sântana de Mureș-Cernjahov de lângă orașul Drochia (Types de demeures et anexes ménagâres de l'habitat de culture Sântana de Mureș-Cernjahov près de la viile Drochia) • Ion Dron, Turla - denumire străveche daco-geticâ a Nistrului (Turla - l'encien nom Daco-Gète de Nistru) • Ion Tentiuc, Plastica miniaturală de lut din perioada evului mediu timpuriu din Moldova (Quelques considérations concernant la plastique miniaturelle d'argile de la période du Moyen Age Prématuré de Moldova) • Vera Paiul, Tezaurul monetar din secolele XVI-XVII de la Caterinovca, Camenca (Le trésor monétaire des XVI-XVII s. de Caterinovca, Camenca) • Ana Niculiță, Un tezaur medieval monetar, găsit în orașul Chișinău (155(5?)-1672) (Un trésor monétaire trouvé á Chișinău) • Minai Onilă, Din istoria satului Speia (Chivărul), Anenii Noi, sec.XVI-XVIII (Pages cfhistoire du village Speia (Chivărul), Anenii-Noi, XVI-XVIII s.) • Lilia Zabolotnâi, Coraportul principalelor ramuri agrare în economia urbană a Moldovei de la sfârșitul secolului al XVI-lea începutul sec.al XVIII-lea (La corrélation des principales branches agraires de l'économie urbaine de Moldova à la fin des XVI - XVIII s.) • Andrei Eșanu, Valentina Eșanu, Din istoria administrării publice a orașului Chișinău (sec. XVII - încep. sec. XIX) (Pages de l'histoire de l'administration publique de la viile Chișinău(XVII s. - début de XIX s.) • Eduard Baidaus, Criza politică din Republica Polonă și Moldova de la mijlocul secolului al XVII-lea: unele considerente privind geneza "problemei ucrainene" (La crise politique de la République de Pologne et de Moldova au milieu du XVIIs.: Quelleques considérations au sujet de la genèse du problème ukrainien") • Liuba Bârsan, Aspecte social economice a localității Nimoreni, laloveni în a doua jumătate a sec. al XVIII-lea până la mijlocul sec. al XlX-lea (L'aspect socio-culturel de la localité Nimoreni dans la deusième moitié du XVIII s. jusqu'au XIX s.) • Ion Dron, Tirașpol - mărturie toponimică a continuității populației băștinașe în sudul Basarabiei (Tirașpol - témoignage toponimique de la continuation de ia population du Sud de Moldova • Vladimir Mischevca, Hatti-Şeriful din anul 1802 (Le Khati-i cherif de 1802) • Minai Onilă, Genealogia neamului Danciu-Durac descălecătorii răzeșilor satului Isacova, țin. Orhei (La généalogie de familie Danciu-Durac Ies fondateurs de răzeși (paysannes libres) du village Isacova, Orhei) Maria Danilov, Gramatica lui Ştefan Margela (date și ipoteze noi) (La grammaire de Ştefan Margela) • Ana Grițco, "Așezământul pentru ocârmuirea oblastei Basarabiei", 1828 - un document inedit din patrimoniul M.N.I.M. („L'établissement pour le gouvemement de la région Bassarabie" (1828) - un document inédit du patrimoine du Musée Nationale de l'Histoire de Moldova) • Valentin Tomuleț, Considerații privind regimul vamal al Basarabiei în perioada 1812-1830 (Des considérations concernant le régime douanier de Bassarabie entre 1812-1830) • Valentin Tomuleț, Contraverse privind suprimarea cordonului vamal de la Nistru (anii 1812-1830) (Les contraverses sur la probleme de la suprimation de cordone douanier sur Nistru (années1812-1830) • Lidia Volânschl, Gheorghe Sandul, Din istoria holerei In Basarabia în secolul al XlX-lea (Pages d'histoire de choléra en Bassarabie) • Lidia Volânschi, Din Istoria Grădinii Publice și a Parcului Catedralei din Chișinău (Pages d'histoire du Jardin Publique et du Parc de la Cathédrale de Chișinău) • Valentin Dumitru, Dinastia Leonard și aportul ei în dezvoltarea satului Speia (La dynastie Leonard et son rôle dans le dévelopement du village Speia) • Nicolae Dâmcenco, Mănăstirea Noul Neamț (Le monastère Noul Neamț) • Ala Melniciuc, Din istoria construcției bisericilor ortodoxe din județul Tiraspol în secolele XVIII-XIX (Pages d’histoire de la construction des edifices de culte orthodoxe dans le district Tiraspol en XVIII s. le debut de XIX s.) • Aurelia Cornețchi, File din istoria Liceului de fete „Sf. Ana" din Ismail (Pages d'histoire du Lycee de filles Sf. Ana" d'lsmail) • Ion Varta, Căteva tentative de construire în Basarabia ale unor partide politice de orientare națională (1905-1912) (Quelques tentattves de constituer en Bassarabie des partis politiques d'orientation naționale (1905-1912) • Eugen Icnim, Conferirea ordinului „Minai Viteazul" în Primul Război Mondial (L'attribution de l'ordre „Mihai Viteazul" pendant la Première Guerre mondiale) • Daniel Bogdea, România la expozițiile internaționale din perioada interbelică (Roumanie aux expositions internationales de la période entre Ies deux Guerres mondiales) • Nicolae Bulat, „Solidaritatea" - asociația corpului didactic din județul Soroca în anii 1918-1940 („Solidarité" - l'association l'enseignant corps du département Soroca, pendant Ies années 1918-1940) • Vera Stăvilă, Un eveniment cultural neordinar în Basarabia anului 1942 (Un éveniment culturel en 1942 en Bassarabie) • Rodlca Solovei, Considerațiuni cu privire la repatrierea românilor de la est de Bug (1942-1943) (Quelques considérations concernant le repatriement des Roumains de l'Est de Bug (1942-1943) • Elena Postică, Sabia dreptății („Le sabre de la justice") • Măria Praporșcic, Tratarea problemei Basarabiei în istoriografia postbelică din România în contextul raporturilor româno-sovietice (Le problème de Bassarabie dans l'historiographie postbelique de Roumanie dans le contexte des rapports sovieto-roumains) • Maria Ciocanu, Ştergarul de cap ca element de stabilire a statutului social de femeie măritată (L'écharpe de tete comme un élément du statut social d’une femme mariée) • Maria Ciocanu, Rolul moașei în obiceiurile de integrare a nou-născutului (Les traditions à la naissance)
• Nadejda Pogolșa, Istoricul comunității evreiești din județul și orașul Tiraspol (până la 1917) (Pages d’histoire de la communauté juive de Tiraspol et de ce district jusqu'à 1917)
lll. Muzeografie și memorialistică (Museographie et memoriaux)
• Maria Hasnaș, Reorientări metodologice în Muzeul de Istorie (Des reorientations mettiodologiques dans l'activite du Musée d’Histoire) • Elena Ploșnița, Aspecte din evoluția muzeelor școlare basarabene (Des aspects d’evolution des musées scolaires de Bassarabie) • Ilie Borziac, Nicolae Chetraru, Geologul basarabean Theodor Văscăuțanu • Liubovi Reprințev, Rostislav Ocușco - pictor și pedagog (Rostislav Ocușco - un peintre et un pédagogue) • Natalia Şalaghlnov, Grafica plasticianului moldovean Aurel David (La graphique du plasticien moldave Aurel David)
IV. Restaurare. Recenzii (Restauration. Comptes - Rendus)
• Ecaterlna Bondarenco, Probleme și perspective de conservare-restaurare la Muzeul Național de Istorie a Moldovei (Problèmes et perspectives de conservation - restauration au Musee National d’Histoire de Moldova) • Ecaterlna Bondarenco, Restaurarea goblenului „Moșii" (Le goblène „Moșii" („Les viellards") • Valentina Granaci, Conservarea, patologia și restaurarea cărții în Biblioteca Națională (La conservation, la pathologie et la restauration des livres dans la Bibliothèque Nationale de la République Moldova) • Alexandru Popa, H.-P. Blume, P.Felix-Henningsen, W.R.Fischer ș.a., HANDBUCH DER BODENKUNDE (COMPENDIU DE PEDOLOGIE), Landsberg/Lech: ecomed, 1996, ISBN 3-609-72210-X.
V. Cronica muzeelor (La chroniquie des musées)
• Aurelia Cornețchi, Cronica activității cultural-științifice a Muzeului Național de Istorie a Moldovei, 1996-1997 (La chroniquie de l’activite culturelle et scentifiquie du Musée National d'Histoire de Moldova, 1996-1997) • Ala Melnicluc, Unele probleme privind activitatea muzeelor în perioada postsovietică (Muzeul din Tiraspol în anii 1986-1996) (Quelques problèmes concernant l'activité des musées pendant la périod post-soviétiqie (le musée de Tiraspol, Ies années 1986-1996)
Odată cu instaurarea regimului sovietic după raptul teritorial, în Basarabia s-a declanșat Teroarea Roșie. Începând cu 28 iunie 1940, pe teritoriul Basarabiei, mai apoi a Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești (2 august 1940), organele de stat au săvârșit un șir de represiuni politice în masă - pretextând motive politice, sociale, religioase și naționale - sub formă de privațiune de libertate, deportare, expulzare și alte măsuri de constrângere...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
În iulie 1941, tatăl lui, Cojocaru Petru Grigore, născut în 1886, a fost arestat și calificat drept „dușman al poporului" (a fost membru al Partidului Național Țărănesc), fiindu-i confiscată toată averea. La 15 august 1942, ca „element social periculos", este închis în lagărul de corecție din orașul Mariinsk, regiunea Kemerovo, unde moare în condiții neclare, cel mai probabil, a fost executat. Vasile, de 14 ani, și mama lui au rămas pe drumuri, fără mijloace de existență. În cele din urmă, casa le este restituită și ei înjgheabă o nouă gospodărie. Dar în 1944 este înrolat în Armata Sovietică și trimis pe linia întâi a Frontului II Belorus, unde a fost rănit de două ori, devenind invalid de război, gradul II. Întors acasă, în 1948, și-a găsit mama pe drumuri și bolnavă. El îndrăznește să ceară de la autorități o parte din averea confiscată, la care primește răspuns o amenințare - că va fi trimis pe urmele tatălui său. Timp de trei ani a fost persecutat pentru această „îndrăzneală", ca în 1951, cu toate că a apărat țara bolșevică cu prețul sănătății, a fost arestat și condamnat. Iată, de fapt, ce se ascunde sub această acuzație de „trădare de patrie", imputată acestui cetățean. În anul 1956, este eliberat din detenție și trimis în Armenia, orașul Erevan, locul de trai indicat de autoritățile lagărului. Mulți ani la rând a fost urmărit de organele securității, aflându-se departe de casă, căci deținuților politici li se interzicea să se întoarcă la locul de trai. Revine acasă mai târziu. Prin certificatul din 28. 02. 1992, eliberat de Procuratura Republicii Moldova, este reabilitat și readus în drepturi. La 25 iulie 1991 este reabilitat și tatăl său.
Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
