EN RO















#Exponatul Lunii

>>>

Cuvântul Pafta este de origine turcă și se folosește în forme aproape identice în limbile română, greacă, bulgară, sârbă și în unele dialecte aromâne, desemnând accesoriile vestimentare cu rol fucțional și ornamental, care fixează sau prind cordonul, cingătoarea sau brâul.

Paftalele sunt accesorii ale costumelor de ceremonie și cotidiene, obișnuite la curtea domnească, dar și în ambianța orașelor și târgurilor din Țările Române în perioada domniilor fanariote, caracterizată prin influența sporită a culturii grecești.

În toată peninsula balcanică, atelierele argintarilor au produs paftale foarte diferite ca dimensiuni, aliaje, tehnică, stil, decorație. Paftalele turcești erau, de obicei, dantelate, adesea - aurite, cu multe pietre, exprimând opulență. La bulgari și aromâni sunt mai simple, dar au un anumit model și o simbolistică aparte. La greci sunt în special din argint, cu modele delicate, la care se adaugă coral și bănuți. Diferența dintre Occident și Orient este marcată de capacitatea otomanilor de a combina materialele cu pietrele prețioase. O altă trăsătură este preferința pentru motivele florale în detrimentul reprezentării animalelor și păsărilor. Populațiile aflate sub stăpânire otomană au asimilat influențele și le-au integrat propriei culturi.

Paftalele etalate certifică prezența unui atelier de giuvaiergerie în orașul Orhei, Basarabia, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, iar calitatea executării, prelucrarea fină a detaliilor, compoziția complexă denotă măiestria și iscusința meșteșugarilor.

Asemănătoare din punct de vedere stilistic, cele trei paftale sunt alcătuite din două piese, în formă de sămânță germinativă, cu vârfurile puternic marcate. Chenarul marginal este decorat cu motivul ghirlandei, care circumscrie elemente decorative florale. Sistemul de închidere cu cârlig și gaică este acoperit cu un buton decorat. Pe verso ambele părți sunt prevăzute cu câte două bride verticale, cu care se prindea centura.

Paftalele au fost realizate din argint, dovadă servind marca fineții metalului (titlul „84"), aplicată, conform regulamentului, pe ambele detalii ale paftalei, și marca atelierului de giuvaiergerie din Orhei - simbolul stejarului încadrat într-un scut stilizat. Calitatea metalului și a execuției este certificată și de marca meșterului marcator (probirer), una dintre paftale fiind expertizată de Dmitri Tiunov, având aplicat poansonul „ДТ" (DT). Pe ambele detalii ale paftalei este ștanțat anul 1858 și poansonul argintarului care a executat piesa „ПН" (PN). Marca aplicată pe cea de-a doua pafta - inițialele „МИ" (MI) - indică doar meșterul care a executat piesa. Cea de-a treia pafta, realizată în atelierul de la Orhei, nu are aplicate, conform legislației, mărcile necesare pe versoul paftalei, dar păstrează ștanțate aceleași mărci pe marginea laterală a pieselor: simbolul stejarului, titlul „84", anul executării - 1871 și inițialele meșterului marcator - „КС" (KS), identificat cu Sergheev Klim Pavlov, care a activat între anii 1868 și 1871.

Între anii 1840 și 1870, purtarea paftalelor a devenit desuetă, moda feminină adoptând în totalitate croiurile și cromatica occidentală. Ele au revenit la modă în jurul anului 1870 datorită principesei Elisabeta, viitoarea regină a României. Aceasta a introdus la Curte portul național românesc, accesorizat cu paftale. Exemplul ei a fost urmat de elita feminină a vremii până în pragul Primului Război Mondial. Iar succesoarea ei, Regina Maria, avea să perpetueze această modă, cu eleganță și rafinament, și în perioada interbelică.

Tur Virtual


Colecții

Dezvoltarea patrimoniului

Muzeul își completează în permanență fondul de exponate prin donații și achiziții, cercetări de teren și transferuri. Astfel, în anul 2009 patrimoniul MNAIM s-a îmbogățit cu 1538 de piese cu valoare istorică și memorială, inclusiv 1042 de piese arheologice, 92 de piese numismatice, 29 de fotografii, 24 documente, 4 arme și echipament militar, 95 de obiecte etnografice și uzuale, 13 obiecte tehnice, 29 de piese de artă decorativă, 5 picturi, 70 de piese filatelice, precum și 135 de piese trecute le categoria „diverse”.

Dintre cele mai valoroase piese intrate în colecții consemnăm:
  • monede romane, sec. II;
  • dirhemi, Hoarda de aur, sec. XIV;
  • Evanghelie, București, 1750;
  • veșminte sacerdotale, Basarabia, înc. sec. al XIX-lea;
  • unități de măsură, Rusia, 1857;
  • fotografii și obiecte de uz casnic din familia pictorului Nicolae Coleadici;
  • documente și fotografii care au aparținut familiei membrului Sfatului Ţării Ion Panțâru;
  • piese de vestimentație care au aparținut compozitoarei Zlata Tcaci.

În perioada 2012-2013 patrimoniul Muzeului Național de Istorie a Moldovei s-a îmbogățit cu 9389 de piese, inclusiv 4087 fond de bază. Acestea au intrat în muzeu prin donații (2442), achiziții (157) și transfer de la fostul Muzeu de Arheologie al AŞM (6214) și Vistieria de Stat a Republicii Moldova (576).

Fondul de bază al patrimoniului muzeal s-a completat cu 5087 de piese, inclusiv: 2538 piese arheologice, 536 piese numismatice, 88 obiecte etnografice și uzuale, 9 obiecte tehnice, 79 de fotografii, 93 de documente, 108 de picturi, 208 piese de artă decorativă, 120 piese de filatelie, 2 piese de mobilă, precum și 296 de piese trecute la categoria „diverse".     

Printre cele mai valoroase piese care au îmbogățit patrimoniul Muzeului în anii 2012-2013 sunt:

- Amforetă, lut ars, sec. II a. Chr;
- Amforă, sf. sec. VI - înc. sec. V;
- Monede romane din tezaurul de la Goleni, raionul Cantemir, sec. III-IV;
- Monede medievale, descoperite la Costești, raionul Ialoveni, sec. XIV-XV,
- Tezaur din epoca bronzului tardiv, Cultura Noua-Coslogeni (sec. XIV-XII a. Chr);
- Colecție de monede de cupru, Hoarda de Aur, Costești sec. XIV;
- Vase de aramă, sec. XVI-XVII ;
- Fragmente decorative pentru vestimentație provenite din săpăturile arheologice de la Mănăstirea Căpriana;
- Ceasuri de cămin, lampă de birou, Europa de Vest, sec. XIX,
- Statuete din porțelan, Europa de Vest, sec. XIX;
- Carte Город Кишинев времен жизни в нем А.С. Пушкина (1820-1823), Ioan Halippa, Chișinău, 1899;
- Dicționar român-rus de Nicolae Popovschi, Chișinău, 1922;
- Pălărioare de damă, anii 40-50, sec. XX;
- Colecția ziarului „Basarabia", 28 septembrie 1941-20 octombrie 1941;
- Fotografii și scrisori de pe front, care au aparținut lui Grigore Crivonosov din s. Macovei, 1944;
- Colecție de fotografii despre deportările din Basarabia din vara anului 1949;
- Colecție de clopoței decorativi, 1978-2011.
- Colecție de obiecte, cărți, schițe și tablouri ale pictorului E. Childescu.



Între anii 2014 și 2015 patrimoniul muzeului a crescut cu 6 578 piese, inclusiv 2 530 fond de bază. Acestea au intrat în muzeu prin donații, achiziții, transfer de la fostul Muzeu de Arheologie al AŞM și de la Vistieria de Stat a Republicii Moldova.

Fondul de bază al patrimoniului muzeal s-a completat cu noi și valoroase obiecte arheologice (1401), piese numismatice (243), fotografii (103), documente (57), piese de artă decorativă (103), piese de vestimentație și accesorii (29), obiecte tehnice (27), arme (15), piese de mobilier (29) ș.a. Printre cele mai valoroase bunuri culturale care au îmbogățit colecțiile muzeale menționăm:

- Acte în limba română, tipărite în Basarabia în anii 1815-1828;
- Ibric cu arzător, ceainic și vas pentru zahăr, Anglia, sec. XIX;
- Mașină de cusut „Phoenix", Germania, înc. sec. XX;
- Documente, fotografii și obiecte personale ce reflectă viața și activitatea regizorului și scenaristului Valeriu Gagiu;
- Materiale despre activitatea Comitetului Național Olimpic din Republica Moldova.



 

 


Moldova independentă
RSSM sub regimul sovietic
Războiul Al Doilea Mondial
Basarabia şi RASSM între cele două războaie mondiale
Basarabia în perioada dintre cele două războaie mondiale
Epoca renaşterii mişcării cultural-naţionale
Epoca reformelor şi consecinţelor
Suprimarea autonomiei. Basarabia o nouă colonie ţaristă
Perioada autonomiei relative a Basarabiei în cadrul Imperiului Rus
Epoca
Fanariotă
Între medieval şi modern, epoca fanariotă
Epoca de aur a culturii româneşti
Secolul de aur al  culturii româneşti
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Formarea statului medieval Moldova
Perioada formării şi constituirii definitive a statului medieval de sine stătător Moldova
Epoca marilor migraţiuni nomade
Epoca marilor migraţiuni nomade şi apariţia primelor formaţiuni prestatale în regiunea carpato-dunăreană
Evul mediu timpuriu
Evul mediu timpuriu. Perioada constituirii comunităţilor romanicilor, a apariţiei primelor formaţiuni prestatale
Epoca fierului
Epoca fierului şi epoca antică
Epoca bronzului
Epoca bronzului
Epoca eneoliticului
Epoca eneoliticului
Epoca neoliticului
Epoca neoliticului
Epoca paleoliticului
Epoca paleoliticului

  
  
Veniţi la muzeu! Redescoperiţi istoria!
Vizitează muzeul
Vizitează muzeul
Program de vară– zilnic,
orele 10-18.

Program de iarnă – zilnic,
orele 10-17.
Vineri închis.
Taxe de intrare:  Adulţi – 10 lei, pensionari, adulţi cu dizabilităţi medii / invaliditate de gradul III, studenţi - 5 lei, elevi - 2 lei. Acces gratuit (...)

WiFi Internet prin Wi-Fi gratuit: Pentru vizitatori în curtea Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei funcţionează o reţea de internet prin Wi-Fi.







#Exponatul Lunii

Cuvântul Pafta este de origine turcă și se folosește în forme aproape identice în limbile română, greacă, bulgară, sârbă și în unele dialecte aromâne, desemnând accesoriile vestimentare cu rol fucțional și ornamental, care fixează sau prind cordonul, cingătoarea sau brâul...

Citeşte mai multe >>

































Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2022 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

 



Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2022 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

menu
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2022 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC