#Exponatul Lunii

Istoria acestei icoane își are rădăcinile în secolul al X-lea, la schitul Protaton de pe Sfântul Munte. În una din chilii ce purta numele „Adormirea Maicii Domnului", trăia un ieromonah bătrân, împreună cu un ucenic al său, care păstrau un superb chip al Fecioarei. Era o icoană veche care se va face vestită prin descoperirea rugăciunii „Cuvine-se cu adevărat".
Prin anii 980-982, într-un ajun de duminică, înainte de privegherea de toată noaptea, bătrânul călugăr plecase la biserica din apropiere şi lăsase cuvânt ucenicului să facă rânduiala religioasă şi în chilie. Cum era de ascultare, ucenicul făcuse întocmai ce i s-a spus. Când acesta ajunge la cântarea a IX-a Canoanelor „Ceea ce eşti mai curată decât serafimii...", iată că aude cum cineva începe să cânte împreună cu el „Cuvine-se cu adevărat să te fericim pe tine Născătoare de Dumnezeu". Era un călugăr pelerin, apărut pe neprins de veste, care se alăturase celui din chilie, în săvârşirea rânduielilor de rigoare. În acest moment icoana a început să radieze lumină în jurul său, ca în plină zi. Ucenicul, uluit de cele petrecute, îl roagă pe misteriosul călugăr să-i scrie versurile. Acesta i le scrie cu degetul pe o ţiglă de parcă scria pe ceară moale şi-i spune : „De acum înainte aşa să cântaţi şi voi, ortodocşii", şi zicând acestea s-a făcut nevăzut. Ucenicul, rămas de unul singur, se dumerise că fusese martorul unor mari întâmplări. Îl luminase gândul, că pelerinul n-a fost altcineva decât Sfântul Arhanghel Gavriil şi venise, cum făcuse şi alteori, să aducă oamenilor cuvântul Celui de Sus.

Din chilia „Adormirea Maicii Domnului" icoana a fost pusă în Sfântul Altar a bisericii Protaton, unde şi până astăzi se păstrează o icoană de acest fel, iar ţigla cu cântarea divină este dusă la Constantinopol şi inclusă în cărţile de cult ale Bisericii Ortodoxe. În scurt timp, rugăciunea Arhanghelului Gavriil a fost introdusă în cadrul Sfintei Liturghii, imediat după Sfinţirea Darurilor de Pâine şi Vin. Valea cu chiliile se numeşte de atunci Adin, ceea ce înseamnă „a cânta", „cântare". Icoana ''Cuvine-se cu adevărat'' este de o inestimabilă valoare şi a devenit protectoarea Sfântului Munte. Icoana este sărbătorită la 11/24 iunie, comemorând minunata apariţie a Sfântului Arhanghel și la 13/26 iulie în cinstea Soborului Arhanghelului Gavriil.

Este o icoană de tip Eleusa, personajele centrale exprimând gingăşie şi tandreţe. Ţine Pruncul cu mâna dreaptă, cu cea stângă, petrecută pe sub picoarele lui, prinde între degete cămaşa fiului. Micul Iisus poartă cămaşă scurtă, până la genunchi, în mâna dreaptă ţine sulul, pe care sunt scrise cuvintele Axionului. Mâna stângă, însă, este strecurată pe sub vălul Maicii Domnului spre umărul Ei stâng. Ambii poartă coroane şi nimburi aurite. Doi îngeri încadrează nimbul Preacuratei, iar în cer deschis Atotputernicul binecuvântează cu ambele maini. Realizată în tehnica tempera pe lemn, icoana este prevăzută cu foiță de aur și email multicolor ce conferă imaginii o finețe aparte. Inscripția de pe latura inferioară a chenarului anunță că icoana a fost realizată de pictorul Ioasaf, în anul 1905.

Este vorba de călugărul zugrav Ioasaf Berghie (1862-?) de la mănăstirea Noul Neamţ, aflându-se aici în perioada anul 1887 - anii '40 ai secolului XX, ocupând trei camere, „ca să-şi aşeze atelierul ... în care a lucrat continuu la icoane şi mănăstiri". Născut în familia dascălului bisericii din satul Jabca, Ștefan Berghie, Ioan Berghie a îndrăgit de tânăr chipurile sfinte din icoane. În anul 1890, însuşi stareţul Andronic de la Noul Neamţ l-a binecuvântat sa picteze icoane. Primind monahismul în anul 1895 cu numele Ioasaf, va merge pe jos să viziteze mari centre bisericeşti din preajmă și de mai departe, de unde va prelua taina zugrăvirii icoanelor. De la primele icoane interpretate într-un stil naiv, va ajunge să picteze icoane ca un adevărat profesionist, deprinzând şi tehnici decorative noi. Devine foarte popular în toată Basarabia, lucrările lui fiind solicitate şi peste hotarele ţării. Pictând un număr impunător de icoane acestea ajung să fie comercializate drept icoane provenite din marile ateliere meșteșugărești. În sensul evitării acestor situaţii confuze, primeşte binecuvântarea stareţului de a-şi lăsa semnătura pe icoane, astfel obținând celebritate și numele lui.

Tur Virtual

Colecții

Dezvoltarea patrimoniului

Muzeul își completează în permanență fondul de exponate prin donații și achiziții, cercetări de teren și transferuri. Astfel, în anul 2009 patrimoniul MNAIM s-a îmbogățit cu 1538 de piese cu valoare istorică și memorială, inclusiv 1042 de piese arheologice, 92 de piese numismatice, 29 de fotografii, 24 documente, 4 arme și echipament militar, 95 de obiecte etnografice și uzuale, 13 obiecte tehnice, 29 de piese de artă decorativă, 5 picturi, 70 de piese filatelice, precum și 135 de piese trecute le categoria „diverse”.

Dintre cele mai valoroase piese intrate în colecții consemnăm:

monede romane, sec. II;
dirhemi, Hoarda de aur, sec. XIV;
Evanghelie, București, 1750;
veșminte sacerdotale, Basarabia, înc. sec. al XIX-lea;
unități de măsură, Rusia, 1857;
fotografii și obiecte de uz casnic din familia pictorului Nicolae Coleadici;
documente și fotografii care au aparținut familiei membrului Sfatului Ţării Ion Panțâru;
piese de vestimentație care au aparținut compozitoarei Zlata Tcaci.

În perioada 2012-2013 patrimoniul Muzeului Național de Istorie a Moldovei s-a îmbogățit cu 9389 de piese, inclusiv 4087 fond de bază. Acestea au intrat în muzeu prin donații (2442), achiziții (157) și transfer de la fostul Muzeu de Arheologie al AŞM (6214) și Vistieria de Stat a Republicii Moldova (576).

Fondul de bază al patrimoniului muzeal s-a completat cu 5087 de piese, inclusiv: 2538 piese arheologice, 536 piese numismatice, 88 obiecte etnografice și uzuale, 9 obiecte tehnice, 79 de fotografii, 93 de documente, 108 de picturi, 208 piese de artă decorativă, 120 piese de filatelie, 2 piese de mobilă, precum și 296 de piese trecute la categoria „diverse".

Printre cele mai valoroase piese care au îmbogățit patrimoniul Muzeului în anii 2012-2013 sunt:

- Amforetă, lut ars, sec. II a. Chr;
- Amforă, sf. sec. VI - înc. sec. V;
- Monede romane din tezaurul de la Goleni, raionul Cantemir, sec. III-IV;
- Monede medievale, descoperite la Costești, raionul Ialoveni, sec. XIV-XV,
- Tezaur din epoca bronzului tardiv, Cultura Noua-Coslogeni (sec. XIV-XII a. Chr);
- Colecție de monede de cupru, Hoarda de Aur, Costești sec. XIV;
- Vase de aramă, sec. XVI-XVII ;
- Fragmente decorative pentru vestimentație provenite din săpăturile arheologice de la Mănăstirea Căpriana;
- Ceasuri de cămin, lampă de birou, Europa de Vest, sec. XIX,
- Statuete din porțelan, Europa de Vest, sec. XIX;
- Carte Город Кишинев времен жизни в нем А.С. Пушкина (1820-1823), Ioan Halippa, Chișinău, 1899;
- Dicționar român-rus de Nicolae Popovschi, Chișinău, 1922;
- Pălărioare de damă, anii 40-50, sec. XX;
- Colecția ziarului „Basarabia", 28 septembrie 1941-20 octombrie 1941;
- Fotografii și scrisori de pe front, care au aparținut lui Grigore Crivonosov din s. Macovei, 1944;
- Colecție de fotografii despre deportările din Basarabia din vara anului 1949;
- Colecție de clopoței decorativi, 1978-2011.
- Colecție de obiecte, cărți, schițe și tablouri ale pictorului E. Childescu.

Între anii 2014 și 2015 patrimoniul muzeului a crescut cu 6 578 piese, inclusiv 2 530 fond de bază. Acestea au intrat în muzeu prin donații, achiziții, transfer de la fostul Muzeu de Arheologie al AŞM și de la Vistieria de Stat a Republicii Moldova.

Fondul de bază al patrimoniului muzeal s-a completat cu noi și valoroase obiecte arheologice (1401), piese numismatice (243), fotografii (103), documente (57), piese de artă decorativă (103), piese de vestimentație și accesorii (29), obiecte tehnice (27), arme (15), piese de mobilier (29) ș.a. Printre cele mai valoroase bunuri culturale care au îmbogățit colecțiile muzeale menționăm:

- Acte în limba română, tipărite în Basarabia în anii 1815-1828;
- Ibric cu arzător, ceainic și vas pentru zahăr, Anglia, sec. XIX;
- Mașină de cusut „Phoenix", Germania, înc. sec. XX;
- Documente, fotografii și obiecte personale ce reflectă viața și activitatea regizorului și scenaristului Valeriu Gagiu;
- Materiale despre activitatea Comitetului Național Olimpic din Republica Moldova.

#Exponatul Lunii

Maica Domnului „Cuvine-se cu adevărat” (“Axion Estin”)

Dezvoltarea patrimoniului

#Exponatul Lunii