EN RO
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Mod citire















#Exponatul Lunii

Din perioada de debut a creștinismului, crucea semnifica nu doar instrumentul de tortură, ci și simbolul biruinței asupra morții, simbol al mântuirii.

Piesa pe care o prezentăm luna aceasta este executată din argint, având forma unei cruci de tip bizantin, cu marginile brațelor trapezoidale. Brațele laterale și cel din partea inferioară par că sunt întoarse în interiorul unui vas (potir?) cu „piciorușul" în formă de trapez.

Brațele crucii și ale „potirului" se finalizau cu un element decorativ în formă de sferă (picătură). Crucea are un decor în relief, executat în tehnica filigranului și granulației, compus din picături, șnururi - duble și triple -, cercuri cu picătură în centru, frunze de trifoi (?). În centrul crucii, la intersecția brațelor, se află o montură circulară cu marginea șnurată, în care se află un granat. Totuși, elementul decorativ principal reprezintă imaginile a patru păuni spre dreapta, cu un șarpe în cioc, dispuși pe toate brațele crucii. Imaginea păunilor este redată într-o manieră artistică însă coada este stilizată sub formă de palmetă.

Păunul, originar din India, datorită cozii sale luxoase în formă de evantai, era considerat simbol al Soarelui. În Grecia antică, el era considerat păsărea sacră a zeiței Hera, iar în Roma antică - a zeiei Iuno. În Rusia kieveană, păunul (pasărea-măiastră) simboliza, la fel, Soarele. În Occident, păunul era considerat un ucigaș de șarpe, iar culorile irizate ale cozii erau atribuite capacității sale de a transforma veninul șarpelui în substanță solară. De vreme ce șerpii din simbolismul iranian erau considerați dușmanii soarelui, se credea că păunul ucide șerpii, pentru ca din saliva lor să-și creeze „ochii" irizați de bronz-verde și albastru-auriu de pe penele cozii sale.

Splendoarea strălucitoare a cozii păunului mascul este motivul pentru care îl comparăm cu zeii nemuritori și, prin urmare, cu nemurirea. Păunii sunt cunoscuți ca o emblemă a măreției, a autorității regale, a superiorității spirituale, a creației ideale.

În perioada timpurie a creștinismului, păunul reprezenta simbolul iubirii, învierii, nemuririi, frumuseții, al veșniciei sufletului, al ochiului atotvăzător al Bisericii, iar pana de păun era emblema Sf. Varvara. Reprezentarea păunilor cu șarpele în cioc, pe cruce, nu este deloc întâmplătoare, ea simbolizând victoria lui Christos asupra Răului.

Pe partea din spate a crucii sunt păstrate urmele unui dispozitiv de fixare, care, probabil, se completa cu un ac (lipsă), piesa având astfel și o funcționalitate de agrafă (fibulă), care, cu siguranță, se prindea pe stofă. Presupunem datarea piesei cu sec. IX-XII.

Piesa are următoarele dimensiuni: înălțimea- 125 mm; lățimea - 86 mm; greutatea - 47 g.


 
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
 

Colecții

Dezvoltarea patrimoniului

Muzeul își completează în permanență fondul de exponate prin donații și achiziții, cercetări de teren și transferuri. Astfel, în anul 2009 patrimoniul MNAIM s-a îmbogățit cu 1538 de piese cu valoare istorică și memorială, inclusiv 1042 de piese arheologice, 92 de piese numismatice, 29 de fotografii, 24 documente, 4 arme și echipament militar, 95 de obiecte etnografice și uzuale, 13 obiecte tehnice, 29 de piese de artă decorativă, 5 picturi, 70 de piese filatelice, precum și 135 de piese trecute le categoria „diverse”.

Dintre cele mai valoroase piese intrate în colecții consemnăm:
  • monede romane, sec. II;
  • dirhemi, Hoarda de aur, sec. XIV;
  • Evanghelie, București, 1750;
  • veșminte sacerdotale, Basarabia, înc. sec. al XIX-lea;
  • unități de măsură, Rusia, 1857;
  • fotografii și obiecte de uz casnic din familia pictorului Nicolae Coleadici;
  • documente și fotografii care au aparținut familiei membrului Sfatului Ţării Ion Panțâru;
  • piese de vestimentație care au aparținut compozitoarei Zlata Tcaci.

În perioada 2012-2013 patrimoniul Muzeului Național de Istorie a Moldovei s-a îmbogățit cu 9389 de piese, inclusiv 4087 fond de bază. Acestea au intrat în muzeu prin donații (2442), achiziții (157) și transfer de la fostul Muzeu de Arheologie al AŞM (6214) și Vistieria de Stat a Republicii Moldova (576).

Fondul de bază al patrimoniului muzeal s-a completat cu 5087 de piese, inclusiv: 2538 piese arheologice, 536 piese numismatice, 88 obiecte etnografice și uzuale, 9 obiecte tehnice, 79 de fotografii, 93 de documente, 108 de picturi, 208 piese de artă decorativă, 120 piese de filatelie, 2 piese de mobilă, precum și 296 de piese trecute la categoria „diverse".     

Printre cele mai valoroase piese care au îmbogățit patrimoniul Muzeului în anii 2012-2013 sunt:

- Amforetă, lut ars, sec. II a. Chr;
- Amforă, sf. sec. VI - înc. sec. V;
- Monede romane din tezaurul de la Goleni, raionul Cantemir, sec. III-IV;
- Monede medievale, descoperite la Costești, raionul Ialoveni, sec. XIV-XV,
- Tezaur din epoca bronzului tardiv, Cultura Noua-Coslogeni (sec. XIV-XII a. Chr);
- Colecție de monede de cupru, Hoarda de Aur, Costești sec. XIV;
- Vase de aramă, sec. XVI-XVII ;
- Fragmente decorative pentru vestimentație provenite din săpăturile arheologice de la Mănăstirea Căpriana;
- Ceasuri de cămin, lampă de birou, Europa de Vest, sec. XIX,
- Statuete din porțelan, Europa de Vest, sec. XIX;
- Carte Город Кишинев времен жизни в нем А.С. Пушкина (1820-1823), Ioan Halippa, Chișinău, 1899;
- Dicționar român-rus de Nicolae Popovschi, Chișinău, 1922;
- Pălărioare de damă, anii 40-50, sec. XX;
- Colecția ziarului „Basarabia", 28 septembrie 1941-20 octombrie 1941;
- Fotografii și scrisori de pe front, care au aparținut lui Grigore Crivonosov din s. Macovei, 1944;
- Colecție de fotografii despre deportările din Basarabia din vara anului 1949;
- Colecție de clopoței decorativi, 1978-2011.
- Colecție de obiecte, cărți, schițe și tablouri ale pictorului E. Childescu.



Între anii 2014 și 2015 patrimoniul muzeului a crescut cu 6 578 piese, inclusiv 2 530 fond de bază. Acestea au intrat în muzeu prin donații, achiziții, transfer de la fostul Muzeu de Arheologie al AŞM și de la Vistieria de Stat a Republicii Moldova.

Fondul de bază al patrimoniului muzeal s-a completat cu noi și valoroase obiecte arheologice (1401), piese numismatice (243), fotografii (103), documente (57), piese de artă decorativă (103), piese de vestimentație și accesorii (29), obiecte tehnice (27), arme (15), piese de mobilier (29) ș.a. Printre cele mai valoroase bunuri culturale care au îmbogățit colecțiile muzeale menționăm:

- Acte în limba română, tipărite în Basarabia în anii 1815-1828;
- Ibric cu arzător, ceainic și vas pentru zahăr, Anglia, sec. XIX;
- Mașină de cusut „Phoenix", Germania, înc. sec. XX;
- Documente, fotografii și obiecte personale ce reflectă viața și activitatea regizorului și scenaristului Valeriu Gagiu;
- Materiale despre activitatea Comitetului Național Olimpic din Republica Moldova.



 

 


Moldova independentă
RSSM sub regimul sovietic
Războiul Al Doilea Mondial
Basarabia şi RASSM între cele două războaie mondiale
Basarabia în perioada dintre cele două războaie mondiale
Epoca renaşterii mişcării cultural-naţionale
Epoca reformelor şi consecinţelor
Suprimarea autonomiei. Basarabia o nouă colonie ţaristă
Perioada autonomiei relative a Basarabiei în cadrul Imperiului Rus
Epoca
Fanariotă
Între medieval şi modern, epoca fanariotă
Epoca de aur a culturii româneşti
Secolul de aur al  culturii româneşti
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Formarea statului medieval Moldova
Perioada formării şi constituirii definitive a statului medieval de sine stătător Moldova
Epoca marilor migraţiuni nomade
Epoca marilor migraţiuni nomade şi apariţia primelor formaţiuni prestatale în regiunea carpato-dunăreană
Evul mediu timpuriu
Evul mediu timpuriu. Perioada constituirii comunităţilor romanicilor, a apariţiei primelor formaţiuni prestatale
Epoca fierului
Epoca fierului şi epoca antică
Epoca bronzului
Epoca bronzului
Epoca eneoliticului
Epoca eneoliticului
Epoca neoliticului
Epoca neoliticului
Epoca paleoliticului
Epoca paleoliticului

  
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
  
Veniţi la muzeu! Redescoperiţi istoria!
Vizitează muzeul
Vizitează muzeul
Program de vară– zilnic,
orele 10-18.

Program de iarnă – zilnic,
orele 10-17.
Vineri închis.
Taxe de intrare:  Adulţi – 10 lei, pensionari, adulţi cu dizabilităţi medii / invaliditate de gradul III, studenţi - 5 lei, elevi - 2 lei. Acces gratuit (...)

WiFi Internet prin Wi-Fi gratuit: Pentru vizitatori în curtea Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei funcţionează o reţea de internet prin Wi-Fi.







#Exponatul Lunii

Din perioada de debut a creștinismului, crucea semnifica nu doar instrumentul de tortură, ci și simbolul biruinței asupra morții, simbol al mântuirii. Piesa pe care o prezentăm luna aceasta este executată din argint, având forma unei cruci de tip bizantin, cu marginile brațelor trapezoidale. Brațele laterale și cel din partea inferioară par că sunt întoarse în interiorul unui vas (potir?) cu „piciorușul" în formă de trapez. Brațele crucii și ale „potirului" se finalizau cu un element decorativ în formă de sferă (picătură). Crucea are un decor în relief, executat în tehnica filigranului și granulației, compus din picături, șnururi - duble și triple -, cercuri cu picătură în centru, frunze de trifoi (?). În centrul crucii, la intersecția brațelor, se află o montură circulară cu marginea șnurată, în care se află un granat...

Citeşte mai multe >>

 



Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2021 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

menu