#Exponatul Lunii

Descoperit în anul 1957 în timpul lucrărilor agricole din apropierea localității, inițial, acesta a făcut parte din patrimoniul Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală, pentru ca, ulterior, să fie transferat la Muzeul Național de Istorie (Inventar: FB: 12 576 - 12650; N: 12 658 - 12 732). Este alcătuit din 75 de monede de argint care reprezintă emisiuni din categoria talerilor, puși în circulație de Regatul Poloniei, Republica Provinciilor Unite și Sfântul Imperiu Romano-German în perioada anilor 1612-1648.

REGATUL POLONIEI
Sigismund II Wasa (1586-1632)
Coroana, taler: 1628 (1).
Gdańsk, orți: 1612 (1), 1613 (1*), 1614 (1), 1615 (7), 1616 (8), 1617 (16), 1618 (4), 1619 (2), 161 (1), 1620 (2), 1621 (8).

REPUBLICA PROVINCIILOR UNITE
Taleri-leu (leeuwendaalder)
Gelderland: 1641 (1), 1647 (2), 1649 (1).
Frisia de Vest: 1648 (1).
Utrecht: 1643 (1), 1646 (1), 1647 (2), 1648 (1).

SFÂNTUL IMPERIU ROMAN DE NAȚIUNE GERMANĂ
Kampen: halve leeuwendaalder 1646 (1), 1647 (1); leeuwendaalder 1647 (3), 1649 (1).
Zwolle: leeuwendaalder 1633 (1), 1637 (3), 1644 (1), 1646 (2), 1648 (1).

Acest tezaur, prin structura sa, confirmă prezența, în circulația monetară a Țării Moldovei, a emisiunilor monetare de argint din categoria talerului.

Talerii au fost emiși pentru prima dată în anul 1486 în Sankt-Joachimstal, azi Republica Cehă, numele de taler fiind o abreviere de la Joachimsthaler, adică „monedă emisă în Sankt-Joachimstal". În secolele al XVI-lea și al XVII-lea, talerii au fost emiși în cantități foarte mari, în special de către entitățile statale care făceau parte din Sfântul Imperiu Roman de Națiune Germană și din Imperiul Habsburgic. Astfel, talerul poate fi considerat o monedă prin excelență populară, existând taleri de mai multe tipuri, precum: taleri austrieci, taleri polonezi, taleri rusești, taleri turcești, taleri venețieni, numiți și scuzi, reichstaleri, numiți și imperiali, löwenthaleri, sau taleri-lei, taleri spanioli, numiți și colonați. În Ţările Române, talerii se răspândesc pe larg către sfârșitul veacului al XVI-lea, iar în secolele următoare circulația lor devine foarte abundentă, aceștia fiind în uz până în a doua jumătate a sec. al XIX-lea. Moneda a avut un succes enorm, fiindu-i atribuite și denumirile de: daalder/daler în Olanda, talar în Polonia, dahlar în Scandinavia, tallaro/tallero în Italia, talari în Etiopia, dollar în America etc. O categorie aparte - talerul olandez, leeuwendaalder, löwenthaler, adică talerul-leu, numit pe scurt și leu, - după stema de pe revers, care reprezintă un scut cu o coroană, având înlăuntru un leu - este o monedă de argint, bătută în Țările de Jos, care deciseseră, în anul 1575, emiterea unei noi monede pe baza scuzilor. În Principate, talerul-leu apare în ultimul sfert al secolului al XVI-lea. Acești taleri-lei au dat denumirea monedei actuale a României, a Republicii Moldova și a celei din Bulgaria (leva).

Orții sunt, la fel, monede de argint din categoria talerului, cu valoarea de un sfert de taler. Sfertul de taler s-a numit la început ortstaler, denumire care ulterior s-a redus la forma ort (în limba germană veche, ort înseamnă „o pătrime"). Moneda a circulat în Europa în Evul Mediu, inclusiv în Ţările Române, fiind prezentă şi în secolul al XVIII-lea sub forma orţilor polonezi, turceşti şi germani. Termenul de ort s-a păstrat în limba română în sintagma a (-și) da ortul popii („a muri"), care îşi are originea într-o străveche practică păgână: mortului i se punea o monedă la degetul mic al mâinii drepte, pentru ca să-şi poată plăti vămile văzduhului; aceeaşi monedă fiind folosită şi pentru plata preotului pentru slujba de înmormântare, familia persoanei decedate „dădea ortul popii", pentru a se îngriji de îndeplinirea tradiţiilor bisericeşti.

Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei

Restaurare

Una din direcțiile principale de activitate este restaurarea patrimoniului muzeal. Anual sunt conservate-restaurate în jur de 150 de obiecte muzeale aflate în stare fizică degradată din cauza vechimii sale.

Secția de conservare-restaurare a fost înființată în anul 1994. În structura sa funcțională are restaurare de carte veche, icoane, metale, ceramică, textile, mobilier.

Laboratorul de restaurare a mobilierului

Pe parcursul anilor 2009-2010, laboratoarele de restaurare a hârtiei, a metalelor și a lemnului au fost dotate cu utilaj performant prin două proiecte susținute financiar de Fundația THE HEADLEY TRUST din Marea Britanie și Guvernul Japoniei (Programul de asistență financiară la scară mică în domeniul culturii, parte a Programului Japonez de asistență oficială pentru dezvoltarea Republicii Moldova).

Printre bunurile culturale readuse la viață de mâna iscusită a restauratorului sunt:

• piese de metal: tezaurele de monede de la Hirișeni, sec. III-IV, Vadul lui Isac, sec. II-IV, Căpriana sec. XVII-XIX, catarame, brățare, două cămăși de zale sec. XVI-XVIII, două tunuri medievale de la Orheiul Vechi;

• cărți vechi: „Antologhion” Iași – 1726; „Apostol”, București – 1743; „Tridion”, Iași-1747; „Apostol”, Iași-1756; „Liturghie”, Râmnic – 1787; „Psaltire”, Iași-1790; „Biblia”, Blaj-1795 și multe alte cărți bisericești;

• icoane: „Maica Domnului tronând”, „Sf. Nicolae”, „Mineu” „Sf. Arhanghel Mihail”, 1796; „Botezul Domnului” și multe altele;

• piese de textile: „Covor, cu trandafir”- 1896; paretar, sec. XIX; covoraș de ritual (pocrovăț) – sec. XIX; două costume teatrale din spectacolul „Mireasa Ţarului”, anii 30 a sec. XX; catrințe, și multe alte piese de muzeu;

• ceramică: vase arheologice descoperite în așezările Saharna „La Revechin” (cultura getică) sec. V-IV î. Hr., Giurgiulești, Orheiul Vechi. Printre acestea putem numi vase funerare, boluri, ulcele, căni, străchini ș.a.