EN RO















#Exponatul Lunii

>>>

Cuvântul Pafta este de origine turcă și se folosește în forme aproape identice în limbile română, greacă, bulgară, sârbă și în unele dialecte aromâne, desemnând accesoriile vestimentare cu rol fucțional și ornamental, care fixează sau prind cordonul, cingătoarea sau brâul.

Paftalele sunt accesorii ale costumelor de ceremonie și cotidiene, obișnuite la curtea domnească, dar și în ambianța orașelor și târgurilor din Țările Române în perioada domniilor fanariote, caracterizată prin influența sporită a culturii grecești.

În toată peninsula balcanică, atelierele argintarilor au produs paftale foarte diferite ca dimensiuni, aliaje, tehnică, stil, decorație. Paftalele turcești erau, de obicei, dantelate, adesea - aurite, cu multe pietre, exprimând opulență. La bulgari și aromâni sunt mai simple, dar au un anumit model și o simbolistică aparte. La greci sunt în special din argint, cu modele delicate, la care se adaugă coral și bănuți. Diferența dintre Occident și Orient este marcată de capacitatea otomanilor de a combina materialele cu pietrele prețioase. O altă trăsătură este preferința pentru motivele florale în detrimentul reprezentării animalelor și păsărilor. Populațiile aflate sub stăpânire otomană au asimilat influențele și le-au integrat propriei culturi.

Paftalele etalate certifică prezența unui atelier de giuvaiergerie în orașul Orhei, Basarabia, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, iar calitatea executării, prelucrarea fină a detaliilor, compoziția complexă denotă măiestria și iscusința meșteșugarilor.

Asemănătoare din punct de vedere stilistic, cele trei paftale sunt alcătuite din două piese, în formă de sămânță germinativă, cu vârfurile puternic marcate. Chenarul marginal este decorat cu motivul ghirlandei, care circumscrie elemente decorative florale. Sistemul de închidere cu cârlig și gaică este acoperit cu un buton decorat. Pe verso ambele părți sunt prevăzute cu câte două bride verticale, cu care se prindea centura.

Paftalele au fost realizate din argint, dovadă servind marca fineții metalului (titlul „84"), aplicată, conform regulamentului, pe ambele detalii ale paftalei, și marca atelierului de giuvaiergerie din Orhei - simbolul stejarului încadrat într-un scut stilizat. Calitatea metalului și a execuției este certificată și de marca meșterului marcator (probirer), una dintre paftale fiind expertizată de Dmitri Tiunov, având aplicat poansonul „ДТ" (DT). Pe ambele detalii ale paftalei este ștanțat anul 1858 și poansonul argintarului care a executat piesa „ПН" (PN). Marca aplicată pe cea de-a doua pafta - inițialele „МИ" (MI) - indică doar meșterul care a executat piesa. Cea de-a treia pafta, realizată în atelierul de la Orhei, nu are aplicate, conform legislației, mărcile necesare pe versoul paftalei, dar păstrează ștanțate aceleași mărci pe marginea laterală a pieselor: simbolul stejarului, titlul „84", anul executării - 1871 și inițialele meșterului marcator - „КС" (KS), identificat cu Sergheev Klim Pavlov, care a activat între anii 1868 și 1871.

Între anii 1840 și 1870, purtarea paftalelor a devenit desuetă, moda feminină adoptând în totalitate croiurile și cromatica occidentală. Ele au revenit la modă în jurul anului 1870 datorită principesei Elisabeta, viitoarea regină a României. Aceasta a introdus la Curte portul național românesc, accesorizat cu paftale. Exemplul ei a fost urmat de elita feminină a vremii până în pragul Primului Război Mondial. Iar succesoarea ei, Regina Maria, avea să perpetueze această modă, cu eleganță și rafinament, și în perioada interbelică.

Tur Virtual


Structura muzeului

Director general

Eugen Sava, doctor habilitat în științe istorice

Studii:

• Facultatea de Istorie a USM (1983),
• Institutul Istoriei Culturii Materiale al AŞ a URSS (1985-1988) – doctorat;

Teza „Kultura mnogovalikovoj keramiki Dnestrovsko-Prutskogo mejdurečja (kul'turno-istoričeskaja charakteristika, chronologija i periodizacija)". 1989, Leningrad, URSS.

• Universitatea de Stat a Moldovei (2003) – doctor habilitat.

Teza „Interferenţe cultural-cronologice în epoca bronzului târziu din spaţiul carpato-nistrean (complexul cultural Noua-Sabatinovka)". 2003. Universitatea de Stat, Chişinău.

Domeniul de cercetare: Arheologia preistorică în spațiul carpato-nistrean.
• Membru-corespondent al Institutului German de Arheologie (Deutsches Arhaeologisches Institut), Berlin (2009)
• Membru onorific a Institutului de Arheologie al Academiei Române, Iaşi (2010)

Tel.: +373 (22) 24 43 25
Email: office@nationalmuseum.md 

Director adjunct pentru patrimoniu

Elena Postică, doctor în științe istorice

Studii:
• Facultatea de Istorie a USM (1976);
• Institutul de Istorie al AŞM (1998) - doctorat.

Teza de doctorat: „Rezistența antisovietică în RSS Moldovenească (1944-1950)".

Tel.: +373 (22) 24 15 61
Email: elena.postica@nationalmuseum.md; epostica@yahoo.com  

Director adjunct pentru relații cu publicul

Livia Sîrbu

Studii:
• Facultatea de Istorie și Etnopedagogie a Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă" (2008-2010) - licență / masterat (2003-2010);

Tel.: +373 69 570 373
Email: livia.sirbu@nationalmuseum.md

Director adjunct administrativ

Alexandru Argint

Studii: Universitatea „Al. I. Cuza", Iași, România

Tel.: +373 69 206723
Email: alexandru.argint@nationalmuseum.md

Director de proiect

Lilia Zabolotnaia, doctor habilitat în științe istorice

Studii:
• Facultatea de Istorie a USM (1984);
• Institutul de Istorie al AȘM (1998) - doctorat.

Teza de doctorat: „Formarea şi stabilirea pieţei orăşeneşti in Moldova la sfr. sec. al XVI-lea-incep. sec. al XVIII-lea"
Teza de doctor habilitat „Statutul femeii în cadrul societății medievale din Moldova și Țările din Europa Centrală și de Est (sec. XIV-XVII). Studiu Comparativ"

Tel.: +373 (22) 24 43 25
Email: lilizab61@gmail.com

Contabil-șef

Angela Marchitan

Studii: Institutul internațional de management, Chișinău (2006)

Tel.: +373 (22) 23 82 69
Email: angela.marchitan@gmail.com


Secții

Secția Patrimoniu

Şef de secție Irina Gonciarova

Studii: UPS „Ion Creangă" (1978)

Tel.: +373 (22) 23 82 82

Secția Restaurare

Şef de secție Ecaterina Bondarenco

Studii: Facultatea de Istorie a USM (1980)

Tel.: +373 (22) 23 82 84

Secția Relații publice, Educație muzeală

Şef de secție Natalia Popovici
 
Studii: UPS „Ion Creangă” (1992)

Tel.: +373 (22) 24 04 26
Email: natalia.popovici@nationalmuseum.md

Secția Expoziții

Şef de secție Victor Ţoi

Studii: Facultatea de Istorie a USM (1983)

Tel.: +373 (22) 24 13 48
Email: victsoi@rambler.ru

Secția Informatică

Şef de secție Lilia Calughin

Studii: Facultatea de Biblioteconomie și Bibliografie a USM (1992)

Tel.: +373 (22) 24 36 71
Email: lilia.calughin@nationalmuseum.md 

Centrul Publicații și marketing editorial

Şef: Aurel Zanoci, doctor în științe istorice

Studii:
• Facultatea de Istorie a USM (1991);
• Universitatea de Stat din Moldova (1993-1996) – doctorat.

Teza de doctorat: „Fortificațiile geto-dacice din spațiul extra carpatic în sec. VI-III î.H”

Tel.: +373 (22) 23 82 79
Email: aurel.zanoci@nationalmuseum.md

Bibliotecă și arhivă științifică

Şef: Mariana Balan

Studii:
• Facultatea de Litere a USM (1995);
• Facultatea de Limbi Străine a USM (1997)

Tel.: +373 (22) 24 36 69
Email: marilibr@mail.ru 

Sectoare de cercetare

Arheologie

Şef sector: Gheorghe Postică, profesor universitar, doctor habilitat în istorie

Studii:
• Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea de Istorie (1976), studii de licență.
• Universitatea de Stat „M. V. Lomonosov" din Moscova (1988), studii de doctorat.

Teza de doctorat: „Глиняная посуда Центральной Молдавии конца I - начала II тысячелетия н.э. как исторический источник".

• Universitatea de Stat din Moldova (2006), studii de postdoctorat.

Teza de doctor habilitat: „Civilizația medievală timpurie din spațiul pruto-nistrean (secolele V-XIII)".
Tel.: +373 68 896 767
Email: gpostica@gmail.com

Istorie și Muzeologie

Şef sector: Anuța Boldureanu, doctor în științe istorice.

Studii:
• Facultatea de Istorie a USM (1994);
• Institutul de Arheologie și Etnografie al AŞM (2003) – doctorat.

Teza de doctorat: „Moneda otomană în Moldova (1512-1603)”

Tel.: +373 (22) 23 82 85
Email: anuta.boldureanu@nationalmuseum.md

 



 

 


Moldova independentă
RSSM sub regimul sovietic
Războiul Al Doilea Mondial
Basarabia şi RASSM între cele două războaie mondiale
Basarabia în perioada dintre cele două războaie mondiale
Epoca renaşterii mişcării cultural-naţionale
Epoca reformelor şi consecinţelor
Suprimarea autonomiei. Basarabia o nouă colonie ţaristă
Perioada autonomiei relative a Basarabiei în cadrul Imperiului Rus
Epoca
Fanariotă
Între medieval şi modern, epoca fanariotă
Epoca de aur a culturii româneşti
Secolul de aur al  culturii româneşti
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Formarea statului medieval Moldova
Perioada formării şi constituirii definitive a statului medieval de sine stătător Moldova
Epoca marilor migraţiuni nomade
Epoca marilor migraţiuni nomade şi apariţia primelor formaţiuni prestatale în regiunea carpato-dunăreană
Evul mediu timpuriu
Evul mediu timpuriu. Perioada constituirii comunităţilor romanicilor, a apariţiei primelor formaţiuni prestatale
Epoca fierului
Epoca fierului şi epoca antică
Epoca bronzului
Epoca bronzului
Epoca eneoliticului
Epoca eneoliticului
Epoca neoliticului
Epoca neoliticului
Epoca paleoliticului
Epoca paleoliticului

  
  
Veniţi la muzeu! Redescoperiţi istoria!
Vizitează muzeul
Vizitează muzeul
Program de vară– zilnic,
orele 10-18.

Program de iarnă – zilnic,
orele 10-17.
Vineri închis.
Taxe de intrare:  Adulţi – 10 lei, pensionari, adulţi cu dizabilităţi medii / invaliditate de gradul III, studenţi - 5 lei, elevi - 2 lei. Acces gratuit (...)

WiFi Internet prin Wi-Fi gratuit: Pentru vizitatori în curtea Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei funcţionează o reţea de internet prin Wi-Fi.







#Exponatul Lunii

Cuvântul Pafta este de origine turcă și se folosește în forme aproape identice în limbile română, greacă, bulgară, sârbă și în unele dialecte aromâne, desemnând accesoriile vestimentare cu rol fucțional și ornamental, care fixează sau prind cordonul, cingătoarea sau brâul...

Citeşte mai multe >>

































Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2022 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

 



Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2022 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

menu
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2022 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC