EN RO
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Mod citire















#Exponatul Lunii

Se zice că icoanele, prin harul dumnezeiesc pe care îl au, îşi aleg singure locul de unde să-şi poată manifesta puterile de binecuvântare şi mângâiere. Aşa s-a întâmplat ca o icoană a Maicii Domnului să poposească pe meleagurile noastre pe la sfârşitul secolului al XVIII-lea, timp în care aceste teritorii erau implicate în campaniile militare din cadrul războiului ruso-turc din anii 1787-1791. Împrejurările apariţiei acestei icoane în Basarabia sunt confirmate de mai multe referinţe de epocă, din care rezultă că ofiţerul rus N.A. Albaduev aduce cu sine icoana în perioada operaţiilor militare amintite mai sus, iar după moartea lui, rudele – soţia colonelului sau mama lui – dăruiesc această icoană mănăstirii unde ofiţerul, venind în postul Crăciunului, pentru a se împărtăşi cu Sfintele Taine, moare subit. Icoana Maicii Domnului a fost aşezată iniţial în biserica veche din lemn, unde se afla cavoul ofiţerului, mai târziu fiind depusă în noua biserică, zidită şi sfinţită în anul 1816, cu hramul Adormirea Maicii Domnului.

Icoana va deveni în curând foarte populară, iar faima ei va creşte în mod deosebit datorită vindecărilor săvârşite prin mijlocirea Maicii Domnului, presa de epocă înregistrând în detalii numele persoanelor vindecate, locul de trai şi suferinţele lor. Arhimandritul Serafim, stareţ al mănăstirii în perioada 1805-1827, menţiona despre cinstirea deosebită a icoanei Maicii Domnului de la mănăstirea Hârbovăţ, poporul ortodox căutând dintotdeauna în faţa acestei icoane a Împărătesei Lumii ajutor şi apărare. Credincioşii au numit-o Icoană Făcătoare de Minuni, înainte ca Sfântul Sinod să emită Ucazul cu nr. 526 din 26 ianuarie 1859, semnat de împăratul Alexandru al II-lea, prin care acestui chip al Preacuratei i se atribuia titlul de Icoană a Maicii Domnului Făcătoare de Minuni de la Hârbovăţ. Recunoscându-i calităţile miraculoase, Sfântul Sinod va institui, totodată, procesiuni religioase cu aducerea anuală a icoanei la Chişinău la 1 octombrie şi întoarcerea ei ulterioară la mănăstire la 23 aprilie.

Icoana Maicii Domnului de la Hârbovăţ este unul dintre cele mai timpurii şi mai populare tipuri mariale – cel al Hodighitriei. În acest model iconografic, Născătoarea de Dumnezeu şi Pruncul sunt reprezentaţi în poziţie frontală, privind spre cel ce se roagă. Fecioara îşi ţine Pruncul pe mâna stângă, cu dreapta arătând spre El. Pruncul binecuvântează cu mâna dreaptă, în mâna stângă ţinând sulul sacru – simbolul Evangheliei. Din punctul de vedere al reprezentărilor, trebuie să menţionăm că, în mare parte, icoanele Maicii Domnului de la Hârbovăţ denotă o atitudine mai deosebită între personaje decât în cazul unei Hodighitrii tradiţionale, remarcându-se o afecţiune specială, accentuată de poziţia chipurilor unul faţă de altul, de aplecarea mai pronunţată a capetelor, de expresia blândă pe faţa Pruncului. Putem spune că, în iconografia Maicii Domnului de la Hârbovăţ, sunt îmbinate armonios trăsăturile a două modele mariologice distincte: Maica Domnului Hodighitria, sau Îndrumătoarea, şi Maica Domnului Eleusa, sau Mila Afectuoasă.

Copii fidele ale icoanei se mai păstrează în Catedrala Mitropolitană din Chişinău, în catedrala Sfântul Mare Mucenic Teodor Tiron din Chişinău, în biserica de vară a mănăstirii Noul Neamţ din satul Chiţcani (Căuşeni), în biserica Acoperământul Maicii Domnului din satul Sîrcova (Rezina), în catedrala Schimbarea la faţă din Bolgrad, în mănăstirea Schimbarea la faţă din localitatea Tatarbunar, în biserica Sfânta Parascheva din satul Furatovca, regiunea Odesa, în mănăstirea Sfântul Arhanghel Mihail din oraşul Odesa, în mănăstirea Înălţarea Domnului din oraşul Teplodar (Ucraina), în mănăstirea Sfânta Treime din s. Mramor, de lângă Topolovgrad (Bulgaria), în catedrala Sfântul Cneaz Alexandru Nevski din Ungheni ş.a.

Click aici pentru Turul Virtual al Muzeului

 
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
 

Axa Cronologică


Epoca eneoliticului

(sfârșitul mileniului V a.Chr - începutul mileniului III a.Chr)

Colecțiile arheologice din această epocă sunt cele mai reprezentative. Prin nivelul de dezvoltare a culturii materiale și spirituale, în această epocă se evidențiază diverse comunități de agricultori și păstori nomazi.

Purtătorii culturii Cucuteni-Tripolie au existat circa 1500 de ani (sfârșitul mileniului V-începutul mileniului III a.Chr ) pe un teritoriu vast de la Carpați și până la Nipru.

Pe teritoriul Republicii Moldova sunt cunoscute peste 600 de așezări de agricultori, din care unele au fost cercetate arheologic – Florești, Rogojeni, Ruseștii Noi, Rădulenii Vechi, Petreni, Vărvăreuca, Brînzeni ș.a. Este epoca când pentru prima dată sunt confecționate piese din metal (cupru). Predomină uneltele executate din os și piatră. Colecția ceramică este remarcabilă prin varietatea de vase decorate în tehnică incizată sau pictată în cele mai diverse stiluri ornamentale. Compozițiile ornamentale conțin scene cosmologice, simboluri astrale, reprezentări de animale fantastice, zeități antropomorfe. Viața spirituală a comunităților este reprezentată de o impresionantă colecție de figurine zoo- și antropomorfe.

Concomitent, în zona de sud a spațiului pruto-nistrean, a existat cultura Bolgrad-Aldeni reprezentată de o cultură materială impresionantă.

În istoria comunităților eneolitice un rol important l-au avut și triburile de păstori din stepele nord-pontice, reprezentate aici prin monumente arheologice de tip Suvorovo-Novodanilovca și Cernavoda. Etapele de tranziție de la eneolitic la epoca bronzului în spațiul pruto-nistrean sunt reprezentate de culturi arheologice ca – Brînzeni, Gordinești, Usatovo -  care au îmbinat armonios elemente ale civilizației cucuteniene și aspecte caracteristice culturilor de păstori nord-pontici, identificați cu indoeuropenii arhaici.

1. Vas, cultura Bolgrad-Aldeni
 
  1. Vas, cultura Bolgrad-Aldeni  - Epoca eneoliticului
 
2. Vas, cultura Bolgrad-Aldeni
 
  2. Vas, cultura Bolgrad-Aldeni  - Epoca eneoliticului
 
3. Statuetă feminină de tip „oranta”, cultura Bolgrad-Aldeni
 
  3. Statuetă feminină de tip „oranta”, cultura Bolgrad-Aldeni  - Epoca eneoliticului
 
4. Amforă pictată cu reprezentări zoomorfe, perioada târzie a culturii Cucuteni-Tripolie
 
  4. Amforă pictată cu reprezentări zoomorfe, perioada târzie a culturii Cucuteni-Tripolie - Epoca eneoliticului
 
5. Cap de figurină antropomorfă, reprezentând o zeitate feminină adormită, perioada târzie a culturii Cucuteni-Tripolie
 
5. Cap de figurină antropomorfă, reprezentând o zeitate feminină adormită, perioada târzie a culturii Cucuteni-Tripolie - Epoca eneoliticului
 
6. Mâner antropomorf de capac, reprezentând o zeitate masculină, perioada timpurie sau mijlocie a culturii Cucuteni-Tripolie
 
  6. Mâner antropomorf de capac, reprezentând o zeitate masculină, perioada timpurie sau mijlocie a culturii Cucuteni-Tripolie - Epoca eneoliticului
 
7. Figurină feminină pe „tron” zoomorf, perioada timpurie a culturii Cucuteni-Tripolie
 
  7. Figurină feminină pe „tron” zoomorf, perioada timpurie a culturii Cucuteni-Tripolie - Epoca eneoliticului
 
8. Figurină feminină, perioada timpurie a culturii Cucuteni-Tripolie
 
8. Figurină feminină, perioada timpurie a culturii Cucuteni-Tripolie - Epoca eneoliticului
 
9. „Fructieră” cu picior-suport cu capac, cu decorul incizat și excizat, perioada timpurie a culturii Cucuteni-Tripolie
 
  9. „Fructieră” cu picior-suport cu capac, cu decorul incizat și excizat, perioada timpurie a culturii Cucuteni-Tripolie - Epoca eneoliticului
 
10. „Fructieră” cu picior-suport, cu decorul incizat și excizat, perioada timpurie a culturii Cucuteni-Tripolie
 
  10. „Fructieră” cu picior-suport, cu decorul incizat și excizat, perioada timpurie a culturii Cucuteni-Tripolie - Epoca eneoliticului
 
11. „Fructieră” pictată cu picior-suport, perioada mijlocie a culturii Cucuteni-Tripolie
 
11. „Fructieră” pictată cu picior-suport, perioada mijlocie a culturii Cucuteni-Tripolie - Epoca eneoliticului
 
12. Amforă antropomorfă pictată, cu capac, perioada mijlocie a culturii Cucuteni-Tripolie
 
12. Amforă antropomorfă pictată, cu capac, perioada mijlocie a culturii Cucuteni-Tripolie - Epoca eneoliticului
 
13. Amforă pictată cu reprezentarea Marii-Zeițe – Posesoare de animale, perioada târzie a culturii Cucuteni-Tripolie
 
13. Amforă pictată cu reprezentarea Marii-Zeițe – Posesoare de animale, perioada târzie a culturii Cucuteni-Tripolie - Epoca eneoliticului
 
14. Figurină feminină, perioada târzie a culturii Cucuteni-Tripolie
 
14. Figurină feminină, perioada târzie a culturii Cucuteni-Tripolie - Epoca eneoliticului
 
15. Strachină cu reprezentări zoomorfe, perioada târzie a culturii Cucuteni-Tripolie
 
  15. Strachină cu reprezentări zoomorfe, perioada târzie a culturii Cucuteni-Tripolie - Epoca eneoliticului
 
16. Vas „piriform” pictat, perioada târzie a culturii Cucuteni-Tripolie
 
  16. Vas „piriform” pictat, perioada târzie a culturii Cucuteni-Tripolie - Epoca eneoliticului
 
17. Vas pictat, perioada târzie a culturii Cucuteni-Tripolie
 
  17. Vas pictat, perioada târzie a culturii Cucuteni-Tripolie - Epoca eneoliticului
 
18. Figurine feminine, perioada târzie a culturii Cucuteni-Tripolie
 
18. Figurine feminine, perioada târzie a culturii Cucuteni-Tripolie - Epoca eneoliticului
 
19. Figurină feminină, perioada târzie a culturii Cucuteni-Tripolie
 
19. Figurină feminină, perioada târzie a culturii Cucuteni-Tripolie  - Epoca eneoliticului
 
20. Amforă pictată, perioada târzie a culturii Cucuteni-Tripolie
 
20. Amforă pictată, perioada târzie a culturii Cucuteni-Tripolie - Epoca eneoliticului
 
21. Piese din cupru, perioada mijlocie a culturii Cucuteni-Tripolie
 
21. Piese din cupru, perioada mijlocie a culturii Cucuteni-Tripolie - Epoca eneoliticului
 
22. Străchini și castroane pictate, perioada târzie a culturii Cucuteni-Tripolie
 
22. Străchini și castroane pictate, perioada târzie a culturii Cucuteni-Tripolie - Epoca eneoliticului
 
23. Vase pictate, perioada mijlocie a culturii Cucuteni-Tripolie
 
23. Vase pictate, perioada mijlocie a culturii Cucuteni-Tripolie - Epoca eneoliticului
 
24. Vas–binoclu, perioada mijlocie a culturii Cucuteni-Tripolie
 
24. Vas–binoclu, perioada mijlocie a culturii Cucuteni-Tripolie - Epoca eneoliticului
 
25. Figurină de taur, perioada târzie a culturii Cucuteni-Tripolie
 
25. Figurină de taur, perioada târzie a culturii Cucuteni-Tripolie - Epoca eneoliticului
 
26. Vase pictate: amforă antropomorfă cu capac, reprezentând o zeitate feminină și strachină, perioada mijlocie a culturii Cucuteni-Tripolie
 
26. Vase pictate: amforă antropomorfă cu capac, reprezentând o zeitate feminină și strachină, perioada mijlocie a culturii Cucuteni-Tripolie - Epoca eneoliticului
 
27. Vas-binoclu, perioada mijlocie a culturii Cucuteni-Tripolie
 
27. Vas-binoclu, perioada mijlocie a culturii Cucuteni-Tripolie - Epoca eneoliticului
 
28. Fragment din decorul unui vas pictat cu reprezentări zoomorfe, perioada târzie a culturii Cucuteni-Tripolie
 
28. Fragment din decorul unui vas pictat cu reprezentări zoomorfe, perioada târzie a culturii Cucuteni-Tripolie - Epoca eneoliticului
 
29. Fragment din decorul unui vas pictat, cu reprezentări zoomorfe, perioada târzie (C-I) a culturii Cucuteni-Tripolie
 
29. Fragment din decorul unui vas pictat, cu reprezentări zoomorfe, perioada târzie (C-I) a culturii Cucuteni-Tripolie - Epoca eneoliticului
 
30. Fragment din decorul unui vas pictat cu reprezentări zoomorfe, perioada târzie a culturii Cucuteni-Tripolie
 
30. Fragment din decorul unui vas pictat cu reprezentări zoomorfe, perioada târzie a culturii Cucuteni-Tripolie - Epoca eneoliticului
 
31. Fragment din decorul unui vas pictat cu scenă de dans ritual, perioada târzie a culturii Cucuteni-Tripolie
 
31. Fragment din decorul unui vas pictat cu scenă de dans ritual, perioada târzie a culturii Cucuteni-Tripolie - Epoca eneoliticului
 
32. Topor de aramă, perioada târzie a culturii Cucuteni-Tripolie
 
32. Topor de aramă, perioada târzie a culturii Cucuteni-Tripolie - Epoca eneoliticului
 
33. Pumnale de os, perioada târzie a culturii Cucuteni-Tripolie
 
33. Pumnale de os, perioada târzie a culturii Cucuteni-Tripolie - Epoca eneoliticului
 








Moldova independentă
RSSM sub regimul sovietic
Războiul Al Doilea Mondial
Basarabia şi RASSM între cele două războaie mondiale
Basarabia în perioada dintre cele două războaie mondiale
Epoca renaşterii mişcării cultural-naţionale
Epoca reformelor şi consecinţelor
Suprimarea autonomiei. Basarabia o nouă colonie ţaristă
Perioada autonomiei relative a Basarabiei în cadrul Imperiului Rus
Epoca
Fanariotă
Între medieval şi modern, epoca fanariotă
Epoca de aur a culturii româneşti
Secolul de aur al  culturii româneşti
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Formarea statului medieval Moldova
Perioada formării şi constituirii definitive a statului medieval de sine stătător Moldova
Epoca marilor migraţiuni nomade
Epoca marilor migraţiuni nomade şi apariţia primelor formaţiuni prestatale în regiunea carpato-dunăreană
Evul mediu timpuriu
Evul mediu timpuriu. Perioada constituirii comunităţilor romanicilor, a apariţiei primelor formaţiuni prestatale
Epoca fierului
Epoca fierului şi epoca antică
Epoca bronzului
Epoca bronzului
Epoca eneoliticului
Epoca eneoliticului
Epoca neoliticului
Epoca neoliticului
Epoca paleoliticului
Epoca paleoliticului

  
  
Veniţi la muzeu! Redescoperiţi istoria!
Vizitează muzeul
Vizitează muzeul
Program de vară– zilnic,
orele 10-18.

Program de iarnă – zilnic,
orele 10-17.
Vineri închis.
Taxe de intrare:  Adulţi – 10 lei, pensionari, adulţi cu dizabilităţi medii / invaliditate de gradul III, studenţi - 5 lei, elevi - 2 lei. Acces gratuit (...)

WiFi Internet prin Wi-Fi gratuit: Pentru vizitatori în curtea Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei funcţionează o reţea de internet prin Wi-Fi.








Adresează-ne o întrebare acum!





#Exponatul Lunii

Se zice că icoanele, prin harul dumnezeiesc pe care îl au, îşi aleg singure locul de unde să-şi poată manifesta puterile de binecuvântare şi mângâiere. Aşa s-a întâmplat ca o icoană a Maicii Domnului să poposească pe meleagurile noastre pe la sfârşitul secolului al XVIII-lea, timp în care aceste teritorii erau implicate în campaniile militare din cadrul războiului ruso-turc din anii 1787-1791. Împrejurările apariţiei acestei icoane în Basarabia sunt confirmate de mai multe referinţe de epocă, din care rezultă că ofiţerul rus N.A. Albaduev aduce cu sine icoana în perioada operaţiilor militare amintite mai sus, iar după moartea lui, rudele – soţia colonelului sau mama lui – dăruiesc această icoană mănăstirii unde ofiţerul, venind în postul Crăciunului, pentru a se împărtăşi cu Sfintele Taine, moare subit. Icoana Maicii Domnului a fost aşezată iniţial în biserica veche din lemn, unde se afla cavoul ofiţerului, mai târziu fiind depusă în noua biserică, zidită şi sfinţită în anul 1816, cu hramul Adormirea Maicii Domnului..

Citeşte mai multe >>

 



Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2020 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

menu