EN RO















#Exponatul Lunii

>>>

În cultura multor popoare din cele mai vechi timpuri (și până în zilele noastre), oglinzilor li s-a acordat un rol deosebit în practica rituală, în special cea funerară. Pentru mai multe comunități, oglinzile, ca și obiectele metalice în general, au servit pentru protejarea împotriva spiritelor rele. Oglinzile aveau un scop dublu - cel utilitar, ca piesă de toaletă, și cel magic, ca atribut al unui rit. Acesta se explică prin faptul că, în ideile multor popoare, sufletul unei persoane este legat de reflectarea sa într-o oglindă sau apă. Fiind exterioară omului, „reflecția sufletească" este supusă diverselor pericole.

Evident, credința în posibilitățile magice ale oglinzilor este unul dintre motivele pentru pe care proprietarii le țineau închise în huse și pungi din lemn, pânză, pâslă sau piele. O oglindă a fost pusă în mormânt împreună cu defunctul de teamă că sufletul unei persoane vii reflectate în ea, ar putea fi dus de sufletul celui decedat. Pe de altă parte, până în zilele noastre, multe națiuni au tradiția de a atârna toate oglinzile dacă există un mort în casă, pentru a nu înmulți moartea.

Oglinzile metalice sunt destul de rare la începutul istoriei sciților, dar de-a lungul timpului, au fost răspândite pe scară largă în epoca clasică sau „Sciția lui Herodot" din secolele V-IV î.Hr. Apoi oglinda a devenit unul dintre cele mai importante piese de toaletă din înmormântările sciților. În vestul stepelor pontice au fost înregistrate cel puțin 40 de oglinzi, realizate în ateliere scitice sau grecești, 12 dintre ele fiind păstrate în colecția Muzeului Național de Istorie a Moldovei.

Una dintre oglinzile metalice de producția grecească a fost găsită pe malul stâng al Nistrului, lângă satul Nikolskoe, în tumulul 14. Oglinda a fost găsită într-o înmormântare, lângă craniu, cu 114 vârfuri de săgeți și șase plăci din aur în formă de pește. Piesa a fost turnată din bronz împreună cu mânerul. Diametrul oglinzii este de 16,5 cm, lungimea mânerului cu terminație rotundă este de 11,5 cm.

Deși înmormântarea 1 a tumulului 14 a fost identificată ca aparținând unui bărbat în vârstă de 18-20 de ani, oglinzile sunt element caracteristic al înmormântărilor exclusiv feminine. Astfel de oglinzi din bronz cu mânere laterale apar la mijlocul secolului al V-lea î.Hr. dar au fost distribuite cel mai larg în ultimul sfert al secolului al V-lea - prima jumătate a secolului al IV-lea î.Hr.

Tur Virtual


Axa Cronologică


Epoca bronzului

(începutul mileniul al III-lea - sfârșitul mileniului II a.Chr.)

Epoca bronzului este o perioadă cultural-istorică caracterizată prin apariția și răspândirea pieselor din bronz – primul metal creat artificial. În zona carpato-nistreană primele obiecte de bronz apar la începutul mileniului al III-lea a. Chr. Cea mai largă răspândire ele au avut în etapele finale ale epocii. De rând cu piesele din bronz cultura materială mai este reprezentată prin vase ceramice de diferite forme, cu sau fără decor, dar și unelte de piatră, os și corn. Un element distinctiv pentru această epocă sunt complexele funerare în formă de tumuli.

Epoca bronzului este constituită din trei etape, fiecare cu trăsături particulare ale culturilor arheologice care le alcătuiesc.

Etapa timpurie a bronzului (mijlocul mileniului III - începutul mileniului II a.Chr.) este reprezentată de cultura mormintelor cu ocru (Jamnaja) purtătorii cărora sunt identificați cu indoeuropenii arhaici [7]. În această etapă mai sunt incluse cultura mormintelor în catacombe [1] și cultura Edineț [5, 6]. În cultura materială a populației se remarcă prezența topoarelor de luptă cu suprafața prelucrată impecabil [1].

Etapa mijlocie (începutul mileniului II - mijlocul mileniului II a.Chr.) este reprezentată de  cultura Ceramicii ornamentate cu multe brâie de origine euroasiatică și cultura Komarov [8], ultima fiind o expresie periferică a culturilor epocii bronzului din Polonia și Ucraina de Vest.

Etapa târzie (mijlocul mileniului II – sfârșitul mileniului II a.Chr.) se caracterizează prin apariția complexului cultural Noua-Sabatinovka-Coslogeni care a îmbinat elemente de origine euroasiatică și carpato-balcanice, inclusiv vase cu torți [9]. Purtătorii acestui complex cultural ocupau un teritoriu vast – din stepele nord-pontice până în Podișul Transilvaniei. Ocupația de bază a acestor comunități era păstoritul. O trăsătură distinctivă a etapei finale sunt depozitele de bronzuri. În fondurile Muzeului se păstrează mai multe piese cu valoare de unicat – topoare, pumnale, seceri, ace, vase, podoabe și piese votive [2, 3, 4].

1. Topor-ciocan de luptă, cultura catacombelor
 
  1. Topor-ciocan de luptă, cultura catacombelor - Epoca bronzului
 
2. Secere de bronz, complexul cultural Noua – Sabatinovca – Coslogeni
 
2. Secere de bronz, complexul cultural Noua – Sabatinovca – Coslogeni - Epoca bronzului
 
3. Sceptru de bronz, complexul cultural Noua – Sabatinovca – Coslogeni
 
  3. Sceptru de bronz, complexul cultural Noua – Sabatinovca – Coslogeni - Epoca bronzului
 
4. Pumnal, vârf de suliță și piesă votivă, complexul cultural Noua – Sabatinovca – Coslogeni
 
4. Pumnal, vârf de suliță și piesă votivă, complexul cultural Noua – Sabatinovca – Coslogeni - Epoca bronzului
 
5. Vas-ascos Cultura Edineț
 
5. Vas-ascos Cultura Edineț - Epoca bronzului
 
6. Vas, Cultura Edineț
 
6. Vas, Cultura Edineț - Epoca bronzului
 
7. Bold din os și vas cu decor șnurat, cultura mormintelor cu ocru
 
7. Bold din os și vas cu decor șnurat, cultura mormintelor cu ocru - Epoca bronzului
 
8. Vas cu torți, cultura Comarov
 
8. Vas cu torți, cultura Comarov - Epoca bronzului
 
9. Vas cu torți. Cultura Coslogeni
 
9. Vas cu torți. Cultura Coslogeni - Epoca bronzului
 








Moldova independentă
RSSM sub regimul sovietic
Războiul Al Doilea Mondial
Basarabia şi RASSM între cele două războaie mondiale
Basarabia în perioada dintre cele două războaie mondiale
Epoca renaşterii mişcării cultural-naţionale
Epoca reformelor şi consecinţelor
Suprimarea autonomiei. Basarabia o nouă colonie ţaristă
Perioada autonomiei relative a Basarabiei în cadrul Imperiului Rus
Epoca
Fanariotă
Între medieval şi modern, epoca fanariotă
Epoca de aur a culturii româneşti
Secolul de aur al  culturii româneşti
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Formarea statului medieval Moldova
Perioada formării şi constituirii definitive a statului medieval de sine stătător Moldova
Epoca marilor migraţiuni nomade
Epoca marilor migraţiuni nomade şi apariţia primelor formaţiuni prestatale în regiunea carpato-dunăreană
Evul mediu timpuriu
Evul mediu timpuriu. Perioada constituirii comunităţilor romanicilor, a apariţiei primelor formaţiuni prestatale
Epoca fierului
Epoca fierului şi epoca antică
Epoca bronzului
Epoca bronzului
Epoca eneoliticului
Epoca eneoliticului
Epoca neoliticului
Epoca neoliticului
Epoca paleoliticului
Epoca paleoliticului
  
  

Veniţi la muzeu! Redescoperiţi istoria!
Vizitează muzeul
Vizitează muzeul
Program de vară– zilnic,
orele 10-18.

Program de iarnă – zilnic,
orele 10-17.
Vineri închis.
Taxe de intrare:  Adulţi – 10 lei, pensionari, adulţi cu dizabilităţi medii / invaliditate de gradul III, studenţi - 5 lei, elevi - 2 lei. Acces gratuit (...)

WiFi Internet prin Wi-Fi gratuit: Pentru vizitatori în curtea Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei funcţionează o reţea de internet prin Wi-Fi.




#Exponatul Lunii

În cultura multor popoare din cele mai vechi timpuri (și până în zilele noastre), oglinzilor li s-a acordat un rol deosebit în practica rituală, în special cea funerară. Pentru mai multe comunități, oglinzile, ca și obiectele metalice în general, au servit pentru protejarea împotriva spiritelor rele. Oglinzile aveau un scop dublu - cel utilitar, ca piesă de toaletă, și cel magic, ca atribut al unui rit. Acesta se explică prin faptul că, în ideile multor popoare, sufletul unei persoane este legat de reflectarea sa într-o oglindă sau apă. Fiind exterioară omului, „reflecția sufletească" este supusă diverselor pericole...

Citeşte mai multe >>




































Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2023 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

 



Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2023 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

menu
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2023 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC