EN RO
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Mod citire















#Exponatul Lunii

Descoperit în anul 1957 în timpul lucrărilor agricole din apropierea localității, inițial, acesta a făcut parte din patrimoniul Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală, pentru ca, ulterior, să fie transferat la Muzeul Național de Istorie (Inventar: FB: 12 576 - 12650; N: 12 658 - 12 732). Este alcătuit din 75 de monede de argint care reprezintă emisiuni din categoria talerilor, puși în circulație de Regatul Poloniei, Republica Provinciilor Unite și Sfântul Imperiu Romano-German în perioada anilor 1612-1648.

REGATUL POLONIEI
Sigismund II Wasa (1586-1632)
Coroana, taler: 1628 (1).
Gdańsk, orți: 1612 (1), 1613 (1*), 1614 (1), 1615 (7), 1616 (8), 1617 (16), 1618 (4), 1619 (2), 161 (1), 1620 (2), 1621 (8).

REPUBLICA PROVINCIILOR UNITE
Taleri-leu (leeuwendaalder)
Gelderland: 1641 (1), 1647 (2), 1649 (1).
Frisia de Vest: 1648 (1).
Utrecht: 1643 (1), 1646 (1), 1647 (2), 1648 (1).

SFÂNTUL IMPERIU ROMAN DE NAȚIUNE GERMANĂ
Kampen: halve leeuwendaalder 1646 (1), 1647 (1); leeuwendaalder 1647 (3), 1649 (1).
Zwolle: leeuwendaalder 1633 (1), 1637 (3), 1644 (1), 1646 (2), 1648 (1).

Acest tezaur, prin structura sa, confirmă prezența, în circulația monetară a Țării Moldovei, a emisiunilor monetare de argint din categoria talerului.

Talerii au fost emiși pentru prima dată în anul 1486 în Sankt-Joachimstal, azi Republica Cehă, numele de taler fiind o abreviere de la Joachimsthaler, adică „monedă emisă în Sankt-Joachimstal". În secolele al XVI-lea și al XVII-lea, talerii au fost emiși în cantități foarte mari, în special de către entitățile statale care făceau parte din Sfântul Imperiu Roman de Națiune Germană și din Imperiul Habsburgic. Astfel, talerul poate fi considerat o monedă prin excelență populară, existând taleri de mai multe tipuri, precum: taleri austrieci, taleri polonezi, taleri rusești, taleri turcești, taleri venețieni, numiți și scuzi, reichstaleri, numiți și imperiali, löwenthaleri, sau taleri-lei, taleri spanioli, numiți și colonați. În Ţările Române, talerii se răspândesc pe larg către sfârșitul veacului al XVI-lea, iar în secolele următoare circulația lor devine foarte abundentă, aceștia fiind în uz până în a doua jumătate a sec. al XIX-lea. Moneda a avut un succes enorm, fiindu-i atribuite și denumirile de: daalder/daler în Olanda, talar în Polonia, dahlar în Scandinavia, tallaro/tallero în Italia, talari în Etiopia, dollar în America etc. O categorie aparte - talerul olandez, leeuwendaalder, löwenthaler, adică talerul-leu, numit pe scurt și leu, - după stema de pe revers, care reprezintă un scut cu o coroană, având înlăuntru un leu - este o monedă de argint, bătută în Țările de Jos, care deciseseră, în anul 1575, emiterea unei noi monede pe baza scuzilor. În Principate, talerul-leu apare în ultimul sfert al secolului al XVI-lea. Acești taleri-lei au dat denumirea monedei actuale a României, a Republicii Moldova și a celei din Bulgaria (leva).

Orții sunt, la fel, monede de argint din categoria talerului, cu valoarea de un sfert de taler. Sfertul de taler s-a numit la început ortstaler, denumire care ulterior s-a redus la forma ort (în limba germană veche, ort înseamnă „o pătrime"). Moneda a circulat în Europa în Evul Mediu, inclusiv în Ţările Române, fiind prezentă şi în secolul al XVIII-lea sub forma orţilor polonezi, turceşti şi germani. Termenul de ort s-a păstrat în limba română în sintagma a (-și) da ortul popii („a muri"), care îşi are originea într-o străveche practică păgână: mortului i se punea o monedă la degetul mic al mâinii drepte, pentru ca să-şi poată plăti vămile văzduhului; aceeaşi monedă fiind folosită şi pentru plata preotului pentru slujba de înmormântare, familia persoanei decedate „dădea ortul popii", pentru a se îngriji de îndeplinirea tradiţiilor bisericeşti.

 
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
 

Axa Cronologică


Epoca bronzului

(începutul mileniul al III-lea - sfârșitul mileniului II a.Chr.)

Epoca bronzului este o perioadă cultural-istorică caracterizată prin apariția și răspândirea pieselor din bronz – primul metal creat artificial. În zona carpato-nistreană primele obiecte de bronz apar la începutul mileniului al III-lea a. Chr. Cea mai largă răspândire ele au avut în etapele finale ale epocii. De rând cu piesele din bronz cultura materială mai este reprezentată prin vase ceramice de diferite forme, cu sau fără decor, dar și unelte de piatră, os și corn. Un element distinctiv pentru această epocă sunt complexele funerare în formă de tumuli.

Epoca bronzului este constituită din trei etape, fiecare cu trăsături particulare ale culturilor arheologice care le alcătuiesc.

Etapa timpurie a bronzului (mijlocul mileniului III - începutul mileniului II a.Chr.) este reprezentată de cultura mormintelor cu ocru (Jamnaja) purtătorii cărora sunt identificați cu indoeuropenii arhaici [7]. În această etapă mai sunt incluse cultura mormintelor în catacombe [1] și cultura Edineț [5, 6]. În cultura materială a populației se remarcă prezența topoarelor de luptă cu suprafața prelucrată impecabil [1].

Etapa mijlocie (începutul mileniului II - mijlocul mileniului II a.Chr.) este reprezentată de  cultura Ceramicii ornamentate cu multe brâie de origine euroasiatică și cultura Komarov [8], ultima fiind o expresie periferică a culturilor epocii bronzului din Polonia și Ucraina de Vest.

Etapa târzie (mijlocul mileniului II – sfârșitul mileniului II a.Chr.) se caracterizează prin apariția complexului cultural Noua-Sabatinovka-Coslogeni care a îmbinat elemente de origine euroasiatică și carpato-balcanice, inclusiv vase cu torți [9]. Purtătorii acestui complex cultural ocupau un teritoriu vast – din stepele nord-pontice până în Podișul Transilvaniei. Ocupația de bază a acestor comunități era păstoritul. O trăsătură distinctivă a etapei finale sunt depozitele de bronzuri. În fondurile Muzeului se păstrează mai multe piese cu valoare de unicat – topoare, pumnale, seceri, ace, vase, podoabe și piese votive [2, 3, 4].

1. Topor-ciocan de luptă, cultura catacombelor
 
  1. Topor-ciocan de luptă, cultura catacombelor - Epoca bronzului
 
2. Secere de bronz, complexul cultural Noua – Sabatinovca – Coslogeni
 
2. Secere de bronz, complexul cultural Noua – Sabatinovca – Coslogeni - Epoca bronzului
 
3. Sceptru de bronz, complexul cultural Noua – Sabatinovca – Coslogeni
 
  3. Sceptru de bronz, complexul cultural Noua – Sabatinovca – Coslogeni - Epoca bronzului
 
4. Pumnal, vârf de suliță și piesă votivă, complexul cultural Noua – Sabatinovca – Coslogeni
 
4. Pumnal, vârf de suliță și piesă votivă, complexul cultural Noua – Sabatinovca – Coslogeni - Epoca bronzului
 
5. Vas-ascos Cultura Edineț
 
5. Vas-ascos Cultura Edineț - Epoca bronzului
 
6. Vas, Cultura Edineț
 
6. Vas, Cultura Edineț - Epoca bronzului
 
7. Bold din os și vas cu decor șnurat, cultura mormintelor cu ocru
 
7. Bold din os și vas cu decor șnurat, cultura mormintelor cu ocru - Epoca bronzului
 
8. Vas cu torți, cultura Comarov
 
8. Vas cu torți, cultura Comarov - Epoca bronzului
 
9. Vas cu torți. Cultura Coslogeni
 
9. Vas cu torți. Cultura Coslogeni - Epoca bronzului
 








Moldova independentă
RSSM sub regimul sovietic
Războiul Al Doilea Mondial
Basarabia şi RASSM între cele două războaie mondiale
Basarabia în perioada dintre cele două războaie mondiale
Epoca renaşterii mişcării cultural-naţionale
Epoca reformelor şi consecinţelor
Suprimarea autonomiei. Basarabia o nouă colonie ţaristă
Perioada autonomiei relative a Basarabiei în cadrul Imperiului Rus
Epoca
Fanariotă
Între medieval şi modern, epoca fanariotă
Epoca de aur a culturii româneşti
Secolul de aur al  culturii româneşti
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Formarea statului medieval Moldova
Perioada formării şi constituirii definitive a statului medieval de sine stătător Moldova
Epoca marilor migraţiuni nomade
Epoca marilor migraţiuni nomade şi apariţia primelor formaţiuni prestatale în regiunea carpato-dunăreană
Evul mediu timpuriu
Evul mediu timpuriu. Perioada constituirii comunităţilor romanicilor, a apariţiei primelor formaţiuni prestatale
Epoca fierului
Epoca fierului şi epoca antică
Epoca bronzului
Epoca bronzului
Epoca eneoliticului
Epoca eneoliticului
Epoca neoliticului
Epoca neoliticului
Epoca paleoliticului
Epoca paleoliticului

  
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
  
Veniţi la muzeu! Redescoperiţi istoria!
Vizitează muzeul
Vizitează muzeul
Program de vară– zilnic,
orele 10-18.

Program de iarnă – zilnic,
orele 10-17.
Vineri închis.
Taxe de intrare:  Adulţi – 10 lei, pensionari, adulţi cu dizabilităţi medii / invaliditate de gradul III, studenţi - 5 lei, elevi - 2 lei. Acces gratuit (...)

WiFi Internet prin Wi-Fi gratuit: Pentru vizitatori în curtea Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei funcţionează o reţea de internet prin Wi-Fi.







#Exponatul Lunii

Descoperit în anul 1957 în timpul lucrărilor agricole din apropierea localității, inițial, acesta a făcut parte din patrimoniul Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală, pentru ca, ulterior, să fie transferat la Muzeul Național de Istorie (Inventar: FB: 12 576 - 12650; N: 12 658 - 12 732). Este alcătuit din 75 de monede de argint care reprezintă emisiuni din categoria talerilor, puși în circulație de Regatul Poloniei, Republica Provinciilor Unite și Sfântul Imperiu Romano-German în perioada anilor 1612-1648....

Citeşte mai multe >>

 



Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2021 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

menu