#Exponatul Lunii

Artileria de foc în spațiul românesc este atestată din prima jumătate a secolului al XV-lea. Cele mai vechi piese de artilerie sunt bombardele din bronz și din fier descoperite în cetățile de la Giurgiu, Severin, Bârlad și Orheiul Vechi.

Tunul expus a fost descoperit în satul Grinăuți-Moldova, raionul Ocnița, datează din a doua jumătate a secolului al XV-lea. Din punct de vedere tipologic, în spațiul central-est european, tunul de la Grinăuți-Moldova reprezintă o piesă de unicat.

Este o piesă de artilerie de tip mortieră cu țeavă scurtă, care se înscrie perfect în șirul bombardelor din Europa utilizate în a doua jumătate a secolului al XV-începutul secolului al XVI-lea.

Tunul era utilizat pentru lansarea unor proiectile (ghiulele) asupra inamicului aflat în spatele unor fortificații sau a unor obstacole naturale. Proiectilele erau încărcate prin gura țevii. Unghiul de tragere era de peste 45 grade, iar traiectoria proiectilului era curbă cu o rază de acțiune de până la 300-400 m. În Europa aceste tunuri erau denumite mortiere, iar în spațiul românesc erau desemnate prin cuvântul piuă, grație formei acestui obiect.

Tunul de la Grinăuți-Moldova a fost descoperit întâmplător în locația „Malul Roșu", aflată la distanța de 15 km spre sud-vest de câmpia Lipnicului unde Domnul Ștefan cel Mare în anul 1470 i-a învins pe tătari. Conform unei legende din s. Grinăuți-Moldova, în locația "Malul Roșu" ar fi avut loc o confruntare militară dintre moldoveni și tătari premergătoare bătăliei de la Lipnic.

Tunul de la Grinăuți-Moldova este lucrat din fontă prin metoda turnării. Țeava este prevăzută cu o singură gaură în partea din față, partea opusă fiind blocată de către fundul plat cu marginea evazată. Interiorul țevii reprezintă un canal relativ larg ușor îngustat spre fund. Încărcarea cu praf și cu ghiulele se făcea prin gura tunului. Lângă bază este prevăzută o gaură pentru fitilul de aprindere și detonare a prafului din interiorul tunului. Suprafața tunului este gofrată. Marginea gurii este îngroșată, ușor răsfrântă. În partea centrală a corpului tunului în ax sunt prevăzute două suporturi cilindrice cu diametrul 3,5 cm care serveau drept mânere pentru instalarea și manevrarea tunului pe un afet din lemn.

Lungimea tunului este de 30,0 cm, diametrul maxim al corpului - 17,8 cm, diametrul gurii la exterior - 19,4 cm, diametrul corpului la mijloc - 13,5 cm, diametrul bazei la exterior - 17,0 cm, calibrul tunului (diametrul gurii) este 12,8 cm, lungimea camerei interioare a tunului - 27,4 cm, greutatea tunului - 18,730 kg.

Tunul de la Grinăuți-Moldova a intrat în custodia Muzeului Național de Istorie a Moldovei prin grija profesorului de istorie din localitate Vlad Lvovsky.

Conservarea piesei de patrimoniu cultural a fost realizată de Valeriu Bubulici, iar reconstituirea afetului de către restauratorul Mihail Culașco

Tur Virtual

Legislație

În 2002 a fost aprobată Legea muzeelor (nr. 1596 din 27.12.2002), care pe parcursul anilor a suportat modificări neînsemnate. Conform Legii în cauză în Republica Moldova "muzeele sunt instituții necomerciale cu statut de persoană juridică care se înregistrează în modul stabilit de lege".

Înființarea muzeelor se face cu Avizul prealabil al Ministerului Culturii și Turismului. Conform legii în republică, în dependență de patrimoniu și valoarea există mai multe categorii de muzee: naționale, departamentale, universitare, județene, orășenești, comunale, sătești, obștești, private ș.a. la Ministerul Culturii și Turismului există Registrul muzeelor în care sunt luate la evidență toate muzeele republicii, indiferent de categorie și profil.

Muzeele naționale sunt organizate prin hotărâre de guvern, iar toate celelalte prin decizii ale organelor în a căror subordine se vor afla, cu avizul prealabil al ministerului Culturii și Turismului. Ministerul Culturii și turismului, conform legii, asigură îndeplinirea angajamentelor asumate de Republica Moldova prin convențiile internaționale referitoare la funcționarea și protecția muzeelor. Legea muzeelor stipulează că finanțarea muzeelor aflate în proprietatea publică a statului se asigură din surse bugetare și extrabugetare, conform legislației în vigoare.

Legea muzeelor stabilește categoriile de piese care constituie patrimoniul muzeal și că el, patrimoniul muzeal este inalienabil. Bunurile culturale din patrimoniul muzeal al republicii se înscriu în Registrul de stat al patrimoniului cultural mobil, care se află la Ministerul Culturii și Turismului. Exportul provizoriu al patrimoniului muzeal, în scopul organizării expozițiilor în afara țării se permite doar în baza deciziei Ministerului Culturii și Turismului, în conformitate cu legislația în vigoare.

În 2011 a fost aprobată Legea privind protejarea patrimoniului cultural național mobil (nr. 280 din 27.12.2011). Având în vedere dezvoltarea muzeologiei contemporane, aprobarea de către Parlamentul Republicii a Legii privind protejarea patrimoniului cultural național mobil, Ministerul Culturii al Republicii Moldova în 2013 a inițiat un program de modificare a unor acte normative, inclusiv a Legii muzeelor. Astfel, la solicitarea Ministerului Culturii, Muzeul Național de Istorie a Moldovei a propus o serie de modificări pentru Legea muzeelor.

#Exponatul Lunii

Tunul de la Grinăuți-Moldova „Malul Roșu”

Legislație

#Exponatul Lunii