#Exponatul Lunii

Marele domnitor Ștefan cel Mare, remarcabil comandant de oști și diplomat, s-a preocupat pe parcursul vieții sale și de prosperitatea economică a țării, sprijinind dezvoltarea meșteșugurilor, negoțului și târgurilor. În timpul domniei sale au fost emiși groși și jumătăți de groși bătuți în sistemul dinarilor, sistem monetar întrodus în Moldova în ultima domnie a lui Petru Aron (1455-1457).

Monedele au fost bătute din argint de titlu superior, ceia ce reflectă stabilitate în viața economică a țării în acea perioadă. Executarea lor cu măiestrie la monetăria din Suceava, se încadrează printre frumoasele realizări artistice din timpul domniei lui Ștefan cel Mare.

Pe parcurul domniei sale, au fost bătute două tipuri de emisiuni, pentru cele două valori nominale: groși și jumătăți de groși.

Emisiunile de tipul I au pe avers un scut despicat; în primul cartier apare o roză surmontată de o cruce și trei fascii, în al doilea cartier. La emisiunile epigrafe (de groși), imaginea este însoțită de legenda circulară cu numele emitentului: + STEFANVS VOIEVODA. Pe celaltă parte apare capul de bour cu stea între coarne însoțit de mobilele heraldice - roza și semiluna conturnată, amplasate în dreapta și stânga capului de bour; circular legenda: MONETA MOLDAVIE.

Pe monedele de tip II în scut pe avers apare o cruce patriarhală (dublă) și legenda STEFANVSVOIEVOD sau prescurtat STEFANVSVOIE. Pe revers este păstrat ca și la tipul I, capul de bour cu atribute heraldice: roza în dreapta/semiluna în stânga și semiluna în dreapta/roza în stânga. Între coarnele boului apare o stea sau roză. Legenda care însoțește fața cu cu capul de bour este MONETAMOLDAVI sau prescurtat MONETAMOLDA.

Datarea monedelor lui Ștefan cel Mare este încă în discuție. Conform unei opinii emisiunile de tip I au fost bătute între 1457-1476, iar tipul II între 1480/1481-1505 (Octavian Iliescu), iar a alteia 1465/1467-1475/1476 pentru tipul I și 1476/1479-1497 pentru tipul II (Ernest Oberländer-Târnoveanu).

Monedele din această vitrină au fost descoperite în cadrul săpăturilor arheologice de la Orheiul Vechi (Trebujeni, raionul Orhei) în deceniile 6 și 7 ale secolului XX:

1. Emisiuni monetare de tip I, groși, argint
2. Emisiuni monetare de tip II, groși, argint
3. Emisiune monetară de tip II, jumătate de groș, argint

Tur Virtual

Axa Cronologică

Perioada autonomiei relative a Basarabiei în cadrul Imperiului Rus

(1812 - 1828)

În această perioadă Basarabia a fost provincie cu statut special - Așezământul obrazovaniei oblastei Basarabiei din 29 aprilie 1818 - ceea ce presupunea respectarea unor anumite particularități în conducere (avea departamente - Înaltul Sfat, Serviciu financiar-economic etc).

Prin ucazul Senatului din 15 martie 1828, Basarabia a fost înglobată în organizarea generală a imperiului; în teritoriul anexat a fost creată o nouă eparhie, - cea a Chișinăului și Hotinului (ucazul Sf. Sinod din 30 septembrie 1813), subordonată canonic Bisericii Ortodoxe Ruse.

Primul mitropolit al noii eparhii a fost numit Gavriil Bănulescu-Bodoni (1813-1821).

Este deschisă Tipografia Exarhicească (31 mai 1814), care avea drept scop tipărirea cărților bisericești în „limba moldovenească”; s-a deschis Seminarul Teologic din Chișinău (1813); sunt organizate școli ținutale cu profil gimnazial (Chișinău, Hotin, Tighina, Bălți, Akkerman, Ismail); în această perioadă începe procesul de colonizare masivă în zona de sud a Basarabiei.

- Memoriile secund-maiorului von Raan din campania rusească din anii 1787-1790, în care Basarabia este descrisă așa cum era în ajunul anexării -