EN RO
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Mod citire















#Exponatul Lunii

Se zice că icoanele, prin harul dumnezeiesc pe care îl au, îşi aleg singure locul de unde să-şi poată manifesta puterile de binecuvântare şi mângâiere. Aşa s-a întâmplat ca o icoană a Maicii Domnului să poposească pe meleagurile noastre pe la sfârşitul secolului al XVIII-lea, timp în care aceste teritorii erau implicate în campaniile militare din cadrul războiului ruso-turc din anii 1787-1791. Împrejurările apariţiei acestei icoane în Basarabia sunt confirmate de mai multe referinţe de epocă, din care rezultă că ofiţerul rus N.A. Albaduev aduce cu sine icoana în perioada operaţiilor militare amintite mai sus, iar după moartea lui, rudele – soţia colonelului sau mama lui – dăruiesc această icoană mănăstirii unde ofiţerul, venind în postul Crăciunului, pentru a se împărtăşi cu Sfintele Taine, moare subit. Icoana Maicii Domnului a fost aşezată iniţial în biserica veche din lemn, unde se afla cavoul ofiţerului, mai târziu fiind depusă în noua biserică, zidită şi sfinţită în anul 1816, cu hramul Adormirea Maicii Domnului.

Icoana va deveni în curând foarte populară, iar faima ei va creşte în mod deosebit datorită vindecărilor săvârşite prin mijlocirea Maicii Domnului, presa de epocă înregistrând în detalii numele persoanelor vindecate, locul de trai şi suferinţele lor. Arhimandritul Serafim, stareţ al mănăstirii în perioada 1805-1827, menţiona despre cinstirea deosebită a icoanei Maicii Domnului de la mănăstirea Hârbovăţ, poporul ortodox căutând dintotdeauna în faţa acestei icoane a Împărătesei Lumii ajutor şi apărare. Credincioşii au numit-o Icoană Făcătoare de Minuni, înainte ca Sfântul Sinod să emită Ucazul cu nr. 526 din 26 ianuarie 1859, semnat de împăratul Alexandru al II-lea, prin care acestui chip al Preacuratei i se atribuia titlul de Icoană a Maicii Domnului Făcătoare de Minuni de la Hârbovăţ. Recunoscându-i calităţile miraculoase, Sfântul Sinod va institui, totodată, procesiuni religioase cu aducerea anuală a icoanei la Chişinău la 1 octombrie şi întoarcerea ei ulterioară la mănăstire la 23 aprilie.

Icoana Maicii Domnului de la Hârbovăţ este unul dintre cele mai timpurii şi mai populare tipuri mariale – cel al Hodighitriei. În acest model iconografic, Născătoarea de Dumnezeu şi Pruncul sunt reprezentaţi în poziţie frontală, privind spre cel ce se roagă. Fecioara îşi ţine Pruncul pe mâna stângă, cu dreapta arătând spre El. Pruncul binecuvântează cu mâna dreaptă, în mâna stângă ţinând sulul sacru – simbolul Evangheliei. Din punctul de vedere al reprezentărilor, trebuie să menţionăm că, în mare parte, icoanele Maicii Domnului de la Hârbovăţ denotă o atitudine mai deosebită între personaje decât în cazul unei Hodighitrii tradiţionale, remarcându-se o afecţiune specială, accentuată de poziţia chipurilor unul faţă de altul, de aplecarea mai pronunţată a capetelor, de expresia blândă pe faţa Pruncului. Putem spune că, în iconografia Maicii Domnului de la Hârbovăţ, sunt îmbinate armonios trăsăturile a două modele mariologice distincte: Maica Domnului Hodighitria, sau Îndrumătoarea, şi Maica Domnului Eleusa, sau Mila Afectuoasă.

Copii fidele ale icoanei se mai păstrează în Catedrala Mitropolitană din Chişinău, în catedrala Sfântul Mare Mucenic Teodor Tiron din Chişinău, în biserica de vară a mănăstirii Noul Neamţ din satul Chiţcani (Căuşeni), în biserica Acoperământul Maicii Domnului din satul Sîrcova (Rezina), în catedrala Schimbarea la faţă din Bolgrad, în mănăstirea Schimbarea la faţă din localitatea Tatarbunar, în biserica Sfânta Parascheva din satul Furatovca, regiunea Odesa, în mănăstirea Sfântul Arhanghel Mihail din oraşul Odesa, în mănăstirea Înălţarea Domnului din oraşul Teplodar (Ucraina), în mănăstirea Sfânta Treime din s. Mramor, de lângă Topolovgrad (Bulgaria), în catedrala Sfântul Cneaz Alexandru Nevski din Ungheni ş.a.

Click aici pentru Turul Virtual al Muzeului

 
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
 

Muzee-satelit

Muzeul Victimelor Deportărilor și Represiunilor Politice

A fost creat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 605 din 2 iulie 2010, ca filială a Muzeului Național de Istorie a Moldovei.

La 13 iunie 2012, într-un spațiu expozițional de la subsolul Muzeului Național de Istorie a Moldovei, a fost inaugurată prima expoziție a Muzeului Victimelor Deportărilor și Represiunilor Politice cu genericul „Moldova sovietică: între mituri și Gulag".

Expoziția „Moldova sovietică: între mituri și gulag" prezintă fenomenul totalitar în contextul general istoric al epocii sovietice. Prin utilizarea unor mijloace muzeografice specifice autorii expoziției au încercat să prezinte publicului cele două componente ale societății sovietice: lumea iluzorie a celor care au îmbrățișat „visul sovietic", crezând cu naivitate în idealurile libertății și dreptății, în „viitorul luminos" modelat de propaganda sovietică și lumea celor care aveau să cunoască infernul lagărelor și închisorilor comuniste. Expoziția reunește circa 700 de piese muzeale: fotografii, documente, scrisori din Siberia, afișe de epocă, obiecte personale ale foștilor deportați și deținuți politici, liste ale averii confiscate, memorii semnate de martori și supraviețuitori ai gulagului sovietic. Pentru prima dată sunt expuse unele materiale și documente din arhiva fostului KGB cu referință la persoanele supuse represiunilor pentru convingerile lor politice și religioase.

Potrivit unor date incomplete, între 1920-1951, în RASSM și RSSM, pentru „crime politice" au fost condamnate 31677 de persoane, dintre care peste 5 mii la moarte. Alte 3 mii au decedat în pușcării și izolatoare. Circa 60 mii de persoane au fost deportate în timpul celor 3 deportări la scară națională: iunie 1941, iulie 1949 și 1 aprilie 1951. Despre drama acestor oameni cu destine incredibile vorbesc materialele prezentate în cadrul expoziției muzeale „Moldova sovietică: între mituri și gulag".

Nu este o expoziție obișnuită, este un mic memorial al durerii și umilințelor victimelor terorii roșii, o expoziție care amintește contemporanilor de trecutul comunist totalitar, trecut pe care trebuie să-l cunoaștem, dar care trebuie să rămână în istorie și să nu se mai repete niciodată.

Program de vizitare

Luni - duminică:
10.00-18.00 (aprilie - octombrie)
10.00-17.00 (noiembrie - martie)

Vineri închis

De sărbătorile legale - 1, 7 și 8 ianuarie, 8 martie, prima și a doua zi de Paște, Paștele Blajinilor, 1 și 9 mai, 27 și 31 august, 25 decembrie - muzeul este închis pentru public.

Casa memorială “Alexei Şciusev” din Chișinău

Casa memorială „Alexei Şciusev" reprezintă un obiect de patrimoniu situat în partea istorică a or. Chișinău. Aici s-a născut, la 8 octombrie 1873, și a copilărit viitorul arhitect, istoric și teoretician al artei, academicianul Alexei Şciusev.

Părinții arhitectului - Victor și Maria Şciusev - au construit imobilul în anii '50 ai sec. XIX, oferindu-le celor cinci copii un fericit cămin familial și o educație aleasă. Alexei Şciusev a locuit în această casă până în anul 1897. Imobilul a rămas în patrimoniul familiei până în anul 1928, fiind moștenit de la părinți de Serghei Şciusev, fratele mai mare al arhitectului.

La 18 septembrie 1947 în acest edificiu a fost inaugurat primul muzeu de arhitectură din republică, care ulterior este reorganizat în Casa-muzeu „Alexei Şciusev". Expoziția dedicată vieții, activității și operei ilustrului arhitect a fost vernisată la 15 octombrie 1973, fiind concentrată în două odăi ale imobilului.

Începând cu 1990 (prin ordinul Ministerului Culturii nr. 411 din 28 decembrie 1989), casa memorială devine filială a Muzeului Național de Istorie a Moldovei.

Din noiembrie 2013 până în mai 2014, Casa memorială „Alexei Şciusev" a trecut prin lucrări de reabilitare generală, exterioară și interioară.

În anul 2014, expoziția permanentă a fost reorganizată conceptual și extinsă din punct de vedere cronologic și tematic. Expoziția memorială este structurată în patru compartimente: „Salonul familiei Şciusev", „Sufrageria" „Camera copiilor" și „Biroul arhitectului Alexei Şciusev". Ea păstrează ambianța de epocă, reconstituie atmosfera de familie în care a crescut și a creat arhitectul Alexei Şciusev, personalitate marcantă a culturii naționale și universale.

Program de vizitare

Luni - duminică:
10.00-18.00 (aprilie - octombrie)
10.00-17.00 (noiembrie - martie)

Vineri închis

De sărbătorile legale - 1, 7 și 8 ianuarie, 8 martie, prima și a doua zi de Paște, Paștele Blajinilor, 1 și 9 mai, 27 și 31 august, 25 decembrie - muzeul este închis pentru public.

Conacul familiei Lazo, s. Piatra, r-nul Orhei

Conacul familiei Lazo se află în satul Piatra, raionul Orhei. Este înregistrat ca monument de arhitectură și de istorie din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, cu semnificație națională, ocrotit de stat.

Începând cu 1990, prin ordinul Ministerului Culturii nr. 220 din 1 august, este transferat în administrarea Muzeului Național de Istorie a Moldovei, cu statutul de filială.

Conacul a fost construit între anii 1862-1865 de Ioan și Matilda Lazo, reprezentanții unei familii de viță nobilă din Basarabia. Două generaţii ale familiei Lazo şi-au petrecut o parte a vieţii în această casă. În 1894 Gheorghe şi Elena Lazo au vândut conacul de la Piatra. Până la 1940 casa familiei Lazo a trecut prin mâinile mai multor proprietari. După 1945 casa este naţionalizată şi utilizată ca sediu pentru şcoală. În anul 1974 conacul reconstruit devine muzeu memorial, consacrat eroului războiului civil din Rusia, Serghei Lazo. În anul 1993 muzeul este reorganizat în Conacul familiei Lazo. În perioada 2007-2018, conacul a fost supus unui amplu proces de reabilitare, deschizându-și ușile pentru public la 2 decembrie 2018.

Noua expoziţie a Conacului familiei Lazo, intitulată „Ambient basarabean - conacul de la Piatra - interconexiune de personalităţi istorice", cuprinde un salon de primire, sufrageria, un birou-bibliotecă și camera copiilor. Prin piese memoriale şi tipologice este prezentată ambianţa materială şi morală a Conacului familiei Lazo cu câteva generaţii ale acestei familii de nobili, cu epoca lor, cu toată complexitatea retrăirilor, emoţiilor, faptelor, intercalată cu istoria personalităţilor - titulari ai Conacului, a oamenilor vii, cu viziunile şi ocupaţiile lor, care au fost în istoria noastră şi care şi-au adus contribuţia la dezvoltarea societăţii basarabene pe parcursul secolelor.

Program de vizitare
Luni - duminică: 10.00-17.00

Vineri închis

De sărbătorile legale - 1, 7 și 8 ianuarie, 8 martie, prima și a doua zi de Paște, Paștele Blajinilor, 1 și 9 mai, 27 și 31 august, 25 decembrie - muzeul este închis pentru public.



Muzeul “Tabăra regelui suedez Carol XII”, s. Varnița, r-nul Anenii Noi

Muzeul "Tabăra regelui suedez Carol XII" este situat în satul Varnița, raionul Anenii Noi. A fost înființat la 15 septembrie 1992, cu statutul de filială a Muzeului Național de Istorie a Moldovei.

Actualmente, este în derulare proiectul „Situl istoric Tabăra regelui suedez Carol XII de la Varnița - valorificare și promovare" (1 aprilie 2016 - 1 mai 2017), care are ca finalitate reabilitarea și introducerea în circuit public a sitului istoric, prin restaurarea monumentului regelui suedez Carol al XII-lea, valorificarea științifică și publică a patrimoniului cultural al sitului, amenajarea spațiului aferent sitului.

Muzeul Național de Istorie a Moldovei participă la realizarea acestui proiect în calitate de partener principal al Asociației „Femeie, speranță, viitor" (din s. Varnița), alături de Primăria Varnița și Agenția de Inspectare și Restaurare a Monumentelor. Proiectul „Situl istoric Tabăra regelui suedez Carol XII de la Varnița - valorificare și promovare" este finanțat de Uniunea Europeană în cadrul Programului internațional privind dezvoltarea patrimoniului cultural - CHOICE/Cultural Heritage: Opportunity For Improving Civic Engagement.


Muzeul memorial al Statului major al frontului II Ucrainean, s. Malinovscoe, r-nul Râșcani

Muzeul memorial al Statului major al Frontului II Ucrainean este situat în satul Malinovscoe, raionul Râșcani. A fost înființat în anul 1984.

Prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 1275 din 19 noiembrie 2001, este transferat în administrarea Muzeului Național de Istorie a Moldovei, cu statutul de filială.

Muzeul prezintă documente, fotografii și obiecte memoriale care au aparținut mareșalului R. I. Malinovschi, comandantul Frontului II Ucrainean, precum și a altor participanți la operațiunea militară Iași-Chișinău din cel de-al Doilea Război Mondial.

 

Program de vizitare

Luni - duminică:
10.00-18.00 (aprilie - octombrie)
10.00-17.00 (noiembrie - martie)

Vineri închis

De sărbătorile legale - 1, 7 și 8 ianuarie, 8 martie, prima și a doua zi de Paște, Paștele Blajinilor, 1 și 9 mai, 27 și 31 august, 25 decembrie - muzeul este închis pentru public.


 

 


Moldova independentă
RSSM sub regimul sovietic
Războiul Al Doilea Mondial
Basarabia şi RASSM între cele două războaie mondiale
Basarabia în perioada dintre cele două războaie mondiale
Epoca renaşterii mişcării cultural-naţionale
Epoca reformelor şi consecinţelor
Suprimarea autonomiei. Basarabia o nouă colonie ţaristă
Perioada autonomiei relative a Basarabiei în cadrul Imperiului Rus
Epoca
Fanariotă
Între medieval şi modern, epoca fanariotă
Epoca de aur a culturii româneşti
Secolul de aur al  culturii româneşti
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Formarea statului medieval Moldova
Perioada formării şi constituirii definitive a statului medieval de sine stătător Moldova
Epoca marilor migraţiuni nomade
Epoca marilor migraţiuni nomade şi apariţia primelor formaţiuni prestatale în regiunea carpato-dunăreană
Evul mediu timpuriu
Evul mediu timpuriu. Perioada constituirii comunităţilor romanicilor, a apariţiei primelor formaţiuni prestatale
Epoca fierului
Epoca fierului şi epoca antică
Epoca bronzului
Epoca bronzului
Epoca eneoliticului
Epoca eneoliticului
Epoca neoliticului
Epoca neoliticului
Epoca paleoliticului
Epoca paleoliticului

  
  
Veniţi la muzeu! Redescoperiţi istoria!
Vizitează muzeul
Vizitează muzeul
Program de vară– zilnic,
orele 10-18.

Program de iarnă – zilnic,
orele 10-17.
Vineri închis.
Taxe de intrare:  Adulţi – 10 lei, pensionari, adulţi cu dizabilităţi medii / invaliditate de gradul III, studenţi - 5 lei, elevi - 2 lei. Acces gratuit (...)

WiFi Internet prin Wi-Fi gratuit: Pentru vizitatori în curtea Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei funcţionează o reţea de internet prin Wi-Fi.








Adresează-ne o întrebare acum!





#Exponatul Lunii

Se zice că icoanele, prin harul dumnezeiesc pe care îl au, îşi aleg singure locul de unde să-şi poată manifesta puterile de binecuvântare şi mângâiere. Aşa s-a întâmplat ca o icoană a Maicii Domnului să poposească pe meleagurile noastre pe la sfârşitul secolului al XVIII-lea, timp în care aceste teritorii erau implicate în campaniile militare din cadrul războiului ruso-turc din anii 1787-1791. Împrejurările apariţiei acestei icoane în Basarabia sunt confirmate de mai multe referinţe de epocă, din care rezultă că ofiţerul rus N.A. Albaduev aduce cu sine icoana în perioada operaţiilor militare amintite mai sus, iar după moartea lui, rudele – soţia colonelului sau mama lui – dăruiesc această icoană mănăstirii unde ofiţerul, venind în postul Crăciunului, pentru a se împărtăşi cu Sfintele Taine, moare subit. Icoana Maicii Domnului a fost aşezată iniţial în biserica veche din lemn, unde se afla cavoul ofiţerului, mai târziu fiind depusă în noua biserică, zidită şi sfinţită în anul 1816, cu hramul Adormirea Maicii Domnului..

Citeşte mai multe >>

 



Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2020 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

menu