EN RO
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Mod citire















#Exponatul Lunii

Printre fiinţele din mitologia greacă se numără satirul (în greaca veche - Σάτυρος), numit şi Silen, demon al naturii, al pădurii, de sex masculin, cunoscut a fi companionul zeilor Pan şi Dionis. Satirii erau închipuiţi dansând pe câmpie, bând împreună cu Dionis şi fugărind menadele şi nimfele. În mituri, aceştia sunt reprezentaţi ca având partea de sus a corpului umană, iar cea de jos - fie de cal, fie de ţap, fapt pentru care aveau şi cozi lungi şi stufoase.
Treptat, trăsăturile lor animaliere se diminuează, membrele inferioare devin omeneşti (aveau picioare, şi nu copite). Un rol aparte în legendele greceşti îl are satirul Marsias (Μάρσιας). De asemenea, îl mai întâlnim şi pe zeul Pan sub înfăţişarea unui satir.

Despre provenienţa lor ne relatează istoricul Hesiod, menţionând că satirii sunt iubitori de vin, iar legendele mai susţin că anume satirii au salvat-o pe Ariadna (Aριαδνη), fiica regelui Minos din Creta, pe care iubitul ei Theseu (Θησεύς) a părăsit-o singură pe insula Naksos (Νάξος).

Satirii mai sunt interpretaţi ca fiinţe de o putere şi rezistenţă deosebită, dar care, totodată, preferă muzica, unul din principalele lor atribute fiind fluierul. La fel, printre atributele satirilor se mai numără şi tirsul, vasele pentru vin, burdufurile.

Figurina Satirului din colecţia MNIN este unică. Ea este executată din bronz şi are înălţimea de 17 cm. Figurina este realizată într-o manieră mai stilizată, reprezentând personajul în picioare, cu mâna dreaptă ţinând parcă ceva, iar cea stângă fiind deteriorată. La fel, şi piciorul stâng este incomplet. Unii cercetători o consideră drept toartă a unui vas (posibil, cupă). Cu siguranţă, piesa avea un caracter simbolic.

Presupunem datarea piesei din perioada clasică grecească, sec. IV a. Chr.

 
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
 

Muzee-satelit

Casa memorială “Alexei Şciusev” din Chișinău

Casa memorială „Alexei Şciusev" reprezintă un obiect de patrimoniu situat în partea istorică a or. Chișinău. Aici s-a născut, la 8 octombrie 1873, și a copilărit viitorul arhitect, istoric și teoretician al artei, academicianul Alexei Şciusev.

Părinții arhitectului - Victor și Maria Şciusev - au construit imobilul în anii '50 ai sec. XIX, oferindu-le celor cinci copii un fericit cămin familial și o educație aleasă. Alexei Şciusev a locuit în această casă până în anul 1897. Imobilul a rămas în patrimoniul familiei până în anul 1928, fiind moștenit de la părinți de Serghei Şciusev, fratele mai mare al arhitectului.

La 18 septembrie 1947 în acest edificiu a fost inaugurat primul muzeu de arhitectură din republică, care ulterior este reorganizat în Casa-muzeu „Alexei Şciusev". Expoziția dedicată vieții, activității și operei ilustrului arhitect a fost vernisată la 15 octombrie 1973, fiind concentrată în două odăi ale imobilului.

Începând cu 1990 (prin ordinul Ministerului Culturii nr. 411 din 28 decembrie 1989), casa memorială devine filială a Muzeului Național de Istorie a Moldovei.

Din noiembrie 2013 până în mai 2014, Casa memorială „Alexei Şciusev" a trecut prin lucrări de reabilitare generală, exterioară și interioară.

În anul 2014, expoziția permanentă a fost reorganizată conceptual și extinsă din punct de vedere cronologic și tematic. Expoziția memorială este structurată în patru compartimente: „Salonul familiei Şciusev", „Sufrageria" „Camera copiilor" și „Biroul arhitectului Alexei Şciusev". Ea păstrează ambianța de epocă, reconstituie atmosfera de familie în care a crescut și a creat arhitectul Alexei Şciusev, personalitate marcantă a culturii naționale și universale.

Program de vizitare

Luni - duminică:
10.00-18.00 (aprilie - octombrie)
10.00-17.00 (noiembrie - martie)

Vineri închis

De sărbătorile legale - 1, 7 și 8 ianuarie, 8 martie, prima și a doua zi de Paște, Paștele Blajinilor, 1 și 9 mai, 27 și 31 august, 25 decembrie - muzeul este închis pentru public.


 

 


Moldova independentă
RSSM sub regimul sovietic
Războiul Al Doilea Mondial
Basarabia şi RASSM între cele două războaie mondiale
Basarabia în perioada dintre cele două războaie mondiale
Epoca renaşterii mişcării cultural-naţionale
Epoca reformelor şi consecinţelor
Suprimarea autonomiei. Basarabia o nouă colonie ţaristă
Perioada autonomiei relative a Basarabiei în cadrul Imperiului Rus
Epoca
Fanariotă
Între medieval şi modern, epoca fanariotă
Epoca de aur a culturii româneşti
Secolul de aur al  culturii româneşti
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Formarea statului medieval Moldova
Perioada formării şi constituirii definitive a statului medieval de sine stătător Moldova
Epoca marilor migraţiuni nomade
Epoca marilor migraţiuni nomade şi apariţia primelor formaţiuni prestatale în regiunea carpato-dunăreană
Evul mediu timpuriu
Evul mediu timpuriu. Perioada constituirii comunităţilor romanicilor, a apariţiei primelor formaţiuni prestatale
Epoca fierului
Epoca fierului şi epoca antică
Epoca bronzului
Epoca bronzului
Epoca eneoliticului
Epoca eneoliticului
Epoca neoliticului
Epoca neoliticului
Epoca paleoliticului
Epoca paleoliticului

  
  
Veniţi la muzeu! Redescoperiţi istoria!
Vizitează muzeul
Vizitează muzeul
Program de vară– zilnic,
orele 10-18.

Program de iarnă – zilnic,
orele 10-17.
Vineri închis.
Taxe de intrare:  Adulţi – 10 lei, pensionari, adulţi cu dizabilităţi medii / invaliditate de gradul III, studenţi - 5 lei, elevi - 2 lei. Acces gratuit (...)

WiFi Internet prin Wi-Fi gratuit: Pentru vizitatori în curtea Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei funcţionează o reţea de internet prin Wi-Fi.








Adresează-ne o întrebare acum!





#Exponatul Lunii

Printre fiinţele din mitologia greacă se numără satirul (în greaca veche - Σάτυρος), numit şi Silen, demon al naturii, al pădurii, de sex masculin, cunoscut a fi companionul zeilor Pan şi Dionis. Satirii erau închipuiţi dansând pe câmpie, bând împreună cu Dionis şi fugărind menadele şi nimfele. În mituri, aceştia sunt reprezentaţi ca având partea de sus a corpului umană, iar cea de jos - fie de cal, fie de ţap, fapt pentru care aveau şi cozi lungi şi stufoase.Treptat, trăsăturile lor animaliere se diminuează, membrele inferioare devin omeneşti (aveau picioare, şi nu copite). Un rol aparte în legendele greceşti îl are satirul Marsias (Μάρσιας). De asemenea, îl mai întâlnim şi pe zeul Pan sub înfăţişarea unui satir...

Citeşte mai multe >>

 



Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2020 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

menu