#Exponatul Lunii

Este un trofeu sportiv obţinut la un concurs interşcolar, organizat de comisia sportivă de oină între instituţiile şcolare din Basarabia interbelică. Nu cunoaştem instituţiile şcolare participante la acest concurs, nici locul organizării, ştim doar că unul dintre învingători s-a ales cu premiul II şi că evenimentul a avut loc pe 13 mai 1934. Pe această cale aflăm despre existenţa, la nivel şcolar, a diferitor competiţii sportive organizate de către instituţiile şcolare, printre care şi jocul de oină. Oina este un sport frumos şi complex, care dezvoltă fizicul şi spiritul, curajul şi dorinţa de perfecţionare. Oina este o comoară a poporului român, care trebuie păstrată cu sfinţenie şi transmisă viitoarelor generaţii.

Pentru naţiunea română jocul de oină sau hoina este considerat un joc sportiv naţional, având o vechime de cel puţin şase secole. Jocul de oină este practicat continuu, cel puţin din secolul al XIV-lea, conform cronicilor şi hrisoavelor timpului, fiind menţionat prima dată documentar la 1364, în timpul domniei lui Vlaicu Vodă. Jocul solicită calităţi sportive complexe (viteză bună de alergare, reflexe rapide în mişcările de autoapărare faţă de loviturile mingii, precizie în aruncarea şi lovirea mingii cu un baston sau bâtă). Oina este un sport care ne identifică în aceeaşi măsură ca şi lupta naţională, trânta. Jocul devine atractiv printre tinerii de la sate, pătrunde în programa şcolară prin intermediul lecţiilor de educaţie fizică. Prin Reforma Învăţământului de la 1898, precum şi prin alte decizii ministeriale, ministrul învăţământului, Spiru Haret, introduce practicarea obligatorie a oinei în şcolile de toate gradele, totodată decide organizarea anuală a concursurilor şcolare de oină.

La 9 mai 1899, la Bucureşti, a fost organizat primul campionat naţional de oină, echipele fiind formate din liceeni. Învingătoare a fost echipa Liceului Nicolae Bălcescu din Brăila.

În 1912 este creată Federaţia Societăţii Sportive din România (FSSR) cu sediul la Bucureşti în componenţa căreia intrau 13 comisii sportive, printre care şi comisia de oină.

Odată cu Unirea de la 1918, are loc reorganizarea FSSR, în 1923, cu includerea în componenţa ei a celorlalte comisii sportive de oină din Transilvania, Bucovina şi Basarabia.

În 1932 este înfiinţată Federaţia Română de oină.

Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei

Axa Cronologică

Evul mediu timpuriu. Perioada constituirii comunităților romanicilor, a apariției primelor formațiuni prestatale

(sec. VI - IX)

Este perioada constituirii comunităților romanicilor (VI-VIII), a apariției primelor formațiuni prestatale (sec. IX-XII) și statale timpurii (sec. XIII-XIV), când a fost creată o bogată și variată cultură materială și spirituală. Din punct de vedere al cercetărilor arheologice perioada este reprezentată prin materiale descoperite în așezări, cetăți, orașe, necropole și în diverse tezaure.

Așezări și necropole din diferite perioade ale evului mediu au fost cercetate la Brănești, Hansca, Dănceni, Durlești, Lucașeuca, Molești, Petruha, Seliște, Scoc etc. Materialele descoperite în siturile arheologice demonstrează că ocupația principală a locuitorilor era agricultura și creșterea animalelor. De obicei acest inventar include diferite forme de vase ceramice brăzdare de fier, râșnițe, fusaiole, diverse podoabe, arme, inclusiv tunuri. Au mai fost descoperite piese de import - bizantine, orientale și vest europene, printre care – amfore, monede, cruciulițe-encolpioane de bronz și argint.

Așezări fortificate și cetăți medievale se cunosc lângă localitățile Alcedar, Calfa, Echimăuți, Rudi ș. a.

Primele centre urbane de pe meleagurile noastre – Cetatea Albă, Orheiul Vechi și Costești - apar la sfârșitul secolului al XIII-lea, în perioada Hoardei de Aur. Aceste orașe care bat propria monedă devin importante centre politice, administrative și meșteșugărești, amplasate în lungul căilor comerciale internaționale care făceau legătura între Orient și Occident.

Descoperiri arheologice importante privind diverse aspecte ale vieții religioase au fost făcute în timpul cercetărilor în incinta mănăstirilor Căpriana, Orheiul Vechi, Ţâpova, Hâncu, Curchi.

Diverse podoabe medievale, inclusiv monede, au fost descoperite în cadrul unor tezaure găsite în mai multe localități din Republica Moldova. Importante sunt cele de la Făurești cu monede bizantine, de la Echimăuți cu podoabe de argint, tezaurul din lingouri de argint, descoperit recent la Orheiul Vechi, cel de la Cuhurești cu circa 800 monede, cercei, brățări și alte podoabe din perioada domniei lui Alexandru cel Bun, de la Bălțata, Saharna Veche etc.