#Exponatul Lunii

Exponatul reprezintă un fragment de la o amforă unicat, descoperită în anul 1988 într-un cuptor de ars ceramică din așezarea Chirileni III (raionul Sîngerei), atribuită culturii arheologice Cucuteni-Tripolie etapa CII (mileniile V-IV a. Chr.).

Fragmentul ceramic cu reprezentări umane și geometrice pictate constituie circa 50 % din partea superioară a unei amfore, realizată din pastă de lut fără impurități. Este ars în mediu oxidant, în secțiune având culoare roșietică. Suprafața interioară a vasului este acoperită cu un strat de culoare roz-albicioasă, iar exteriorul netezit și lustruit este acoperit cu un strat de angobă gălbuie-cenușie. Corpul amforei este sferoidal cu patru tortițe piramidale pe umăr, iar gâtul este înalt tronconic cu buza scurtă răsfrântă la exterior. Dimensiunile vasului: diametrul buzei - 18 cm; diametrul maxim al corpului - 43-45 cm; înălțimea gâtului - 13 cm; înălțimea fragmentului expus - 43 cm; înălțimea totală estimată a vasului este de 55-60 cm. Grosimea la buză - 6-7 mm, la gât - 9-11 mm, iar la corp - 10-13 mm.

Suprafața exterioară a amforei în proporție de circa 4/5, cu excepția părții inferioare, este ornamentată bicolor cu vopsea neagră și maro, ca unealtă fiind folosită pensula care se resimte din aplicarea specifică a liniilor. Cel mai probabil au fost folosite două pensule. Ornamentul este împărțit în trei registre orizontale care înconjoară vasul împărțind interiorul în metope. Decorul este compus din linii dispuse vertical, orizontal sau oblic formând compoziții geometrice de tipul plasei.

Semnificația deosebită a amforei rezidă din reprezentarea în registrul de mijloc al picturii a scenei stilizate a unui dans ritualic feminin. Scena pictată pe corpul amforei reprezintă imaginea unui grup alcătuit din 9 personaje feminine asistate de doi câni și 3 șerpi. Imaginile feminine sunt reprezentate schematic, cu accentuarea picioarelor lungi, fustelor mini-trapezoidale, corpul întins scund, mâinile îndoite în plin dans și capurile punctate.

Vasele cu reprezentări pictate antropomorfe se întâlnesc foarte rar, fiind cunoscute până în prezent circa 140 de imagini de acest fel în întregul areal de răspândire a culturii Cucuteni-Tripolie.

Pe baza analizei formei vasului, decorului specific și a contextului descoperii, se poate admite că amfora de la Chirileni ține de cultul Femeii-Mamă, a Marei Zeițe venerată de populațiile din eneolitic.

Tur Virtual

Axa Cronologică

Evul mediu timpuriu. Perioada constituirii comunităților romanicilor, a apariției primelor formațiuni prestatale

(sec. VI - IX)

Este perioada constituirii comunităților romanicilor (VI-VIII), a apariției primelor formațiuni prestatale (sec. IX-XII) și statale timpurii (sec. XIII-XIV), când a fost creată o bogată și variată cultură materială și spirituală. Din punct de vedere al cercetărilor arheologice perioada este reprezentată prin materiale descoperite în așezări, cetăți, orașe, necropole și în diverse tezaure.

Așezări și necropole din diferite perioade ale evului mediu au fost cercetate la Brănești, Hansca, Dănceni, Durlești, Lucașeuca, Molești, Petruha, Seliște, Scoc etc. Materialele descoperite în siturile arheologice demonstrează că ocupația principală a locuitorilor era agricultura și creșterea animalelor. De obicei acest inventar include diferite forme de vase ceramice brăzdare de fier, râșnițe, fusaiole, diverse podoabe, arme, inclusiv tunuri. Au mai fost descoperite piese de import - bizantine, orientale și vest europene, printre care – amfore, monede, cruciulițe-encolpioane de bronz și argint.

Așezări fortificate și cetăți medievale se cunosc lângă localitățile Alcedar, Calfa, Echimăuți, Rudi ș. a.

Primele centre urbane de pe meleagurile noastre – Cetatea Albă, Orheiul Vechi și Costești - apar la sfârșitul secolului al XIII-lea, în perioada Hoardei de Aur. Aceste orașe care bat propria monedă devin importante centre politice, administrative și meșteșugărești, amplasate în lungul căilor comerciale internaționale care făceau legătura între Orient și Occident.

Descoperiri arheologice importante privind diverse aspecte ale vieții religioase au fost făcute în timpul cercetărilor în incinta mănăstirilor Căpriana, Orheiul Vechi, Ţâpova, Hâncu, Curchi.

Diverse podoabe medievale, inclusiv monede, au fost descoperite în cadrul unor tezaure găsite în mai multe localități din Republica Moldova. Importante sunt cele de la Făurești cu monede bizantine, de la Echimăuți cu podoabe de argint, tezaurul din lingouri de argint, descoperit recent la Orheiul Vechi, cel de la Cuhurești cu circa 800 monede, cercei, brățări și alte podoabe din perioada domniei lui Alexandru cel Bun, de la Bălțata, Saharna Veche etc.