#Exponatul Lunii

Marele domnitor Ștefan cel Mare, remarcabil comandant de oști și diplomat, s-a preocupat pe parcursul vieții sale și de prosperitatea economică a țării, sprijinind dezvoltarea meșteșugurilor, negoțului și târgurilor. În timpul domniei sale au fost emiși groși și jumătăți de groși bătuți în sistemul dinarilor, sistem monetar întrodus în Moldova în ultima domnie a lui Petru Aron (1455-1457).

Monedele au fost bătute din argint de titlu superior, ceia ce reflectă stabilitate în viața economică a țării în acea perioadă. Executarea lor cu măiestrie la monetăria din Suceava, se încadrează printre frumoasele realizări artistice din timpul domniei lui Ștefan cel Mare.

Pe parcurul domniei sale, au fost bătute două tipuri de emisiuni, pentru cele două valori nominale: groși și jumătăți de groși.

Emisiunile de tipul I au pe avers un scut despicat; în primul cartier apare o roză surmontată de o cruce și trei fascii, în al doilea cartier. La emisiunile epigrafe (de groși), imaginea este însoțită de legenda circulară cu numele emitentului: + STEFANVS VOIEVODA. Pe celaltă parte apare capul de bour cu stea între coarne însoțit de mobilele heraldice - roza și semiluna conturnată, amplasate în dreapta și stânga capului de bour; circular legenda: MONETA MOLDAVIE.

Pe monedele de tip II în scut pe avers apare o cruce patriarhală (dublă) și legenda STEFANVSVOIEVOD sau prescurtat STEFANVSVOIE. Pe revers este păstrat ca și la tipul I, capul de bour cu atribute heraldice: roza în dreapta/semiluna în stânga și semiluna în dreapta/roza în stânga. Între coarnele boului apare o stea sau roză. Legenda care însoțește fața cu cu capul de bour este MONETAMOLDAVI sau prescurtat MONETAMOLDA.

Datarea monedelor lui Ștefan cel Mare este încă în discuție. Conform unei opinii emisiunile de tip I au fost bătute între 1457-1476, iar tipul II între 1480/1481-1505 (Octavian Iliescu), iar a alteia 1465/1467-1475/1476 pentru tipul I și 1476/1479-1497 pentru tipul II (Ernest Oberländer-Târnoveanu).

Monedele din această vitrină au fost descoperite în cadrul săpăturilor arheologice de la Orheiul Vechi (Trebujeni, raionul Orhei) în deceniile 6 și 7 ale secolului XX:

1. Emisiuni monetare de tip I, groși, argint
2. Emisiuni monetare de tip II, groși, argint
3. Emisiune monetară de tip II, jumătate de groș, argint

Tur Virtual

Axa Cronologică

Evul mediu timpuriu. Perioada constituirii comunităților romanicilor, a apariției primelor formațiuni prestatale

(sec. VI - IX)

Este perioada constituirii comunităților romanicilor (VI-VIII), a apariției primelor formațiuni prestatale (sec. IX-XII) și statale timpurii (sec. XIII-XIV), când a fost creată o bogată și variată cultură materială și spirituală. Din punct de vedere al cercetărilor arheologice perioada este reprezentată prin materiale descoperite în așezări, cetăți, orașe, necropole și în diverse tezaure.

Așezări și necropole din diferite perioade ale evului mediu au fost cercetate la Brănești, Hansca, Dănceni, Durlești, Lucașeuca, Molești, Petruha, Seliște, Scoc etc. Materialele descoperite în siturile arheologice demonstrează că ocupația principală a locuitorilor era agricultura și creșterea animalelor. De obicei acest inventar include diferite forme de vase ceramice brăzdare de fier, râșnițe, fusaiole, diverse podoabe, arme, inclusiv tunuri. Au mai fost descoperite piese de import - bizantine, orientale și vest europene, printre care – amfore, monede, cruciulițe-encolpioane de bronz și argint.

Așezări fortificate și cetăți medievale se cunosc lângă localitățile Alcedar, Calfa, Echimăuți, Rudi ș. a.

Primele centre urbane de pe meleagurile noastre – Cetatea Albă, Orheiul Vechi și Costești - apar la sfârșitul secolului al XIII-lea, în perioada Hoardei de Aur. Aceste orașe care bat propria monedă devin importante centre politice, administrative și meșteșugărești, amplasate în lungul căilor comerciale internaționale care făceau legătura între Orient și Occident.

Descoperiri arheologice importante privind diverse aspecte ale vieții religioase au fost făcute în timpul cercetărilor în incinta mănăstirilor Căpriana, Orheiul Vechi, Ţâpova, Hâncu, Curchi.

Diverse podoabe medievale, inclusiv monede, au fost descoperite în cadrul unor tezaure găsite în mai multe localități din Republica Moldova. Importante sunt cele de la Făurești cu monede bizantine, de la Echimăuți cu podoabe de argint, tezaurul din lingouri de argint, descoperit recent la Orheiul Vechi, cel de la Cuhurești cu circa 800 monede, cercei, brățări și alte podoabe din perioada domniei lui Alexandru cel Bun, de la Bălțata, Saharna Veche etc.