Muzeul Național de Istorie a Moldovei organizează miercuri, 3 iulie 2024, ora 13:15, pe holul de la etaj, vernisajul expoziției „Memoria deportărilor", consacrată comemorării a 75 de ani de la desfășurarea celui de al doilea val de deportări în masă în RSS Moldovenească.
Demersul expozițional relevă aspecte privind istoria și memoria victimelor Operațiunii „Sud" din noaptea de 5-6 iulie 1949, aducând în atenția publicului vizitator materiale documentare, mărturii, obiecte personale, opere de artă, materiale video tematice. Vestigiile expuse elucidează contextul în care a avut loc organizarea celui de al doilea val de deportări, transportarea și dislocarea basarabenilor în așezările speciale din regiunile de est ale URSS, precum și exemple din practicile recente de cinstire a memoriei victimelor regimului totalitar-comunist din perioada RSS Moldovenească.
Regimul de reședință impus, frigul aspru și alimentația în limitele rației de pâine, munca extenuantă, școlarizarea copiilor în limba rusă erau determinate de ideologia statului-partid privind lichidarea „dușmanilor poporului" și de miturile politice despre educarea „Omului Sovietic" sau „copilăria fericită în URSS". Memoria și narațiunile orale ale supraviețuitorilor din rândul basarabenilor deportați în noaptea de 5-6 iulie 1949, precum și vestigiile prezentate în expoziție care le documentează istoria, pun în evidență suferința produsă de despărțirea de propria casă și confiscarea averii agonisite prin munca proprie, înstrăinarea de locurile natale și rusificarea forțată, moartea subită a celor care nu au avut puteri să supraviețuiască ororilor ocupației sovietice, dar și tăcerea impusă decenii la rând de către regimul totalitar-comunist în RSS Moldovenească.
Persoanele deportate în rezultatul Operațiunii „Sud" au fost impuse să se adapteze condițiilor extreme, elaborându-și noi roluri și rețele sociale: prin interacțiunea cu oamenii locului și cu autoritățile locale; prin integrarea, pe cât era posibil, în mediul cultural străin; prin învățarea limbii ruse care era declarată limba oficială de comunicare în URSS; prin performarea loialității politice și practicarea autocenzurii care facilita reintegrarea în societate și substituirea statutului de „dușman al poporului" cu cel de „cetățean sovietic".
Astăzi, la mai bine de trei decenii de la semnarea Declarației de Independență (1991), valorificarea complexă și sistematică a memoriei victimelor trecutului totalitar în Republica Moldova rămâne un deziderat al decomunizării și democratizării. Comunitățile locale ale memoriei din satele și orașele Republicii Moldova oferă exemple și modele demne de urmat în direcția cunoașterii istoriei și memoriei. Or, dimensiunea simbolică a acțiunilor comemorative vine să constituie pentru memoria victimelor regimului comunist una din formele principale de (re)cunoaștere și de asumare cu inteligență a trecutului traumatizant.
Expoziția prezintă recursul la istorie și memorie ca un act de justiție simbolică adus tuturor victimelor Operațiunii „Sud" din 5-6 iulie 1949 în RSS Moldovenească, contribuind astfel la edificarea unei culturi europene a memoriei în societatea din Republica Moldova.
Expoziția „Memoria deportărilor" va putea fi vizitată între 3 iulie - 3 august 2024, pe holul de la etaj al Muzeului Național de Istorie a Moldovei (mun. Chișinău, str. 31 August 1989, 121A).