EN RO















#Exponatul Lunii

>>>

Anul acesta comemorăm 350 de ani de la nașterea și 300 de la moartea lui Dimitrie Cantemir (26 octombrie 1673- 21 august 1723), cel mai de seamă gânditor umanist român şi totodată autor al primelor scrieri filosofice originale românești.

Dimitrie Cantemir reprezintă una din cele mai înalte culmi de gândire a vremii sale în toate domeniile de care geniul său s-a apropiat - istoriografie, geografie, filosofie deschizându-le noi perspective de dezvoltare. Marele cărturar a cunoscut în profunzime mediul musulman, învățând pe lângă limbile occidentale și cele orientale (turca, persana şi araba), adăugând, la instrucția deja amplă, şi cunoştinţe de logică, medicină, științele naturii, astronomie şi de muzică. Solid informat în variate domenii, politolog, diplomat înnăscut, beizadeaua creștină a câștigat încrederea sultanului Ahmed al III-lea, de la care a obținut favoarea de a consulta documentele istoriei imperiale, pe care le-a utilizat în realizarea celebrei opere „Creșterea şi descreșterea Imperiului Otoman", rămasă şi astăzi o lucrare de referință în bibliografia de specialitate.

Muzeul Național de Istorie a Moldovei tezaurizează varianta germană a acestei lucrări, editată la Hamburg, în anul 1745. Această ediție este un volum impunător de 863 pagini, însoțită de o prefață a editorului, în limba germană, în care sunt consemnate cuvinte de laudă, de prețuire: „...considerăm că o asemenea operă de o însemnătate atât de mare trebuie să fie cunoscută nemților în limba lor maternă..."

Dimitrie Cantemir a fost primul cărturar care a arătat că istoria Imperiului Otoman se împarte în două părți. Prima parte, cea a creșterii, cuprinde biografiile a 19 sultani şi se încheie pe la 1672 când imperiul intră într-o nouă fază, cea a declinului politic şi militar. Prin această lucrare Cantemir încearcă să atragă atenția asupra necesității închegării unei alianțe a țărilor europene împotriva expansiunii turcești. În același timp, autorul are cuvinte de laudă pentru unele aspecte ale culturii poporului turc.

Ca şi „Descrierea Moldovei", „Creșterea şi descreșterea Imperiului Otoman", s-a bucurat de o largă popularitate în cultura țărilor europene. Lucrarea a fost tradusă mai întâi în rusește de către Dimitrie Grozin, fără a fi tipărită. După moartea lui Dimitrie Cantemir, datorită fiului său Antioh, devenit ambasador al Rusiei la Londra, apoi la Paris, această scriere fundamentală a cărturarului nostru a fost tradusă şi editată în limbile engleză (două volume, 1734-1735, urmată de o nouă ediție în 1756), franceză (1743, în patru volume mici). În 1745 lucrarea apare în limba germană. Ea a fost citită, prețuită înalt şi folosită în scrierile lor de către Voltaire, Byron, Victor Hugo ş.a. şi este primul tratat ce abordează problema puterii otomane şi a caracterului multicultural din imperiu. Lucrul asupra acestei opere a început în timpul aflării în Imperiul Otoman, fiind reluată după 1711 şi terminată in 1717. Această lucrare îi aduce faima europeană şi îl situează printre marii cărturari ai vremii.

Tur Virtual


Publicaţii Revista „Tyragetia"


Tyragetia, serie nouă, vol. V [XX], nr. 2, Istorie. Muzeologie
ISSN 1857-0240
E-ISSN 2537-6330

Tyragetia, serie nouă, vol. V [XX], nr. 2, Istorie. Muzeologie

Chișinău, 2011

I. Studii


Lilia Zabolotnaia
Instituția căsătoriei în epoca medievală: impedimente și interdicții. Explorări de antropologie istorică și studii comparative

Bogdan Bucur
Marea boierime valahă în procesul de tranziție de la „vechiul regim agrar feudal” la „era nouă burgheză revoluționară”. O perspectivă critică asupra concepției politice și economice dezvoltată de Ştefan Zeletin

Andrei Emilciuc
Comerțul cu sare în Basarabia în contextul includerii provinciei în sistemul economic al Imperiului Rus (1812-1850)

Yuri Pyatnitsky
O privire imperială în trecut. Expozițiile bizantine la Ermitaj (1861-2006)

II. Materiale și cercetări


Silvia Barcari
Unele supoziții cu privire la localizarea Vicinei (sfârșitul sec. al XIII-lea - prima jumătate a sec. al XIV-lea) reflectate în istoriografia românească

Vasile Mărculeț
Considerații privind titulatura și statutul politico-juridic internațional al dinaștilor dobrogeni din secolul al XIV-lea

Mihai Onilă
Localitatea Veprova-Puțintei, ținutul Orhei – datarea și hotarele

Sergius Ciocanu
Schitul Mașcăuți/Macicăuți (al lui Albu Pârcălab) și moșia Mașcăuți din ținutul Orhei

Vasile Iucal
Unele considerații privind vechimea și originea numelui Ungheni în lumina documentelor scrise

Igor Cereteu
Evenimente istorice din secolele XVII-XVIII atestate în însemnări pe manuscrise și cărți vechi cu circulație în Ţara Moldovei

Alina Felea
Testamentele Cantemireștilor. Studiu de caz (sec. al XVIII-lea - înc. sec. al XIX-lea)

Tatiana Chicaroș
Baza legislativă a învățământului secundar din Imperiul Rus în epoca modernă

Irina Cereș
Impactul prestațiilor extraordinare impuse populației Principatelor Române în timpul ostilităților ruso-turce din anii 1806-1812

Silvia Pantaz
Unele aspecte privind politica imperială rusă în comerțul cu Principatul Moldova (1812-1825)

Cristina Gherasim
Unele considerații privind schimbările în mentalitatea elitei nobiliare din Basarabia în anii ’30-’40 ai secolului al XIX-lea

Nicolae Fuștei
Activitatea social-pastorală a Mitropolitului Gavriil Bănulescu-Bodoni

Dinu Poștarencu
Pledarea nobilimii basarabene pentru studierea limbii române în instituțiile de învățământ din provincie

Maria Danilov
Cenzură, carte și biblioteci (sec. al XIX-lea)

Александр Пономарёв
Noi mărturii despre Alexandru Sturdza în arhivele din Odesa (două scrisori inedite de la mijlocul secolului al XIX-lea)

Valentin Tomuleț
Colonii evreiești din Basarabia în secolul al XIX-lea

Ion Varta
Un prim manifest de la 1864 contra unei eventuale reîntregiri a Basarabiei cu România

Ana Grițco
File din istoria instituțiilor hoteliere din Basarabia. Contribuții cartofilice (a doua jumătate a sec. XIX - începutul sec. XX)

Vera Serjant
Reclama caselor de comerț și a magazinelor în presa basarabeană (sf. sec. XIX - înc. sec. XX)

Лилиана Кондратикова
Locul și rolul femeii bijutier în contextul evoluției artei decorative a Moldovei (1960-1990)

Nicolae Gîrbu
File din istoria instituțiilor juridice din RSSM (1978-1991)

Ovidiu Turtureanu
Criza sistemului totalitar-comunist și acutizarea stărilor de conflict în RSSM (1985-1991)

Vera Stăvilă
Teatrul Republican pentru copii și tineret „Luceafărul” – pagini de istorie

Octavian Zelinski
Progresul înregistrat în reformele macroeconomice în țările CSI. Cercetare comparată cu accent pe reforma agrară în Republica Moldova

Silviu Andrieș-Tabac
Însemnele vexilare derivate din drapelul de stat al Republicii Moldova

Ольга Щипакина
Colecția de insigne din fondurile Muzeului Național de Arheologie și Istorie a Moldovei

Gheorghe Pisica
Codul de Etică al muzeelor – bază fundamentală de funcționare a muzeului contemporan

Sergiu Dobrea
Muzeul memorial în Republica Moldova: tipologie și clasificare

Elena Ploșnița
Muzeul de istorie și cercetarea științifică – tehnologia relației

Lucia Marinescu-Tonu
Pedagogie de patrimoniu – între iluzie și realitate

Elena Ploșnița
Câteva considerații despre expoziția muzeală „Universul calendarelor”

III. Recenzii și prezentări de carte


Ion Chirtoagă
Иоганн Тунманн, Крымское Ханство, Симферополь: Таврия, 1991, 92 p.

Maria Danilov
Florin Marinescu, Vlad Mischevca, Cărțile românești din biblioteca mănăstirii athonite Sfântul Pavel, Atena, 2010, 285 p., ISBN: 979-960-85542-3-8

Maria Danilov
Andrei Eșanu, Valentina Eșanu, Moștenirea culturală a Cantemireștilor, Chișinău: Pontos, 2010, 212 p. ISBN 978-9975-51-204-6

Liliana Condraticova
Ion Xenofontov, Războiul din Afghanistan (1979-1989) în memoria participanților din Republica Moldova. Realitatea istorică și imaginarul social. Iași: Lumen, 2010, 544 p.




 

 

Moldova independentă
RSSM sub regimul sovietic
Războiul Al Doilea Mondial
Basarabia şi RASSM între cele două războaie mondiale
Basarabia în perioada dintre cele două războaie mondiale
Epoca renaşterii mişcării cultural-naţionale
Epoca reformelor şi consecinţelor
Suprimarea autonomiei. Basarabia o nouă colonie ţaristă
Perioada autonomiei relative a Basarabiei în cadrul Imperiului Rus
Epoca
Fanariotă
Între medieval şi modern, epoca fanariotă
Epoca de aur a culturii româneşti
Secolul de aur al  culturii româneşti
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Formarea statului medieval Moldova
Perioada formării şi constituirii definitive a statului medieval de sine stătător Moldova
Epoca marilor migraţiuni nomade
Epoca marilor migraţiuni nomade şi apariţia primelor formaţiuni prestatale în regiunea carpato-dunăreană
Evul mediu timpuriu
Evul mediu timpuriu. Perioada constituirii comunităţilor romanicilor, a apariţiei primelor formaţiuni prestatale
Epoca fierului
Epoca fierului şi epoca antică
Epoca bronzului
Epoca bronzului
Epoca eneoliticului
Epoca eneoliticului
Epoca neoliticului
Epoca neoliticului
Epoca paleoliticului
Epoca paleoliticului
  
  

Veniţi la muzeu! Redescoperiţi istoria!
Vizitează muzeul
Vizitează muzeul
Program de vară– zilnic,
orele 10-18.

Program de iarnă – zilnic,
orele 10-17.
Vineri închis.
Taxe de intrare:  Adulţi – 10 lei, pensionari, adulţi cu dizabilităţi medii / invaliditate de gradul III, studenţi - 5 lei, elevi - 2 lei. Acces gratuit (...)

WiFi Internet prin Wi-Fi gratuit: Pentru vizitatori în curtea Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei funcţionează o reţea de internet prin Wi-Fi.




#Exponatul Lunii

Anul acesta comemorăm 350 de ani de la nașterea și 300 de la moartea lui Dimitrie Cantemir (26 octombrie 1673- 21 august 1723), cel mai de seamă gânditor umanist român şi totodată autor al primelor scrieri filosofice originale românești. Dimitrie Cantemir reprezintă una din cele mai înalte culmi de gândire a vremii sale în toate domeniile de care geniul său s-a apropiat - istoriografie, geografie, filosofie deschizându-le noi perspective de dezvoltare...

Citeşte mai multe >>




































Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2023 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

 



Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2023 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

menu
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2023 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC