#Exponatul Lunii

Istoria argintăriei are o vechime de peste 5000 de ani, dar abia în mileniul III î.Ch. s-au realizat primele obiecte din argint lucrat, în Mesopotamia și Anatolia. De acolo, arta lucrării argintului s-a răspândit spre vest, în Persia și spre est, în Europa, unde în vremea antihității romane și grecești atinsese deja un nivel înalt de sofisticare. Multe din tehnicile uzitate atunci - cum ar fi turnarea, imprimarea în relief și gravarea - sunt folosite până astăzi.

Muzeul Național de Istorie a Moldovei deține o colecție spectaculoasă de argintărie, care oglindește într-un mod specific nota cotidană a societății secolelor XVIII-XX. Gama tipologică a obiectelor ce compun colecția cuprinde atât piese de orfevrărie laică, cât și religioasă: fructiere, bomboniere, seturi de tacâmuri, seturi de preparat şi de servit ceai și cafea, solniţe, poșete, tabachere și port-țigarete, candelabre, dar și ferecături de icoane, potire, cruci pectorale, sfeșnice etc.

Se impun prin calitate și exuberanță piesele produse de către renumitele centre de orfevrărie, cum ar fi cele purtând marca Fabergé, Hlebnikov, Sazicov din Rusia, Elkington din Anglia, Christofle din Franța sau Norblin și Fraget din Polonia. Emblematic pentru colecția de orfevrărie a muzeului este ceainicul cu suport și spirtieră, realizat în atelierul Christofle din Franța.

Atelierul Christofle a fost fondat la Paris, în anul 1830, de către Charles Christofle. Fiind Furnizor al Împăratului Napoleon III al Franței, al Împăratului Mexicului și al Țarului Rusiei, atelierul Christofle a creat piese decorative, dar și de uz casnic de o rară frumusețe. Atelierul s-a bucurat și de aprecierea Casei Regale a României, care i-a oferit brevetul de Furnizor. În anul 1842, Charles Christofle a cumpărat patentul electrotip, o tehnică care reprezenta învelirea unei baze metalice - la început din cupru, apoi din nichel - cu argint. Anume această tehnică i-a permis producerea în serie a seturilor de ceai argintate, foarte populare la acea epocă. Ceaiul, introdus în Europa în 1610 de Compania pentru Indiile de Est, era o marfă scumpă, care a câștigat popularitate treptat. Cele mai vechi ceainice păstrate, datând cu anii 1670, erau mici. Pe măsură ce ceaiul a câștigat popularitate, au început să fie produse ceainice de dimensiuni mai mari, a căror formă urma moda timpului.

Conform cataloagelor firmei Christofle, modelul etalat a fost lansat în anul 1868 și fascinează prin eleganța și rafinamentul executării. Ceainicul are o structură complexă, articulată, alcătuită dintr-un recipient piriform, cu suprafața ornamentată în tehnica guilloché, bazată pe modele în stilul Louis XVI, de la sfârşitul anilor 1780. Baza și partea superioară este decorată cu frize de lalele înscrise în lambrechini, iar pe centru este gravat un ecuson încadrat intr-un chenar ajurat, dublu. Are țurțure, toartă rebatabilă, în coș, izolată cu inele triple și capac cu buton. Pe recipient sunt fixate două nituri pentru așezarea lui pe stativ. În mijlocul stativului este așezată spirtiera cu mâner drept și dispozitiv de ridicare a fitilului. Piesa este marcată cu poansonul firmei Christofle și este confecționată din alpacă argintată.

Ceainicul cu suport și spirtieră, realizat în atelierul Cristofle, îmbină armonios raportul dintre obiectul unicat și seria mare industrială.

Dimensiuni: H.: 43 cm; LA.: 24 cm.

Tur Virtual

Publicaţii

Revista „Tyragetia"

Tyragetia, nr. XII

Chișinău, 2003

Decret pentru promulgarea Legii muzeelor. Legea muzeelor

I. Arheologie și istorie

• llie Borziac, Nicolae Telnov, Stațiunea paleolitică Scoc
• Sergiu Covalenco, Stațiunea mezolitică Bilicenii Vechi - 12
• Eugen Ușurelu, Două noi depozite de bronzuri
• Serghei Agulnicov, Un tumul schitic din sec. V î.e.n.
• Alexandru Levinschii, Mărturii privind prelucrarea metalelor la geți în sec. VI-IV î.e.n.
• Vlad Vornic, Sergiu Musteță, Un mormânt din sec. IV de la Cozanjic
• Nicolae Telnov, Vlad Vornic, Valeriu Bubulici, Ceramica din așezarea dacilor liberi de la Pruteni
Simina Stane, Luminița Bejenaru, Analiza unor eșantioane arheozoologice (jud. Suceava și Botoșani)
• Luminița Bejenaru, Ludmila Bacumenco, Simina Stane, Date arheozoologice privind complexul Orheiul Vechi
• Ecaterina Abâzova, Svetlana Reabțeva, O piesă de unicat din așezarea medievală Costești
• Sergiu Bodean, Contribuții la repertoriul arheozoologic al Republicii Moldova
• Ludmila Gurdiș, Contribuții privind evoluția econografiei tabloului votiv în sec. XV-XVI în Moldova medievală
• Andrei Eșanu, Valentina Eșanu, Etnici greci pârcălabi de Hotin (sec. XV-XVIII)
• Lilia Zabolotnaia, Rolul “diplomației de mariaj în relațiile moldo-polone în sec. XV-XVIII”
• Ion Chirtoagă, Localitatea și fortificația Pererâta
• Ion Dron, Proveniența numelui topic Vulcănești din sudul Basarabiei
• Eduard Baidaus, Retrospectiva unei domnii - 350 de ani de la detronarea lui Vasie Lupu
• Ion Tentiuc, Contribuții la istoria mănăstirii Hâncu
• Nicolae Raileanu, Campania și pacea de la Prut din 1711 în viziunea istoricului turc Akdes Nimet Kurat
• Vlad D. Ghimpu, Destinul istoric al târgului Lăpușna
• Ana Grițco, Circulația monetară în Basarabia la începutul sec. XlX-lea
• Emanuil Brihuneț, Biserica “Adormirea Maicii Domnului” din com. Rădeni, jud. Chișinău
• Valentina Chirtoagă, Învățământul în colonia germană Arțiz în sec. XIX -începutul sec. XX
• Mihai Onilă, Gospodăria satului Isacova, jud. Orhei sec. XIX -începutul sec. XX
• Dinu Poștarencu, Precizări și completări la biografiile unor membri ai Sfatului Ţării
• Ion Şpac, Documentariști de la “Arhivele Basarabiei”
• Sergiu Digol, Populația Transnistriei și operațiunea “Sud”
• Elena Postică, “Dezghețul” hrușciovist și ascensiunea naționalismului cultural în RSSM
• Adela Soroceanu-Guțu, Aspecte din activitatea studioului “Moldova film” 50 de ani de la fondare
• Liviu Vacarciuc, 160 de ani de la întemeierea școlii Basarabeane de oenologie

II. Muzeografie și muzeologie

• Eugenia Borodac, Tamara Stamatov, Piese de coifură în colecția MNIM (din antichitate până în sec. XIX)
• Maria Evdochimov, Eticheta - izvor de informație
• Ecaterina Bondarenco, Restaurarea unui costum teatral din patrimoniul MNIM
• Nadejda Boțea, Mașini de scris din sec. XIX -XX în colecția MNIM
• Natalia Chișcă, Icoana de la obiect de cult - la obiect expozițional
• Lucia Tonu, Muzeul Skansen de la tradițional la modern
• Elena Ploșnița, Câteva considerații despre Muzeul Național

III. Etnografie

• Alexandru Furtună, Considerații privind simbolismul cămășii și al brâului la români
• Maria Ciocanu, Obiceiurile de cumpărare-vânzare a miresei în cadrul nunții moldovenești
• Varvara Buzilă, Obiceiul înmormântării moașelor

IV. Personalități

• Claudia Slutu-Grama, Sergiu Cujba - student al facultății de drept la Universitatea din București (1895-1900)
• Aurelia Cornețchi, Contribuții la biografia unui profesor basarabean - Marcu Valută Serghei
• Ludmila Năstase, Şciusev - cercetător în agronomie și pedologie
• Natalia Şalaghinova,Pictorul basarabean Gheorghe Ceglocoff
• Elena Pereteatcu, Activitatea științifică a lui Anton Ablov (în baza colecției MNIM)
• Vera Stăvilă, Actorul și regizorul Sandri Ion Şcurea
• Elena Postică, Olga Şcipachin, Itinerariile unui destin. Nicolae Testemițeanu -75 de ani de la naștere

V. Omagieri

• Elena Ploșnița

VI. Viața științifică și recenzii

• Aurelia Cornețchi, Activitatea Muzeului Național de Istorie a Moldovei în anul 2002
• Lucia Tonu, Expoziția "Dimitrie Cantemir - filosof între regi și rege între filosofi"
• Natalia Mateevici, Conferința arheologică de la Tiraspol
• Silviu Andrieș-Tabac, Societatea de genealogie, Heraldică și artistică "Paul Gore" la cinci ani de activitate
• Silviu Andrieș-Tabac, Simpozioanele de studii Cuhureștene
• Nicolae Răileanu, Măria Danilov, Ana Grițco, Liubovi Malahov. Cartea românească în colecțiile Muzeului Național de Istorie a Moldovei (1683-1918)
• Ana Boldureanu, Eugen Nicolae. Moneda otomană în țările române în perioada 1451-1512

#Exponatul Lunii

Ceainic cu suport și spirtieră

Tyragetia, nr. XII

Chișinău, 2003

#Exponatul Lunii