Decret pentru promulgarea Legii muzeelor. Legea muzeelor
I. Arheologie și istorie
• llie Borziac, Nicolae Telnov, Stațiunea paleolitică Scoc • Sergiu Covalenco, Stațiunea mezolitică Bilicenii Vechi - 12 • Eugen Ușurelu, Două noi depozite de bronzuri • Serghei Agulnicov, Un tumul schitic din sec. V î.e.n. • Alexandru Levinschii, Mărturii privind prelucrarea metalelor la geți în sec. VI-IV î.e.n. • Vlad Vornic, Sergiu Musteță, Un mormânt din sec. IV de la Cozanjic • Nicolae Telnov, Vlad Vornic, Valeriu Bubulici, Ceramica din așezarea dacilor liberi de la Pruteni Simina Stane, Luminița Bejenaru, Analiza unor eșantioane arheozoologice (jud. Suceava și Botoșani) • Luminița Bejenaru, Ludmila Bacumenco, Simina Stane, Date arheozoologice privind complexul Orheiul Vechi • Ecaterina Abâzova, Svetlana Reabțeva, O piesă de unicat din așezarea medievală Costești • Sergiu Bodean, Contribuții la repertoriul arheozoologic al Republicii Moldova • Ludmila Gurdiș, Contribuții privind evoluția econografiei tabloului votiv în sec. XV-XVI în Moldova medievală • Andrei Eșanu, Valentina Eșanu, Etnici greci pârcălabi de Hotin (sec. XV-XVIII) • Lilia Zabolotnaia, Rolul “diplomației de mariaj în relațiile moldo-polone în sec. XV-XVIII” • Ion Chirtoagă, Localitatea și fortificația Pererâta • Ion Dron, Proveniența numelui topic Vulcănești din sudul Basarabiei • Eduard Baidaus, Retrospectiva unei domnii - 350 de ani de la detronarea lui Vasie Lupu • Ion Tentiuc, Contribuții la istoria mănăstirii Hâncu • Nicolae Raileanu, Campania și pacea de la Prut din 1711 în viziunea istoricului turc Akdes Nimet Kurat • Vlad D. Ghimpu, Destinul istoric al târgului Lăpușna • Ana Grițco, Circulația monetară în Basarabia la începutul sec. XlX-lea • Emanuil Brihuneț, Biserica “Adormirea Maicii Domnului” din com. Rădeni, jud. Chișinău • Valentina Chirtoagă, Învățământul în colonia germană Arțiz în sec. XIX -începutul sec. XX • Mihai Onilă, Gospodăria satului Isacova, jud. Orhei sec. XIX -începutul sec. XX • Dinu Poștarencu, Precizări și completări la biografiile unor membri ai Sfatului Ţării • Ion Şpac, Documentariști de la “Arhivele Basarabiei” • Sergiu Digol, Populația Transnistriei și operațiunea “Sud” • Elena Postică, “Dezghețul” hrușciovist și ascensiunea naționalismului cultural în RSSM • Adela Soroceanu-Guțu, Aspecte din activitatea studioului “Moldova film” 50 de ani de la fondare • Liviu Vacarciuc, 160 de ani de la întemeierea școlii Basarabeane de oenologie
II. Muzeografie și muzeologie
• Eugenia Borodac, Tamara Stamatov, Piese de coifură în colecția MNIM (din antichitate până în sec. XIX) • Maria Evdochimov, Eticheta - izvor de informație • Ecaterina Bondarenco, Restaurarea unui costum teatral din patrimoniul MNIM • Nadejda Boțea, Mașini de scris din sec. XIX -XX în colecția MNIM • Natalia Chișcă, Icoana de la obiect de cult - la obiect expozițional • Lucia Tonu, Muzeul Skansen de la tradițional la modern • Elena Ploșnița, Câteva considerații despre Muzeul Național
III. Etnografie
• Alexandru Furtună, Considerații privind simbolismul cămășii și al brâului la români • Maria Ciocanu, Obiceiurile de cumpărare-vânzare a miresei în cadrul nunții moldovenești • Varvara Buzilă, Obiceiul înmormântării moașelor
IV. Personalități
• Claudia Slutu-Grama, Sergiu Cujba - student al facultății de drept la Universitatea din București (1895-1900) • Aurelia Cornețchi, Contribuții la biografia unui profesor basarabean - Marcu Valută Serghei • Ludmila Năstase, Şciusev - cercetător în agronomie și pedologie • Natalia Şalaghinova,Pictorul basarabean Gheorghe Ceglocoff • Elena Pereteatcu, Activitatea științifică a lui Anton Ablov (în baza colecției MNIM) • Vera Stăvilă, Actorul și regizorul Sandri Ion Şcurea • Elena Postică, Olga Şcipachin, Itinerariile unui destin. Nicolae Testemițeanu -75 de ani de la naștere
V. Omagieri
• Elena Ploșnița
VI. Viața științifică și recenzii
• Aurelia Cornețchi, Activitatea Muzeului Național de Istorie a Moldovei în anul 2002 • Lucia Tonu, Expoziția "Dimitrie Cantemir - filosof între regi și rege între filosofi" • Natalia Mateevici, Conferința arheologică de la Tiraspol • Silviu Andrieș-Tabac, Societatea de genealogie, Heraldică și artistică "Paul Gore" la cinci ani de activitate • Silviu Andrieș-Tabac, Simpozioanele de studii Cuhureștene • Nicolae Răileanu, Măria Danilov, Ana Grițco, Liubovi Malahov. Cartea românească în colecțiile Muzeului Național de Istorie a Moldovei (1683-1918) • Ana Boldureanu, Eugen Nicolae. Moneda otomană în țările române în perioada 1451-1512
Exponatul reprezintă o amforă unicat, descoperită în anul 1984 în așezarea Șuri I (satul Șuri, r-nul Drochia) fiind atribuită culturii arheologice Cucuteni-Tripolie (mil. V-IV a. Chr.). Pentru prima dată, amforele cu ornament „facial" apar în complexele ceramice din perioada de înflorire a civilizației Cucuteni-Tripolie (începutul mileniului IV a.Chr.) fiind prezente până la dispariția acestei culturi (ultimul sfert al mileniului IV a.Chr.). Acest tip de amforă este cunoscut în literatura de specialitate și ca: „urnă facială", amforă cu ornament de tip „chip de bufniță", amforă cu ornament „facial" sau „amforă facială". Denumirea se datorează atât ornamentului specific cât și formei tronconice sau rotunjite a corpului. Decorul de pe vas a fost interpretat ca fiind capul unei bufnițe (cercurile mari de pe laturile mânerelor ar reprezenta ochii, iar mânerele - ciocul). Cu aceeași probabilitate, decorul poate prezenta imagini ale unor creaturi mitologice cu două sau cu patru fețe, de caracter antropomorf, zoomorf sau ornitomorf, specifice panteonului culturii Cucuteni-Tripolie...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Exponatul reprezintă o amforă unicat, descoperită în anul 1984 în așezarea Șuri I (satul Șuri, r-nul Drochia) fiind atribuită culturii arheologice Cucuteni-Tripolie (mil. V-IV a. Chr.). Pentru prima dată, amforele cu ornament „facial" apar în complexele ceramice din perioada de înflorire a civilizației Cucuteni-Tripolie (începutul mileniului IV a.Chr.) fiind prezente până la dispariția acestei culturi (ultimul sfert al mileniului IV a.Chr.). 
