EN RO















#Exponatul Lunii

>>>

Icoana pascală „Învierea Domnului" reprezintă una dintre sărbătorile centrale ale creștinismului, subiectul semnificând și una din marile lui Taine. „Învierea Domnului" este momentul esențial al istoriei mântuirii, Hristos Mântuitorul ridicând omul și întreaga creație mai aproape de Dumnezeu. Învierea lui Hristos este adevărul pe care se bazează toată învățătura creștină. Viziunea despre lume a primilor creștini și toată arta creștină timpurie sunt pătrunse de această bucurie pascală și credință în triumful vieții asupra morții.

Constituirea iconografiei sărbătorii „Învierii Domnului" a prezentat o sarcină extrem de dificilă, neînțeles fiind însuși evenimentul Învierii lui Hristos. Acest moment, nefiind descris în Sfânta Scriptură, rămânea pentru omul simplu o taină de nepătruns. Tăcerea evangheliștilor în această privință mărturisea despre măreția evenimentului ce sfida orice descriere, cu atât mai mult, reprezentarea. Doar prin intermediul simbolului ce exprimă victoria lui Hristos asupra morții mintea devine capabilă să transcende spațiul și timpul, să iasă din lumea vizibilă și să se apropie de ceea ce este ascuns de mărturiile istorice. Pentru întruchiparea artistică a misterului Învierii, Biserica a creat în timp un limbaj complex de imagini, semne și atribute. A fost elaborată o astfel de formulă picturală care a dezvăluit componenta spirituală a Învierii lui Hristos, a întruchipat adevăratul triumf al lui Hristos în calitate de stăpân al cerurilor, biruitor al morții și eliberator al omenirii.

Potrivit credinţei ortodoxe, în cele trei zile dintre moartea şi învierea Sa, Hristos a coborât în iad, pentru a elibera sufletele întemniţate din acel loc, iată de ce icoana clasică de origine ortodoxă se intitula „Pogorârea Mântuitorului Hristos în Iad". În aceste imagini, Hristos nu apare într-o atitudine smerită, de învins, ci în una de învingător al morţii, salvator al celor înfrânţi de moarte. Tradiția occidentală a introdus în uzul liturgic alte imagini, mai înțelese pentru conștiința laicului, în care Hristos Înviat poate fi reprezentat deasupra mormântului, a sarcofagului, alteori alături de femeile purtătoare de mir. Aceste imagini se distanțează de simbolismul enunțat și se înscriu printre imaginile ce istorisesc evenimentele evanghelice.

Icoana din colecția muzeului consacrată acestui subiect prezintă o ferecătură lucrată în alamă argintată prin tehnica ciocănirii, elementele decorative fiind modelate în relief și gravate în adâncime. Compoziția este încadrată într-un chenar constituit din trei coloane: coloana centrală fiind realizată din mici piramide privite de sus, cele laterale decorate cu așa-numitul ornament de „frânghie răsucită". Ferecătura acoperă aproape în totalitate câmpul icoanei, lăsându-se la vedere doar fața Mântuitorului. Iisus Hristos se reprezintă triumfător asupra morții, călcând peste sarcofagul închis. Este înfășurat în mantie amplă prinsă la piept cu o fibulă, mâna dreaptă întinsă lateral, în stânga ținând stindardul cu o cruce înscrisă în el. Hristos aureolat este încadrat într-o mandorlă romboidală radiată. De o parte și de alta - pietre despicate, care mărturisesc despre pasajele descrise în Evanghelie - „pământul s-a cutremurat și pietrele s-au despicat" - în momentul morții lui Hristos (Matei 27, 51). Crăparea pietrelor ar putea aminti și de deschiderea apelor Mării Roșii, amintită în Vechiul Testament, despre poporul lui Israel care a părăsit sclavia Egiptului, pentru a se îndrepta spre pământul făgăduinței. De o parte și de alta a sarcofagului - doi soldați romani, dintre cei care păzeau mormântul, orbiți de lumina pe care o degaja Hristos înviat.


Basarabia, 1853
Lemn, ulei, alamă argintată, aurire, 30×21 cm
Inventar 24158, achiziție, Chișinău, 2003

Tur Virtual


Publicaţii Revista „Tyragetia"


Tyragetia, serie nouă, vol. XIV [XXIX], nr. 2, Istorie. Muzeologie
ISSN 1857-0240
E-ISSN 2537-6330

Tyragetia, serie nouă, vol. XIV [XXIX], nr. 2, Istorie. Muzeologie

Chişinău, 2020

Studii


Raimonda Ragauskienė
Mediul evanghelic al voievodului Vilniusului Mikołaj „cel Negru” Radziwill în timpul vizitei lui Iacob Heraclid (Despot vodă) la Vilnius

Lilia Zabolotnaia
Limitele privatului în viaţa lui Antioh Cantemir. Mituri, speculaţii şi realitate despre o familie secretă la Paris)

Aurelia Corneţchi
Tehnologiile digitale – o modalitate modernă de prezervare şi diseminare a colecţiilor muzeale

Materiale şi cercetări


Надежда Нижник
Брачный союз: многообразие способов создания в Древнерусском государстве

Vazha Kiknadze
Dialogul cultural Vest – Est în timpul domniei reginei Tamara

Şarolta Solcan
Vrăjitoria printre români (pe baza actelor proceselor de vrăjitorie din Transilvania din secolele XVI-XVIII)

Costin Croitoru
Contribuţii la istoria lexicului românesc: nume de monede poloneze care au circulat în Moldova. II. Poltorac / Polturac / Potor

Александр Пономарёв
Валашский род Корбя (Корбе) в Украине-Гетманщине в ХVІІІ столетии

Игорь Сапожников
Исакча и переправа через Дунай в 1770-х - 1870-х годах по данным картографии и ико- нографии

Valentin Tomuleţ
Statutul boiernaşilor din Basarabia în prima jumătate a secolului al XIX-lea

Игорь Сапожников, Майя Кашуба
Немецкие названия курганов Буджака в XIX - первой половине XX в.

Andrei Emilciuc
Reprezentanţi ai Basarabiei la expoziţiile de mărfuri din Imperiul Rus şi Europa Occidentală (1829-1869)

Viorel Bolduma
Emigraţia populaţiei din Basarabia în Caucaz, Crimeea şi nordul Mării Negre (anii ’70-’90 ai secolului al XIX-lea)

Francis Conte
„Parizienele din Odesa” şi arta emigraţei ruse în Franţa (la începutul secolului al XX-lea)

Marius Tărîţă
Viticultura basarabeană din anii 1924-1931 reflectată în rapoartele consulare poloneze

Nicolae Fuştei
Moscova – Vaticanul ortodox: un proiect eşuat

Elena Postică
Foametea din anii 1946-1947 din Moldova în documente oficiale şi mărturii ale supravieţuitorilor

Liliana Rotaru
„Eu îs de părere că fiinţază o sângură limbă!”: controverse lingvistice la Institutul Pedagogic din Chişinău

Marcel Revenco
Relaţiile comerciale externe ale Republicii Moldova. Aspecte istoriografice

Gherghina Boda
Evenimente expoziţionale relatate în presa vremii (1902-1905)

Elena Ploşniţa
Sistemul instituţional/legislativ al culturii româneşti după Marea Unire. Aspecte muzeografice

Vera Serjant
Moştenirea lui Vasile Stroescu

Anatolie Povestca
Arme de foc din patrimoniul Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei

Vera Stăvilă
Afişul social postbelic – mijloc de informare publică (din patrimoniul Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei)

Юрий Пятницкий
Произведения грузинского искусства в Эрмитаже: история формирования и изучения коллекции

Adelaida Chiroşca
Imagini multicompoziţionale din colecţia Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei: Icoana vieţii

Ana Griţco
Efecte poştale consacrate Sărbătorii naţionale Limba noastră cea română

Lucia Marinescu-Tonu
Tehnici de interpretere a valorilor patrimoniului din provinciile Trento şi Ferrara, Italia

Silviu Andrieş-Tabac
Simboluri heraldice rurale adoptate în Republica Moldova în anii 2017-2018

Recenzii şi prezentări de carte


Anatol Povestca
Anatol Petrencu, Rusia, 2019: „acesta a fost un an greu...” [“это был тяжелый год...”]. Chişinău: Balacron, 2020, 296 p., ISBN:978-9975-66-689-3

In memoriam


Aurelia Corneţchi
Un maestru al cuvintelor. În amintirea lingvistului Vlad Pohilă

In memoriam Evgheni Gansinskii

Adelaida Chiroşca
O lumânare aprinsă pentru Iurie Caminschi

 



 

 

Moldova independentă
RSSM sub regimul sovietic
Războiul Al Doilea Mondial
Basarabia şi RASSM între cele două războaie mondiale
Basarabia în perioada dintre cele două războaie mondiale
Epoca renaşterii mişcării cultural-naţionale
Epoca reformelor şi consecinţelor
Suprimarea autonomiei. Basarabia o nouă colonie ţaristă
Perioada autonomiei relative a Basarabiei în cadrul Imperiului Rus
Epoca
Fanariotă
Între medieval şi modern, epoca fanariotă
Epoca de aur a culturii româneşti
Secolul de aur al  culturii româneşti
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Formarea statului medieval Moldova
Perioada formării şi constituirii definitive a statului medieval de sine stătător Moldova
Epoca marilor migraţiuni nomade
Epoca marilor migraţiuni nomade şi apariţia primelor formaţiuni prestatale în regiunea carpato-dunăreană
Evul mediu timpuriu
Evul mediu timpuriu. Perioada constituirii comunităţilor romanicilor, a apariţiei primelor formaţiuni prestatale
Epoca fierului
Epoca fierului şi epoca antică
Epoca bronzului
Epoca bronzului
Epoca eneoliticului
Epoca eneoliticului
Epoca neoliticului
Epoca neoliticului
Epoca paleoliticului
Epoca paleoliticului
  
  

Veniţi la muzeu! Redescoperiţi istoria!
Vizitează muzeul
Vizitează muzeul
Program de vară– zilnic,
orele 10-18.

Program de iarnă – zilnic,
orele 10-17.
Vineri închis.
Taxe de intrare:  Adulţi – 10 lei, pensionari, adulţi cu dizabilităţi medii / invaliditate de gradul III, studenţi - 5 lei, elevi - 2 lei. Acces gratuit (...)

WiFi Internet prin Wi-Fi gratuit: Pentru vizitatori în curtea Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei funcţionează o reţea de internet prin Wi-Fi.




#Exponatul Lunii

Icoana pascală „Învierea Domnului" reprezintă una dintre sărbătorile centrale ale creștinismului, subiectul semnificând și una din marile lui Taine. „Învierea Domnului" este momentul esențial al istoriei mântuirii, Hristos Mântuitorul ridicând omul și întreaga creație mai aproape de Dumnezeu. Învierea lui Hristos este adevărul pe care se bazează toată învățătura creștină. Viziunea despre lume a primilor creștini și toată arta creștină timpurie sunt pătrunse de această bucurie pascală și credință în triumful vieții asupra morții...

Citeşte mai multe >>




































Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2023 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

 



Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2023 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

menu
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2023 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC