EN RO
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Mod citire















#Exponatul Lunii

Din perioada de debut a creștinismului, crucea semnifica nu doar instrumentul de tortură, ci și simbolul biruinței asupra morții, simbol al mântuirii.

Piesa pe care o prezentăm luna aceasta este executată din argint, având forma unei cruci de tip bizantin, cu marginile brațelor trapezoidale. Brațele laterale și cel din partea inferioară par că sunt întoarse în interiorul unui vas (potir?) cu „piciorușul" în formă de trapez.

Brațele crucii și ale „potirului" se finalizau cu un element decorativ în formă de sferă (picătură). Crucea are un decor în relief, executat în tehnica filigranului și granulației, compus din picături, șnururi - duble și triple -, cercuri cu picătură în centru, frunze de trifoi (?). În centrul crucii, la intersecția brațelor, se află o montură circulară cu marginea șnurată, în care se află un granat. Totuși, elementul decorativ principal reprezintă imaginile a patru păuni spre dreapta, cu un șarpe în cioc, dispuși pe toate brațele crucii. Imaginea păunilor este redată într-o manieră artistică însă coada este stilizată sub formă de palmetă.

Păunul, originar din India, datorită cozii sale luxoase în formă de evantai, era considerat simbol al Soarelui. În Grecia antică, el era considerat păsărea sacră a zeiței Hera, iar în Roma antică - a zeiei Iuno. În Rusia kieveană, păunul (pasărea-măiastră) simboliza, la fel, Soarele. În Occident, păunul era considerat un ucigaș de șarpe, iar culorile irizate ale cozii erau atribuite capacității sale de a transforma veninul șarpelui în substanță solară. De vreme ce șerpii din simbolismul iranian erau considerați dușmanii soarelui, se credea că păunul ucide șerpii, pentru ca din saliva lor să-și creeze „ochii" irizați de bronz-verde și albastru-auriu de pe penele cozii sale.

Splendoarea strălucitoare a cozii păunului mascul este motivul pentru care îl comparăm cu zeii nemuritori și, prin urmare, cu nemurirea. Păunii sunt cunoscuți ca o emblemă a măreției, a autorității regale, a superiorității spirituale, a creației ideale.

În perioada timpurie a creștinismului, păunul reprezenta simbolul iubirii, învierii, nemuririi, frumuseții, al veșniciei sufletului, al ochiului atotvăzător al Bisericii, iar pana de păun era emblema Sf. Varvara. Reprezentarea păunilor cu șarpele în cioc, pe cruce, nu este deloc întâmplătoare, ea simbolizând victoria lui Christos asupra Răului.

Pe partea din spate a crucii sunt păstrate urmele unui dispozitiv de fixare, care, probabil, se completa cu un ac (lipsă), piesa având astfel și o funcționalitate de agrafă (fibulă), care, cu siguranță, se prindea pe stofă. Presupunem datarea piesei cu sec. IX-XII.

Piesa are următoarele dimensiuni: înălțimea- 125 mm; lățimea - 86 mm; greutatea - 47 g.


 
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
 

Publicaţii Revista „Tyragetia"

Tyragetia, serie nouă, vol. II [XVII], nr. 2, Istorie. Muzeologie
ISSN 1857-0240
E-ISSN 2537-6330

Tyragetia, serie nouă, vol. II [XVII], nr. 2, Istorie. Muzeologie

Chișinău, 2008

I. Studii


Ion Eremia
Relațiile Principatelor Dunărene cu Imperiul Otoman și Rusia în viziunea unui istoric din Moscova – studiu de caz

Lilia Zabolotnaia
Movilencele și descendenții. Pagini necunoscute. Unele contribuții la genealogia descendenților lui Ieremia Movilă

Valentin Tomuleț
Protestele și revendicările populației din Basarabia în anii 1812-1828

Alexandra Zbuchea
Marketingul – element cheie în atingerea misiunii unui muzeu

II. Materiale și cercetări


Vlad D. Ghimpu
Contacte și relații dintre români și rușii kieveni în secolele IX-X

Anatol P. Gorodenco
Moldova de Sud în a doua jumătate a secolului XIV

Ana Niculiță
Cu privire la doua tezaure monetare medievale din raionul Floresti, Republica Moldova

Adelaida Chiroșca
Un tezaur monetar din sec. al XVII-lea descoperit la Ciocâlteni, raionul Orhei

Janusz Skoczylas, Marek Żyromski
Ştampilele cioplitorilor în piatră în context social și politic

Nicolae Fuștei
Cărțile mitropolitului Dosoftei păstrate în diferite colecții din Europa

Alina Felea
Câteva date despre familia Imbault

Sergius Ciocanu
Schitul Peștera și moșia Peștera (Orheiul Vechi) din ținutul Orhei (de la primele atestări documentare până în secolul al XIX-lea)

Igor Cereteu
Tipărituri transilvănene în Basarabia (a doua jumătate a sec. XVIII și primele două decenii ale sec. XX)

Ирина Гончарова
Medaliile lui Carl Leberech din colecția Muzeului Național de Arheologie și Istorie a Moldovei

Emanuil Brihuneț
Monumente comemorative medievale târzii din spațiul pruto-nistrean

Dinu Poștarencu
Trecerea orașului Soroca din proprietatea privată în cea a statului

Teodor Candu
Contribuție la studierea abuzurilor egumenilor mănăstirilor închinate din Ţara Moldovei (1806-1812): cazul Daniil Vs. Theodorit de la mănăstirea Florești

Lucia Argint
Reflecții istoriografice asupra particularităților sistemului administrativ rus și moldovenesc la începutul secolului al XIX-lea

Andrei Emilciuc
Navigația comercială pe râul Nistru (anii 1812-1853)

Maria Danilov
Mișcarea biblică în Basarabia. Contextul imperial și specificul local

Silvia Corlăteanu-Granciuc
Restituiri documentare. Un registru bisericesc de mărturisire din secolul al XIX-lea

Maria Maftei
Situația economică а județului și orașului Cahul în anii ‘30-50 ai secolului al XIX-lea

Natalia Timohina
Relațiile dintre autohtoni și armata rusă în Principatele Române în anii Războiului Crimeii (1853-1856)

Tatiana Chicaroș
Evoluția învățământului liceal din Basarabia sub dominația țaristă (1833-1917)

Vera Serjant
Primele anunțuri „publicitare” în presa basarabeană (1854-1899)

Silviu Andrieș-Tabac
Simbolurile Republicii Democratice Moldovenești (1917-1918). Interpretări semantice

Sorin Trîncă
Raporturile interconfesionale (ortodoxo-greco-catolice) în cadrul revenirilor la ortodoxie în perioada 1918-1928. Exemplul Transilvaniei

Elena Postică
Figuri basarabene în Guvernele României interbelice

Vera Stăvilă
Din istoria Şcolii și Societății de arte frumoase (Belle Arte) din Basarabia

Ольга Щипакина
Din istoria fondării aviației civile în RSSM (1944-1957)

Octavian Zelinski
Considerații asupra stării economice a sectorului agrar al Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești în a doua jumătate a anilor ‘80 ai secolului al XX-lea

Elena Ploșnița
Unele considerații privind organizarea expoziției permanente a muzeului de istorie

III. Recenzii și prezentări de carte


Ion Eremia
Documente Bucovinene, vol. VII / Teodor Balan, Iași, TAIDA, 2005, XX p. + 318 p.; vol VIII, XVI p. +234 p. - vol. IX, Iași, TAIDA, 2006, XII p. + 164 p.

Ion Eremia
Valentina Eșanu, Andrei Eșanu, Bogdan al II-lea și Maria Oltea – părinții lui Ştefan cel Mare și Sfânt. Chișinău, Prut Internațional, 2007, 160 p. +Anexă: Voievozii Ţării Moldovei de la Bogdan I până la Ştefan cel Mare și Sfânt și urmașii lui

Silvia Corlăteanu-Granciuc
Gheorghe Nicolaev, Sergiu Tabuncic, Ţara Moldovei în timpul domniei lui Ştefan cel Mare și Sfânt. Ţinuturi, orașe, cetăți, ctitorii, așezări rurale atestate documentar, Centrul Editorial Integritas, 2007. Planșă

Ion Eremia
Antoine François Le Clerc, Memoriu Topografi c și Statistic asupra Basarabiei, Valahiei și Moldovei, Provincii ale Turciei în Europa. Ediție îngrijită, studiu introductiv, note și comentarii de Ioan-Aurel Pop și Sorin Şipoș. Traducere din limba franceză de Delia-Maria Radu; însoțită de reproducerea manuscrisului original. Institutul Cultural Român. Cluj-Napoca, 2004. LII +90 p.

Valentin Tomuleț
Maria Danilov, Cenzura sinodală și cartea religioasă în Basarabia. 1812-1918 (între tradiție și politica țaristă), Biblioteca Tyragetia XIII. – Chișinău, 2007 (Tipogr. „Bons Offi ces”), 264 p.



 

 


Moldova independentă
RSSM sub regimul sovietic
Războiul Al Doilea Mondial
Basarabia şi RASSM între cele două războaie mondiale
Basarabia în perioada dintre cele două războaie mondiale
Epoca renaşterii mişcării cultural-naţionale
Epoca reformelor şi consecinţelor
Suprimarea autonomiei. Basarabia o nouă colonie ţaristă
Perioada autonomiei relative a Basarabiei în cadrul Imperiului Rus
Epoca
Fanariotă
Între medieval şi modern, epoca fanariotă
Epoca de aur a culturii româneşti
Secolul de aur al  culturii româneşti
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Formarea statului medieval Moldova
Perioada formării şi constituirii definitive a statului medieval de sine stătător Moldova
Epoca marilor migraţiuni nomade
Epoca marilor migraţiuni nomade şi apariţia primelor formaţiuni prestatale în regiunea carpato-dunăreană
Evul mediu timpuriu
Evul mediu timpuriu. Perioada constituirii comunităţilor romanicilor, a apariţiei primelor formaţiuni prestatale
Epoca fierului
Epoca fierului şi epoca antică
Epoca bronzului
Epoca bronzului
Epoca eneoliticului
Epoca eneoliticului
Epoca neoliticului
Epoca neoliticului
Epoca paleoliticului
Epoca paleoliticului

  
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
  
Veniţi la muzeu! Redescoperiţi istoria!
Vizitează muzeul
Vizitează muzeul
Program de vară– zilnic,
orele 10-18.

Program de iarnă – zilnic,
orele 10-17.
Vineri închis.
Taxe de intrare:  Adulţi – 10 lei, pensionari, adulţi cu dizabilităţi medii / invaliditate de gradul III, studenţi - 5 lei, elevi - 2 lei. Acces gratuit (...)

WiFi Internet prin Wi-Fi gratuit: Pentru vizitatori în curtea Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei funcţionează o reţea de internet prin Wi-Fi.







#Exponatul Lunii

Din perioada de debut a creștinismului, crucea semnifica nu doar instrumentul de tortură, ci și simbolul biruinței asupra morții, simbol al mântuirii. Piesa pe care o prezentăm luna aceasta este executată din argint, având forma unei cruci de tip bizantin, cu marginile brațelor trapezoidale. Brațele laterale și cel din partea inferioară par că sunt întoarse în interiorul unui vas (potir?) cu „piciorușul" în formă de trapez. Brațele crucii și ale „potirului" se finalizau cu un element decorativ în formă de sferă (picătură). Crucea are un decor în relief, executat în tehnica filigranului și granulației, compus din picături, șnururi - duble și triple -, cercuri cu picătură în centru, frunze de trifoi (?). În centrul crucii, la intersecția brațelor, se află o montură circulară cu marginea șnurată, în care se află un granat...

Citeşte mai multe >>

 



Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2021 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

menu