EN RO
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Mod citire















#Exponatul Lunii

Produsele ceramice, în special vasele din lut ars, sunt cele mai frecvente materiale arheologice, descoperite în siturile aparținând civilizației traco-geto-dacice.
Specific pentru ceramica getică este modelarea vaselor cu mâna (fără a folosi roata olarului), necunoscută, de altfel, - pentru cei mai îndepărtați strămoși ai noștri - în perioada secolelor VI-III a. Chr.

Olarii geți foloseau pentru confecționarea veselei lor o pastă poroasă, compusă din lut în amestec cu diverse ingrediente, cum ar fi: cioburi și scoici pisate, calcar mărunțit, nisip mășcat etc. Vasele, fiind arse în cuptoare speciale, obțineau diverse culori și nuanțe - de la negrie la gri sau gălbuie - cărămizie. Cea mai bogată colecție de vase getice pe teritoriul RM provine din cetatea getică de la Butuceni, unde, pentru prima oară, în anul 1946, arheologul rus Gh. Smirnov a descoperit rămășițele unei cetăți cu resturi de ziduri de piatră și valuri de apărare din pământ, pe care a etichetat-o ca cetate scitică (sic!). Săpăturile care au urmat - cu întreruperi mai mari sau mai mici - timp de 20 de ani, au scos la iveală urme de viețuire intensă, timp de peste trei secole, pe promontoriul de lângă s. Butuceni (Rezervația cultural-naturală Orheiul Vechi), a celei mai mari cetăți getice de pe teritoriul RM.

Printre vasele descoperite de către arheologi se evidențiază și câteva de dimensiuni gigantice (necunoscându-se, la moment, analogii ale acestor exemplare de veselă ceramică getică). Acestea sunt considerate vase pentru păstrarea proviziilor, mai cu seamă, a celor grăunțoase (se cunoaște că geții, popor sedentar pe aceste meleaguri, se îndeletniceau cu agricultura, creșterea vitelor și cu diverse meșteșuguri). Printre cerealele cultivate de geto-daci se numără grâul, meiul, orzul, ovăzul, secară, iar asemenea produse - esențiale în bucătăria locală - trebuiau păstrate, pentru o perioadă mai îndelungată, în condiții speciale. În aceste scopuri erau folosite vase de dimensiuni mari (chiupuri), așezate în locuri speciale - de obicei, în pivnițe.

Vasul-chiup de la Butuceni reprezintă una dintre cele mai vechi descoperiri de ceramică getică de pe teritoriul actual al RM, provenind din săpăturile din anul 1947 ale lui Gh. Smirnov. Vasul-chiup are un corp ovoidal, cu un gât lung, care se lărgește spre extremitatea superioară, cu o buză mare, evazată, și este prevăzut cu patru toarte-suporturi, dispuse pe linia diametrului maxim al corpului. Chiupul este decorat cu niște ornamente aplicate în relief, diverse ca formă si mărime, dispuse în diferite părți ale vasului: „virgule" (rithoane schematizate?), linii văluroase, în formă de potcoavă sau litera „omega". Culoarea vasului variază de la gri-închis spre gălbuie, având suprafața lustruită minuțios.

Dimensiunile vasului: H. - 680 mm; D.max - 430 mm; D.buzei - 340x360 mm; H.gâtului - 170 mm; D. fundului - 170 mm.


Tur Virtual

 
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
 

Publicaţii Revista „Tyragetia"

Tyragetia, serie nouă, vol. III [XVIII], nr. 2, Istorie. Muzeologie
ISSN 1857-0240
E-ISSN 2537-6330

Tyragetia, serie nouă, vol. III [XVIII], nr. 2, Istorie. Muzeologie

Chișinău, 2009

I. Studii


Ion Eremia
Statutul politico-juridic al Ţării Moldovei într-o nouă sursă istorică – Cronica Moldovei de la Cracovia

Silviu Andrieș-Tabac
Tradiția mitică în istoriografia românească despre originea stemei Ţării Moldovei

Alina Felea
Domnul între ideal și real. Reprezentările cronicarilor despre domnii Ţării Moldovei (mijlocul sec. XVII - mijlocul sec. XVIII)

Andrei Emilciuc
Statutul negustorilor fără reședință în orașele Basarabiei și în Odesa (1812-1861)

II. Materiale și cercetări


Olimpia Mitric
Din istoria cercetării cărții vechi în Bucovina istorică (la 500 de ani de la tipărirea primei cărți pe teritoriul României)

Lilia Zabolotnaia
Regență, putere și domnie la feminin (sec. XIV-XVII)

Adelaida Chiroșca
Două tezaure monetare din sec. al XVI-lea și al XVII-lea din patrimoniul Muzeului Național de Arheologie și Istorie a Moldovei

Sergius Ciocanu
Schitul Trebujeni (al lui Bosie Pârcălab) și moșia Trebujeni/Butuceni din ținutul Orhei

Vasile Iucal
Fortificația militară din satul Semeni: „Masa lui Petru cel Mare”

Mihai Onilă
Satul Morozeni, ținutul Orhei – datarea și hotarele

Igor Cereteu
Tipărituri nemțene din secolul XIX în Basarabia

Игумен Ириней (Тафуня)
Страницы из истории Кишиневской Духовной Семинарии (Pagini din istoria Seminarului Duhovnicesc din Chișinău)

Valentin Tomuleț
Dinamica și structura socială a populației din satul Tabani, județul Hotin, conform datelor recensămintelor fiscale din anii '20-'50 ai secolului al XIX-lea

Ion Gumenâi
Numărul populației evreiești și repartizarea acesteia în mediul rural și urban din Basarabia (1812-1861)

Maria Maftei
Comerțul de iarmaroc în orașele Ismail, Reni și Chilia în prima jumătate a sec. al XIX-lea

Tatiana Chicaroș
Evoluția învățământului laic din Basarabia în sec. al XIX-lea - începutul sec. al XX-lea

Dinu Poștarencu
Organizarea administrativ-teritorială a Basarabiei în perioada țaristă

Vera Serjant
Unele reflecții asupra mecanismului efectuării reclamei în Basarabia (sfârșitul sec. XIX - începutul sec. XX)

Ana Grițco
Biserica – o ipostază a gestului caritabil din Basarabia în epoca modernă

Maria Danilov
Presa și cenzură în Basarabia la începutul secolului XX

Tudor Roșu
Eroism la românii ardeleni în primul război mondial

Silvia Scutaru
Revendicările preoțimii în cadrul congreselor eparhiale din anul 1917

Vera Stăvilă
Un pictor uitat – Nicolae A. Coleadici (1906-1937)

Liviu Zgârciu
The Status of the Historiographer in the First Stage of the Communist Regime from Romania (1948-1965) Case Study: Ioachim Crăciun (Statutul istoricului în prima etapă a regimului comunist din România (1948/1965). Studiu de caz: Ioachim Crăciun)

Ежи Хатлас
Главные периоды существования христианства у гагаузов Буджака и их оценка с исторической точки зрения (Etapele principale ale creștinismului la găgăuzii din Bugeac – punctul de vedere istoric și evaluarea acestuia)

Ольга Щипакина
Развитие гражданской авиации МССР (1958-1954) (Dezvoltarea aviației civile în RSSM (1958-1974))

Liliana Condraticova
Activitatea atelierului de confecționare a articolelor de bijuterii din Chișinău în anii 1966-1972

Diana Sofian
Politica statului sovietic față de familie: etape și repere legislative

Octavian Zelinski
Considerații asupra consecințelor reformei agrare în Republica Moldova

Elena Ploșnița
Momente de referință din evoluția Muzeului Național de Arheologie și Istorie a Moldovei

Elena Postică
Considerații privind oportunitatea valorificării muzeografice a patrimoniului istoric al mănăstirii Căpriana

Lucia Marinescu-Tonu
Instituția muzeală în procesul globalizării

Iulia Postică
Date din istoria muzeificării Orheiului Vechi

Ecaterina Bondarenco
Restaurarea unui lăicer de la sfârșitul sec. XVIII - începutul sec. XIX din patrimoniul Muzeului Național de Arheologie și Istorie a Moldovei

Svetlana Lupașco
Restaurarea icoanei „Cina cea de taină” (sec. XIX)

III. Recenzii și prezentări de carte


Rodica Ţugulschi-Neaga
Documente privitoare la istoria Țării Moldovei în secolul al XVIII-lea. 1787-1800. Cărți domnești și zapise. Volum realizat de Larisa Svetlicinâi, Demir Dragnev, Eugenia Bociarov. Coordonatori: Demir Dragnev, membru corespondent al AŞM, Valentin Constantinov, doctor în științe istorice. Chișinău, 2008, 512 p.

Sergiu Musteață
Stefan Ihrig, Wer sind die Moldawier? Rumänismus versus Moldowanismus in Historiographie und Schulbüchern der Republik Moldova, 1991-2006, Stuttgart: ibidem-Verlag, 2008, ISBN-10: 3-89821-466-4

Silviu Andrieș-Tabac
Studii de muzeologie (I). Responsabil de ediție Elena Ploșnița, Chișinău: Bons Offices SRL, 2008, (Biblioteca „Tyragetia”, XVI), 196 p.

Elena Ploșnița
Ioan Opriș, Provocarea noilor muzeografii, Editura Istros, Brăila, 2008, 236 p., ISBN:978-973-1871-16-5.



 

 


Moldova independentă
RSSM sub regimul sovietic
Războiul Al Doilea Mondial
Basarabia şi RASSM între cele două războaie mondiale
Basarabia în perioada dintre cele două războaie mondiale
Epoca renaşterii mişcării cultural-naţionale
Epoca reformelor şi consecinţelor
Suprimarea autonomiei. Basarabia o nouă colonie ţaristă
Perioada autonomiei relative a Basarabiei în cadrul Imperiului Rus
Epoca
Fanariotă
Între medieval şi modern, epoca fanariotă
Epoca de aur a culturii româneşti
Secolul de aur al  culturii româneşti
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Formarea statului medieval Moldova
Perioada formării şi constituirii definitive a statului medieval de sine stătător Moldova
Epoca marilor migraţiuni nomade
Epoca marilor migraţiuni nomade şi apariţia primelor formaţiuni prestatale în regiunea carpato-dunăreană
Evul mediu timpuriu
Evul mediu timpuriu. Perioada constituirii comunităţilor romanicilor, a apariţiei primelor formaţiuni prestatale
Epoca fierului
Epoca fierului şi epoca antică
Epoca bronzului
Epoca bronzului
Epoca eneoliticului
Epoca eneoliticului
Epoca neoliticului
Epoca neoliticului
Epoca paleoliticului
Epoca paleoliticului

  
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
  
Veniţi la muzeu! Redescoperiţi istoria!
Vizitează muzeul
Vizitează muzeul
Program de vară– zilnic,
orele 10-18.

Program de iarnă – zilnic,
orele 10-17.
Vineri închis.
Taxe de intrare:  Adulţi – 10 lei, pensionari, adulţi cu dizabilităţi medii / invaliditate de gradul III, studenţi - 5 lei, elevi - 2 lei. Acces gratuit (...)

WiFi Internet prin Wi-Fi gratuit: Pentru vizitatori în curtea Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei funcţionează o reţea de internet prin Wi-Fi.







#Exponatul Lunii

Produsele ceramice, în special vasele din lut ars, sunt cele mai frecvente materiale arheologice, descoperite în siturile aparținând civilizației traco-geto-dacice.Specific pentru ceramica getică este modelarea vaselor cu mâna (fără a folosi roata olarului), necunoscută, de altfel, - pentru cei mai îndepărtați strămoși ai noștri - în perioada secolelor VI-III a. Chr.Olarii geți foloseau pentru confecționarea veselei lor o pastă poroasă, compusă din lut în amestec cu diverse ingrediente, cum ar fi: cioburi și scoici pisate, calcar mărunțit, nisip mășcat etc. Vasele, fiind arse în cuptoare speciale, obțineau diverse culori și nuanțe - de la negrie la gri sau gălbuie - cărămizie. Cea mai bogată colecție de vase getice pe teritoriul RM provine din cetatea getică de la Butuceni, unde, pentru prima oară, în anul 1946, arheologul rus Gh. Smirnov a descoperit rămășițele unei cetăți cu resturi de ziduri de piatră și valuri de apărare din pământ, pe care a etichetat-o ca cetate scitică (sic!)...

Citeşte mai multe >>































__________________________________________

Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2021 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

 



Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2021 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

menu