Marele domnitor Ștefan cel Mare, remarcabil comandant de oști și diplomat, s-a preocupat pe parcursul vieții sale și de prosperitatea economică a țării, sprijinind dezvoltarea meșteșugurilor, negoțului și târgurilor. În timpul domniei sale au fost emiși groși și jumătăți de groși bătuți în sistemul dinarilor, sistem monetar întrodus în Moldova în ultima domnie a lui Petru Aron (1455-1457).
Monedele au fost bătute din argint de titlu superior, ceia ce reflectă stabilitate în viața economică a țării în acea perioadă. Executarea lor cu măiestrie la monetăria din Suceava, se încadrează printre frumoasele realizări artistice din timpul domniei lui Ștefan cel Mare.
Pe parcurul domniei sale, au fost bătute două tipuri de emisiuni, pentru cele două valori nominale: groși și jumătăți de groși.
Emisiunile de tipul I au pe avers un scut despicat; în primul cartier apare o roză surmontată de o cruce și trei fascii, în al doilea cartier. La emisiunile epigrafe (de groși), imaginea este însoțită de legenda circulară cu numele emitentului: + STEFANVS VOIEVODA. Pe celaltă parte apare capul de bour cu stea între coarne însoțit de mobilele heraldice - roza și semiluna conturnată, amplasate în dreapta și stânga capului de bour; circular legenda: MONETA MOLDAVIE.
Pe monedele de tip II în scut pe avers apare o cruce patriarhală (dublă) și legenda STEFANVSVOIEVOD sau prescurtat STEFANVSVOIE. Pe revers este păstrat ca și la tipul I, capul de bour cu atribute heraldice: roza în dreapta/semiluna în stânga și semiluna în dreapta/roza în stânga. Între coarnele boului apare o stea sau roză. Legenda care însoțește fața cu cu capul de bour este MONETAMOLDAVI sau prescurtat MONETAMOLDA.
Datarea monedelor lui Ștefan cel Mare este încă în discuție. Conform unei opinii emisiunile de tip I au fost bătute între 1457-1476, iar tipul II între 1480/1481-1505 (Octavian Iliescu), iar a alteia 1465/1467-1475/1476 pentru tipul I și 1476/1479-1497 pentru tipul II (Ernest Oberländer-Târnoveanu).
Monedele din această vitrină au fost descoperite în cadrul săpăturilor arheologice de la Orheiul Vechi (Trebujeni, raionul Orhei) în deceniile 6 și 7 ale secolului XX:
1. Emisiuni monetare de tip I, groși, argint 2. Emisiuni monetare de tip II, groși, argint 3. Emisiune monetară de tip II, jumătate de groș, argint
The Status of the Historiographer in the First Stage of the Communist Regime from Romania (1948-1965) Case Study: Ioachim Crăciun (Statutul istoricului în prima etapă a regimului comunist din România (1948/1965). Studiu de caz: Ioachim Crăciun)
Tyragetia, serie nouă, vol. III [XVIII], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Pentru istoriografia românească instaurarea regimului comunist a însemnat un adevărat dezastru. A avut de suferit discursul istoric, fiind din acel moment aservit partidului comunist, care căuta toate modalitățile să se legitimeze istoric, dar cel mai mult a avut de suferit specialistul. Faptul că s-a format și desăvârșit profesional în perioada interbelică, renegată cu vehemență de noile autorități, devenea în noul context un motiv puternic de acuzare. După 1948, considerat anul în care regimul comunist s-a instaurat oficial în România, istoricii români au fost supuși unui proces denigrator de teroare psihică și chiar fizică, parte din ei fiind închiși, măsuri care au dus la declinul istoriografiei românești. Vidul care s-a format a fost umplut cu istorici agreați de regim, recrutați din diferite medii, dar mai ales din rândul activiștilor de partid. Din fericire, din anul 1955 situația a început să se amelioreze, datorită unor personalități precum Constantin Daicoviciu, care au reușit treptat să convingă autoritățile comuniste să accepte reabilitarea și reintegrarea generației istoricilor interbelici.
Pentru a surprinde statutul istoricului în perioada anilor 1948-1965, considerată de specialiști primă etapă a comunismului românesc, am ales ca subiect al studiului nostru pe istoricul clujean Ioachim Crăciun. Format și afirmat ca istoric înainte de 1948, Ioachim Crăciun s-a confruntat, asemenea istoricilor din generația lui, cu problemele și nenorocirile care au marcat statutul istoricului în România acelor timpuri.
Marele domnitor Ștefan cel Mare, remarcabil comandant de oști și diplomat, s-a preocupat pe parcursul vieții sale și de prosperitatea economică a țării, sprijinind dezvoltarea meșteșugurilor, negoțului și târgurilor. În timpul domniei sale au fost emiși groși și jumătăți de groși bătuți în sistemul dinarilor, sistem monetar întrodus în Moldova în ultima domnie a lui Petru Aron (1455-1457)...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
