EN RO















#Exponatul Lunii

Istoria argintăriei are o vechime de peste 5000 de ani, dar abia în mileniul III î.Ch. s-au realizat primele obiecte din argint lucrat, în Mesopotamia și Anatolia. De acolo, arta lucrării argintului s-a răspândit spre vest, în Persia și spre est, în Europa, unde în vremea antihității romane și grecești atinsese deja un nivel înalt de sofisticare. Multe din tehnicile uzitate atunci - cum ar fi turnarea, imprimarea în relief și gravarea - sunt folosite până astăzi.

Muzeul Național de Istorie a Moldovei deține o colecție spectaculoasă de argintărie, care oglindește într-un mod specific nota cotidană a societății secolelor XVIII-XX. Gama tipologică a obiectelor ce compun colecția cuprinde atât piese de orfevrărie laică, cât și religioasă: fructiere, bomboniere, seturi de tacâmuri, seturi de preparat şi de servit ceai și cafea, solniţe, poșete, tabachere și port-țigarete, candelabre, dar și ferecături de icoane, potire, cruci pectorale, sfeșnice etc.

Se impun prin calitate și exuberanță piesele produse de către renumitele centre de orfevrărie, cum ar fi cele purtând marca Fabergé, Hlebnikov, Sazicov din Rusia, Elkington din Anglia, Christofle din Franța sau Norblin și Fraget din Polonia. Emblematic pentru colecția de orfevrărie a muzeului este ceainicul cu suport și spirtieră, realizat în atelierul Christofle din Franța.

Atelierul Christofle a fost fondat la Paris, în anul 1830, de către Charles Christofle. Fiind Furnizor al Împăratului Napoleon III al Franței, al Împăratului Mexicului și al Țarului Rusiei, atelierul Christofle a creat piese decorative, dar și de uz casnic de o rară frumusețe. Atelierul s-a bucurat și de aprecierea Casei Regale a României, care i-a oferit brevetul de Furnizor. În anul 1842, Charles Christofle a cumpărat patentul electrotip, o tehnică care reprezenta învelirea unei baze metalice - la început din cupru, apoi din nichel - cu argint. Anume această tehnică i-a permis producerea în serie a seturilor de ceai argintate, foarte populare la acea epocă. Ceaiul, introdus în Europa în 1610 de Compania pentru Indiile de Est, era o marfă scumpă, care a câștigat popularitate treptat. Cele mai vechi ceainice păstrate, datând cu anii 1670, erau mici. Pe măsură ce ceaiul a câștigat popularitate, au început să fie produse ceainice de dimensiuni mai mari, a căror formă urma moda timpului.

Conform cataloagelor firmei Christofle, modelul etalat a fost lansat în anul 1868 și fascinează prin eleganța și rafinamentul executării. Ceainicul are o structură complexă, articulată, alcătuită dintr-un recipient piriform, cu suprafața ornamentată în tehnica guilloché, bazată pe modele în stilul Louis XVI, de la sfârşitul anilor 1780. Baza și partea superioară este decorată cu frize de lalele înscrise în lambrechini, iar pe centru este gravat un ecuson încadrat intr-un chenar ajurat, dublu. Are țurțure, toartă rebatabilă, în coș, izolată cu inele triple și capac cu buton. Pe recipient sunt fixate două nituri pentru așezarea lui pe stativ. În mijlocul stativului este așezată spirtiera cu mâner drept și dispozitiv de ridicare a fitilului. Piesa este marcată cu poansonul firmei Christofle și este confecționată din alpacă argintată.

Ceainicul cu suport și spirtieră, realizat în atelierul Cristofle, îmbină armonios raportul dintre obiectul unicat și seria mare industrială.

Dimensiuni: H.: 43 cm; LA.: 24 cm.

Tur Virtual


Publicaţii Revista „Tyragetia"


Tyragetia, serie nouă, vol. XIII [XXVIII], nr. 2, Istorie. Muzeologie
ISSN 1857-0240
E-ISSN 2537-6330

Tyragetia, serie nouă, vol. XIII [XXVIII], nr. 2, Istorie. Muzeologie

Chişinău, 2019

Studii


Игорь Сапожников
Османский татарбунарский замок ХVІІ-ХVІІІ вв.: историко-топографический очерк

Valentin Tomuleţ
Influenţa factorilor externi asupra schimbărilor demografice din ţinutul Hotin în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea - prima jumătate a secolului al XIX-lea (Generalizări pe marginea unei monografii dedicate ţinutului Hotin)

Materiale şi cercetări


Vasile Mărculeţ
Revolta antibizantină vlaho-bulgară. Faza a II-a (toamna 1186 - toamna 1187)

Jerzy Sperka
Unele precizări la relaţiile dintre Władysław Opolczyk cu Moldova şi Ţara Românească

Victoria Cojocaru
„Trădarea” lui Bogdan Vodă şi începuturile statului moldovenesc

Katarzyna Niemczyk
Petru Rareş şi Ludovico Gritti. Unele consideraţii despre relaţiilele dificile dintre Moldova şi spionii turci din Ungaria

Lilia Zabolotnaia
Testamentul principesei Maria (Lupu) Radziwill din 1659

Nicolae Dudnicenco
Legumicultura în oraşele din Rzeczpospolita şi Ţara Moldovei în sec. XVI-XVII

Costin Croitoru
Contribuţii la istoria vocabularului românesc: nume de monede poloneze care au circulat în Moldova. I. Potronic

Виктор Цвиркун
Неизвестные страницы биографии К.А. Кантемира

Anna Skowronek
Polonezii în Basarabia rusească – etapele şi cauzele migraţiei lor

Mihai Melnic
Câteva sigilii ale breslelor din Basarabia în secolul al XIX-lea

Vazha Kiknadze
Mateusz Gralewski despre Georgia din secolul al XIX-lea

Andrei Emilciuc
Instituirea şi funcţionarea magaziilor de rezervă a cerealelor în Basarabia (1834-1856)

Gherghina Boda
Aron Densuşianu: Suveniri şi impresiuni de călătorie din Ţara Haţegului (revista Familia, 1865-1866)

Vasile Iucal
Destrămarea mitului: construcţia podului feroviar peste râul Prut, la Ungheni

Krzysztof Nowak
Integrarea Poloniei renăscute şi a României unite. Similitudini şi diferenţe

Dmytro Bondarenko
Polonia, România, Finlanda: formarea cordonului sanitar, 1918-1920

Henryk Walczak
Chestiunea despăgubirilor pentru cetăţenii polonezi expropriaţi în România în relaţiile Varşovia - Bucureşti în perioada interbelică

Elena Chiaburu
Epurarea şi expurgarea cărţilor în România comunistă: cazul lui Ion Ionescu de la Brad

Nicolae Fuștei
Comunităţile religioase ale creştinilor evanghelişti-baptişti în RSSM (1944-1965)

Silviu Andrieş-Tabac
Noile simboluri heraldice ale oraşelor Criuleni, Glodeni, Străşeni

Борис Дудочкин
История реставрации иконостаса Андрея Рублева и мастера Даниила около 1425 года в Троицком соборе Троице-Сергиевой лавры

Emanuela Cernea, Adelaida Chiroşca
O icoană repictată din colecţiile Muzeului Naţional de Artă al României

Anatolie Povestca
Medalia poloneză în colecţia Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei

Ana Griţco
Istoria realizării Marii Uniri într-o carte poştală ilustrată

Vera Serjant
Mărturii despre familia de nobili Leviţki (Lewicki) în colecţiile Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei

Elena Postică
Expoziţia foto-documentară „Război după război”

Elena Ploşniţa
Principiile Codului deontologic al ICOM şi unele probleme de etică profesională din sistemul muzeal al Republicii Moldova

Recenzii şi prezentări de carte


Игорь Сапожников
Андрій Красножон, Фортеці та міста Північно-Західного Причорномор’я (ХV-XVIII ст.). Одеса: Чорномор’я, 2018, 312 c. ISBN: 978-966-555-313-7

Yuri Pyatnitsky
Maria Vassilaki, Working Drawings of Icon Painters after the Fall of Constantinople. The Andreas Xyngopoulos Portfolio at the Benaki Museum. Athens, 2015, 453 p. $ 45. 400 copies in English and 400 copies in Greek. Produced by Peak Publishing and printed by Baxas S.A. for the A.G. Leventis Foundation, the A.G. Leventis Gallery and the Benaki Museum. ISBN 978-9963- 732-09-8 (A.G. Leventis Foundation, A.G. Leventis Gallery). ISBN 978-960-476-168-5 (Benaki Museum)

Lilia Zabolotnaia
Ştefan Lemny, Dimitrie Cantemir, un principe român în zorile Luminilor europene. A Romanian prince at the dawn of the European enlightenment. Un prince roumain à l’aube des Lumières européennes. Bucureşti: Editura Institutului Cultural Român, 2019, 186 p. + 59 ilustraţii. ISBN 978-973-577-737-1

In memoriam


Silvia Grossu
Mă doare aşa de tare somnul ei!

Lucia Marinescu
In memoriam Mihai Onilă

 


 

 

Moldova independentă
RSSM sub regimul sovietic
Războiul Al Doilea Mondial
Basarabia şi RASSM între cele două războaie mondiale
Basarabia în perioada dintre cele două războaie mondiale
Epoca renaşterii mişcării cultural-naţionale
Epoca reformelor şi consecinţelor
Suprimarea autonomiei. Basarabia o nouă colonie ţaristă
Perioada autonomiei relative a Basarabiei în cadrul Imperiului Rus
Epoca
Fanariotă
Între medieval şi modern, epoca fanariotă
Epoca de aur a culturii româneşti
Secolul de aur al  culturii româneşti
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Formarea statului medieval Moldova
Perioada formării şi constituirii definitive a statului medieval de sine stătător Moldova
Epoca marilor migraţiuni nomade
Epoca marilor migraţiuni nomade şi apariţia primelor formaţiuni prestatale în regiunea carpato-dunăreană
Evul mediu timpuriu
Evul mediu timpuriu. Perioada constituirii comunităţilor romanicilor, a apariţiei primelor formaţiuni prestatale
Epoca fierului
Epoca fierului şi epoca antică
Epoca bronzului
Epoca bronzului
Epoca eneoliticului
Epoca eneoliticului
Epoca neoliticului
Epoca neoliticului
Epoca paleoliticului
Epoca paleoliticului

  
18 mai 2022 – 31 decembrie 2022
 
Peste 2500 de piese din metale prețioase de o deosebită valoare istorică, artistică și simbolică
  
Veniţi la muzeu! Redescoperiţi istoria!
Vizitează muzeul
Vizitează muzeul
Program de vară– zilnic,
orele 10-18.

Program de iarnă – zilnic,
orele 10-17.
Vineri închis.
Taxe de intrare:  Adulţi – 10 lei, pensionari, adulţi cu dizabilităţi medii / invaliditate de gradul III, studenţi - 5 lei, elevi - 2 lei. Acces gratuit (...)

WiFi Internet prin Wi-Fi gratuit: Pentru vizitatori în curtea Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei funcţionează o reţea de internet prin Wi-Fi.







#Exponatul Lunii

Istoria argintăriei are o vechime de peste 5000 de ani, dar abia în mileniul III î.Ch. s-au realizat primele obiecte din argint lucrat, în Mesopotamia și Anatolia. De acolo, arta lucrării argintului s-a răspândit spre vest, în Persia și spre est, în Europa, unde în vremea antihității romane și grecești atinsese deja un nivel înalt de sofisticare. Multe din tehnicile uzitate atunci - cum ar fi turnarea, imprimarea în relief și gravarea - sunt folosite până astăzi...

Citeşte mai multe >>

































Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2022 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

 



Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2022 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

menu
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2022 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC