EN RO















#Exponatul Lunii

>>>

Circa treizeci de icoane din patrimoniul MNIM îl au ca protagonist pe Sfântul Ierarh și Făcătorul de minuni Nicolae. Reprezentând în mare parte icoana târzie, dintre acestea se remarcă câteva imagini timpurii, rare prin compoziția lor iconografică. În icoana „Sfântul Nicolae cu scene din viață", ierarhul este reprezentat bust, binecuvântând Evanghelia. Este încadrat de două medalioane rotunde care păstrează chipul Mântuitorului și cel al Maicii Domnului, care îi oferă Evanghelia și omoforul. Sf. Nicolae, mai timpuriu decât alți sfinți, a fost înfățișat cu scene din ciclul său hagiografic. Primele imagini din viața sfântului datează din secolul al XI-lea, reprezentate pe o icoană pliantă din mănăstirea Sf. Ecaterina din Sinai.

Icoana muzeală datează de la începutul secolului al XIX-lea, păstrând sipetul tradițional, specific icoanelor clasice. Douăsprezece casete oferă imagini din viața sfântului, dispuse de la stânga la dreapta: câte patru pe latura superioară și inferioară și câte două în registrele laterale, după cum urmează: Nașterea Sf. Nicolae (1), Botezul Sf. Nicolae (2), Miracolul vindecării femeii ciunge (3), Ucenicia tânărului Nicolae (4), Hirotonirea întru diacon (5), Hirotonirea întru episcop (6), Visul lui Constantin (7), Sf. Nicolae salvează trei voievozi de la execuţie (8), Miracolul salvării de la înec (9), Minunea salvării lui Vasile de la arabi (10), Adormirea Sf. Nicolae (11) și Transferarea moaștelor Sf. Nicolae în or. Bari (12).

Sfântul Ierarh Nicolae este sărbătorit de Biserica Ortodoxă de două ori pe an: la 6/19 decembrie, ziua nașterii sale, și la 9/22 mai, ziua în care moaștele sfântului au fost transferate de la Myra la Bari (1087). Dintre toți sfinții lumii creștine, chipul Sf. Nicolae este unul dintre cele mai populare, astfel încât chiar și o persoană fără experiență în domeniul iconografiei ar recunoaște cu ușurință imaginea sa.

Sf. Nicolae s-a născut în Imperiul Roman, la Patara, provincia Lichia, în perioada 260-280, sursele timpurii trecând cu vederea data exactă a nașterii. Provenea dintr-un neam avut, dar faima și luxul îi erau străine. S-a consacrat de timpuriu rugăciunii și studierii Sfintei Scripturi, deprinzând cu ușurință și alte discipline. Refuza petrecerile gălăgioase și discuțiile pustii, mergea regulat la biserică și stăruia asupra unei vieți feciorelnice. Mai târziu s-a consacrat slujirii pastorale, apărând cu perseverență credința creștină și pronunțându-se ferm împotriva ereziilor.

Grație grijii față de oameni și binefacerilor pe care le-a manifestat pretutindeni, a devenit foarte popular nu doar la Myra, ci și în împrejurimi. Harul Sfântului Duh, sălășluit în inima lui, s-a manifestat prin minunile săvârșite atât în timpul vieții, cât și după moarte, calificativul „Făcătorul de minuni" devenind un atribut indispensabil al numelui său. Sf. Nicolae s-a stins din viață în anii '30 ai secolului IV (circa 334-337), osemintele fiindu-i depuse în somptuosul cavou de marmură din catedrala episcopală în care a păstorit ani la rând. Aceasta a devenit, la scurt timp, un important centru de pelerinaj.

Sfânta Tradiție a păstrat cu acuratețe trăsăturile portretului sfântului, apariția sa pe icoane remarcându-se printr-o individualitate pronunțată. Arta bisericească a adunat multiple reprezentări iconografice - de la imaginea până la umăr la cea în plină statură. Diversitatea acestor reprezentări sugerează că iconografia finală a imaginii Sf. Nicolae nu era încă formată, constituindu-se abia prin secolele X-XI. Se spune că un rol important în venerarea Sf. Nicolae l-a jucat o icoană autentică din bazilica din Myra, executată în timpul vieții sfântului, menționată în surse scrise încă din secolul al XI-lea.

Icoanele cu ciclul hagiografic al Sfântului Nicolae au cunoscut o largă răspândire atât în arta bizantină, cât și în cea post-bizantină, confirmând importanța și popularitatea cultului său.

 

Tur Virtual


Publicaţii Revista „Tyragetia"


Tyragetia, serie nouă, vol. XVIII [XXXIII], nr. 2, Istorie. Muzeologie
ISSN 1857-0240
E-ISSN 2537-6330

Tyragetia, serie nouă, vol. XVIII [XXXIII], nr. 2, Istorie. Muzeologie

Chişinău, 2024

Studii


Ginel Lazăr
Biserica „Sfinţii 40 de Mucenici de la Sevastia”, ctitorie şi necropolă a dinastiei vlahe a Asăneştilor, din munţii Haemus. Ideologie politică şi tradiţie ortodoxă

Lucia Marinescu-Tonu
Creaţiile Casei Fabergé: între utilitate şi rafinament

Materiale şi cercetări


Vasile Mărculeţ
Limbi utilizate şi traducători folosiţi la încheierea tranzacţiilor comerciale în Chilia la mijlocul secolului al XIV-lea, potrivit actelor notariale genoveze

Lilia Zabolotnaia
Noi explorări documentare în cantemirologie. Testamentul lui Matei Cantemir

Cătălina Chelcu
Iconomia bisericească, unul din temeiurile justiţiei penale în Moldova

Felicia Aneta Oarcea
Urme ale unor familii nobiliare româneşti în colecţiile Complexului Muzeal Arad

Sergiu Boţolin
Integrarea periferiilor occidentale în Imperiul Rus. Problema elitelor în perioada 1812-1828

Andrei Emilciuc
Personalul carantinelor dunărene din Basarabia: dinamică, structură şi salarizare (1812-1856)

Eugen-Tudor Sclifos
Relaţiile româno-ruse şi problema Basarabiei în presa românească (1877-1878)

Анастасия Гуцу
Российская историография XIX - начала XX веков о торговых связях Бессарабии с Австрийской империей (1812-1867)

Игорь Сапожников, Ольга Айсфельд
Картография и археология острова Змеиного конца ХVІІІ - начала ХХ веков

Valentin Tomuleţ
O nouă tentativă de emigrare a ţăranilor din satul Tabani, judeţul Hotin, în regiunea Amur, Rusia (19 iunie 1902)

Cristina Păiuşan
Corespondenţă inedită din Colecţia „Iorga – Pippidi”: regele Carol al II-lea şi Nicolae Iorga

Andrei Nicolescu
Contextul intern şi internaţional al relaţiilor militare româno-franceze din anii 1930-1936

Ana Molcosean
Pagini din activitatea profesională a arhitectei Etti Roza Ludvig Spirer în oraşul Bălţi (1931-1939)

Eusebiu Narai
Germanii din sudul Banatului, de la privilegiaţi la paria societăţii (1944-1948)

Nicolae Fuştei
Biserica Catacombelor

Maria Hadiji
Caraşovenii – ethnic enclaves in Banat

Monica Cîrstea
Povestea reginei Maria a României transpusă într-un exerciţiu cultural

Vahagn Ayvazyan
Mănăstirea Horomayr: studii şi descoperiri recente

Mioara Burluşanu
Consideraţii privind constituirea, dezvoltarea şi promovarea colecţiei de documente şi cărţi vechi a Muzeului Judeţean Argeş

Ana Maria Rusnac
Muzeul virtual – o evoluţie necesară în contextul actual al conservării patrimoniului cultural

Elena Ploşniţa
Pledoarie pentru muzeul memorial

Amalia Daniela Nicoară
Viforul – 113 ani de la premiera absolută: prezenţe foto-documentare în cartea poştală

Elena Ploşniţa
Editorul A.F. Grekulov. Creionări de portret

Vera Serjant
Colecţia academicianului Antonie Ablov în patrimoniul Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei

Adelaida Chiroşca
Chipul Mântuitorului în colecţia de icoane a Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei. Tipologii iconografice

Anatol Povestca
Expoziţie aniversară „Academicianul Alexei Șciusev. Viaţa şi Opera. 150 ani de la naştere”

Мария Евдокимова
Отражение истории образования в Бессарабии посредством выставки «Образовательное наследие. Учебники, фотографии и школьные принадлежности из коллекций Национального музея истории Молдовы»

Silviu Andrieş-Tabac
Însemne teritoriale înregistrate în Armorialul General al Republicii Moldova în anul 2023

Recenzii şi prezentări de carte


Lilia Zabolotnaia
Helena Krasowska, Polacy w naddniestrzu. Świadectwo zanikającego dziedzictwa (Poles in Transnistria. A testimony to a disappearing heritage). Wydawnictwo: Studium Europy Wschodniej Uniwersytetu Warszawskiego, Warszawa, 2024, 350 str. ISBN 978-83-67208-22-2

 



 

 

Moldova independentă
RSSM sub regimul sovietic
Războiul Al Doilea Mondial
Basarabia şi RASSM între cele două războaie mondiale
Basarabia în perioada dintre cele două războaie mondiale
Epoca renaşterii mişcării cultural-naţionale
Epoca reformelor şi consecinţelor
Suprimarea autonomiei. Basarabia o nouă colonie ţaristă
Perioada autonomiei relative a Basarabiei în cadrul Imperiului Rus
Epoca
Fanariotă
Între medieval şi modern, epoca fanariotă
Epoca de aur a culturii româneşti
Secolul de aur al  culturii româneşti
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Formarea statului medieval Moldova
Perioada formării şi constituirii definitive a statului medieval de sine stătător Moldova
Epoca marilor migraţiuni nomade
Epoca marilor migraţiuni nomade şi apariţia primelor formaţiuni prestatale în regiunea carpato-dunăreană
Evul mediu timpuriu
Evul mediu timpuriu. Perioada constituirii comunităţilor romanicilor, a apariţiei primelor formaţiuni prestatale
Epoca fierului
Epoca fierului şi epoca antică
Epoca bronzului
Epoca bronzului
Epoca eneoliticului
Epoca eneoliticului
Epoca neoliticului
Epoca neoliticului
Epoca paleoliticului
Epoca paleoliticului
  
  

Veniţi la muzeu! Redescoperiţi istoria!
Vizitează muzeul
Vizitează muzeul
Program de vară– zilnic,
orele 10-18.

Program de iarnă – zilnic,
orele 10-17.
Luni închis.
Taxe de intrare:  Adulţi – 50 lei, pensionari, studenţi - 20 lei, elevi - 10 lei. Acces gratuit (...)

WiFi Internet prin Wi-Fi gratuit: Pentru vizitatori în curtea Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei funcţionează o reţea de internet prin Wi-Fi.




#Exponatul Lunii

Circa treizeci de icoane din patrimoniul MNIM îl au ca protagonist pe Sfântul Ierarh și Făcătorul de minuni Nicolae. Reprezentând în mare parte icoana târzie, dintre acestea se remarcă câteva imagini timpurii, rare prin compoziția lor iconografică...

Citeşte mai multe >>




































Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2026 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

 



Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2026 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

menu
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2026 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC