EN RO















#Exponatul Lunii

>>>

Artileria de foc în spațiul românesc este atestată din prima jumătate a secolului al XV-lea. Cele mai vechi piese de artilerie sunt bombardele din bronz și din fier descoperite în cetățile de la Giurgiu, Severin, Bârlad și Orheiul Vechi.

Tunul expus a fost descoperit în satul Grinăuți-Moldova, raionul Ocnița, datează din a doua jumătate a secolului al XV-lea. Din punct de vedere tipologic, în spațiul central-est european, tunul de la Grinăuți-Moldova reprezintă o piesă de unicat.

Este o piesă de artilerie de tip mortieră cu țeavă scurtă, care se înscrie perfect în șirul bombardelor din Europa utilizate în a doua jumătate a secolului al XV-începutul secolului al XVI-lea.

Tunul era utilizat pentru lansarea unor proiectile (ghiulele) asupra inamicului aflat în spatele unor fortificații sau a unor obstacole naturale. Proiectilele erau încărcate prin gura țevii. Unghiul de tragere era de peste 45 grade, iar traiectoria proiectilului era curbă cu o rază de acțiune de până la 300-400 m. În Europa aceste tunuri erau denumite mortiere, iar în spațiul românesc erau desemnate prin cuvântul piuă, grație formei acestui obiect.

Tunul de la Grinăuți-Moldova a fost descoperit întâmplător în locația „Malul Roșu", aflată la distanța de 15 km spre sud-vest de câmpia Lipnicului unde Domnul Ștefan cel Mare în anul 1470 i-a învins pe tătari. Conform unei legende din s. Grinăuți-Moldova, în locația "Malul Roșu" ar fi avut loc o confruntare militară dintre moldoveni și tătari premergătoare bătăliei de la Lipnic.

Tunul de la Grinăuți-Moldova este lucrat din fontă prin metoda turnării. Țeava este prevăzută cu o singură gaură în partea din față, partea opusă fiind blocată de către fundul plat cu marginea evazată. Interiorul țevii reprezintă un canal relativ larg ușor îngustat spre fund. Încărcarea cu praf și cu ghiulele se făcea prin gura tunului. Lângă bază este prevăzută o gaură pentru fitilul de aprindere și detonare a prafului din interiorul tunului. Suprafața tunului este gofrată. Marginea gurii este îngroșată, ușor răsfrântă. În partea centrală a corpului tunului în ax sunt prevăzute două suporturi cilindrice cu diametrul 3,5 cm care serveau drept mânere pentru instalarea și manevrarea tunului pe un afet din lemn.

Lungimea tunului este de 30,0 cm, diametrul maxim al corpului - 17,8 cm, diametrul gurii la exterior - 19,4 cm, diametrul corpului la mijloc - 13,5 cm, diametrul bazei la exterior - 17,0 cm, calibrul tunului (diametrul gurii) este 12,8 cm, lungimea camerei interioare a tunului - 27,4 cm, greutatea tunului - 18,730 kg.

Tunul de la Grinăuți-Moldova a intrat în custodia Muzeului Național de Istorie a Moldovei prin grija profesorului de istorie din localitate Vlad Lvovsky.

Conservarea piesei de patrimoniu cultural a fost realizată de Valeriu Bubulici, iar reconstituirea afetului de către restauratorul Mihail Culașco


Tur Virtual


Publicaţii Revista „Tyragetia"


Tyragetia, serie nouă, vol. VIII [XXIII], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
ISSN 1857-0240
E-ISSN 2537-6330

Tyragetia, serie nouă, vol. VIII [XXIII], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică

Chișinău, 2014

I. Studii


Денис Топал
Akinakai la hotarele vestice ale Sciției. Descoperiri de săbii și pumnale scitice de pe teritoriul Republicii Moldova

Gheorghe Postică, Ion Tentiuc
Amulete-călăreți din bronz din perioada medievală timpurie în spațiul carpato-nistrean

II. Materiale și cercetări


Дмитрий Киосак, Игорь Бруяко, Владимир Денисюк
Complexul de monumente arheologice „Kamyane-Zavallia” din regiunea Bugului Mijlociu: investigațiile din anii 2011-2012

Robin Brigand, Andrei Asăndulesei, Ionuț Nicu Cristi
Peisaj și așezări în jurul stațiunii eponime a culturii Cucuteni (Valea Oii, Iași, România)

Михаил Видейко, Джон Чапмен, Наталья Бурдо, Биссерка Гейдарская, Стоилка Игнатова, Светлана Иванова, Виталий Рудь
Cercetări în cadrul proiectului „Early urbanism in prehistoric Europe: the case of the Trypillian mega-sites” în anul 2013

Nicolae Ursulescu
Unele observații privind figurinele de piatră ale culturii Cucuteni-Tripolie

Stanislav Țerna
Așezarea tripoliană tardivă de lângă satul Volovița (raionul Soroca, Republica Moldova)

Vasile Diaconu
Simboluri sociale în epoca bronzului. Sceptre de corn și os

Mariana Sîrbu
Piese de bronz descoperite în așezările de tip Noua-Sabatinovka din spațiul Pruto-Nistrean

Serghei Agulnicov, Eugen Mistreanu, Sergiu Popovici
Tumulii de la Brînzenii Noi și Rogojeni (cercetări arheologice de salvare 2013)

Сергей Фидельский
Locuințele culturii Černyj Les din regiunea de silvostepă a spațiului Nistru-Nipru (analiză, tipologie, caracteristică comparativă)

Ion Niculiță, Aurel Zanoci, Mihail Băț
Cercetări geospațiale și arheologice în microzona Horodiște-Ţipova (raionul Rezina, Republica Moldova)

Станислав Задников
Complexul de amfore antice din prima jumătate a sec. VI a. Chr. din groapa nr. 11, cenușarul nr. 13, cetatea de vest de la Bel’sk

Natalia Mateevici, Mihai Ionescu
Un lot nou de ștampile grecești descoperite in centrul vechiului Callatis

Andrei Corobcean
Vestigiile secolelor V-III a. Chr. din spațiul carpato-nistrean ca sursă a interpretării etnice. Aspecte istoriografice

Николай Тельнов, Виталий Синика
Străchini din monumentele funerare scitice de la sfârșitul sec. IV - sec. II a. Chr. din stânga Nistrului Inferior

Aydogdy Kurbanov
Eftaliții. Materiale iconografice

Octavian Munteanu, Ion Tentiuc
O locuință din secolul al XV-lea cercetată în incinta fortificației getice de la Horodca Mică

Gheorghe Postică
Perla cu portretele miniaturale în mozaic ale împăraților romani Constantin cel Mare, Constantinus II si Constanțius II descoperită la Bursuceni, Republica Moldova

Ana Boldureanu
Cronica descoperirilor monetare (VIII)

III.    Recenzii și prezentări de carte


Vitalie Josanu
Ion Tentiuc, Contribuții la istoria și arheologia spațiului pruto-nistrean. Siturile de la Durlești și Molești, Chișinău, 2012, 288 p. ISBN 978-9975-80-667-1

Ion Eremia
Lia Bătrâna, Adrian Bătrâna, Biserica „Sfântul Nicolae" din Rădăuți. Cercetări arheologice și interpretări istorice asupra începuturilor Ţării Moldovei, Editor: Gheorghe Dumitroaia, Piatra Neamț: Editura Constantin Matasă, 2012, 518 p. ISBN 978-973-7

IV. Omagieri


Ion Tentiuc
Profesorul, savantul și omul de cultură Gheorghe Postică la 60 de ani

 



 

 

Moldova independentă
RSSM sub regimul sovietic
Războiul Al Doilea Mondial
Basarabia şi RASSM între cele două războaie mondiale
Basarabia în perioada dintre cele două războaie mondiale
Epoca renaşterii mişcării cultural-naţionale
Epoca reformelor şi consecinţelor
Suprimarea autonomiei. Basarabia o nouă colonie ţaristă
Perioada autonomiei relative a Basarabiei în cadrul Imperiului Rus
Epoca
Fanariotă
Între medieval şi modern, epoca fanariotă
Epoca de aur a culturii româneşti
Secolul de aur al  culturii româneşti
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Formarea statului medieval Moldova
Perioada formării şi constituirii definitive a statului medieval de sine stătător Moldova
Epoca marilor migraţiuni nomade
Epoca marilor migraţiuni nomade şi apariţia primelor formaţiuni prestatale în regiunea carpato-dunăreană
Evul mediu timpuriu
Evul mediu timpuriu. Perioada constituirii comunităţilor romanicilor, a apariţiei primelor formaţiuni prestatale
Epoca fierului
Epoca fierului şi epoca antică
Epoca bronzului
Epoca bronzului
Epoca eneoliticului
Epoca eneoliticului
Epoca neoliticului
Epoca neoliticului
Epoca paleoliticului
Epoca paleoliticului
  
  

Veniţi la muzeu! Redescoperiţi istoria!
Vizitează muzeul
Vizitează muzeul
Program de vară– zilnic,
orele 10-18.

Program de iarnă – zilnic,
orele 10-17.
Vineri închis.
Taxe de intrare:  Adulţi – 10 lei, pensionari, adulţi cu dizabilităţi medii / invaliditate de gradul III, studenţi - 5 lei, elevi - 2 lei. Acces gratuit (...)

WiFi Internet prin Wi-Fi gratuit: Pentru vizitatori în curtea Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei funcţionează o reţea de internet prin Wi-Fi.




#Exponatul Lunii

Artileria de foc în spațiul românesc este atestată din prima jumătate a secolului al XV-lea. Cele mai vechi piese de artilerie sunt bombardele din bronz și din fier descoperite în cetățile de la Giurgiu, Severin, Bârlad și Orheiul Vechi...

Citeşte mai multe >>




































Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2023 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

 



Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2023 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

menu
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2023 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC