Marele domnitor Ștefan cel Mare, remarcabil comandant de oști și diplomat, s-a preocupat pe parcursul vieții sale și de prosperitatea economică a țării, sprijinind dezvoltarea meșteșugurilor, negoțului și târgurilor. În timpul domniei sale au fost emiși groși și jumătăți de groși bătuți în sistemul dinarilor, sistem monetar întrodus în Moldova în ultima domnie a lui Petru Aron (1455-1457).
Monedele au fost bătute din argint de titlu superior, ceia ce reflectă stabilitate în viața economică a țării în acea perioadă. Executarea lor cu măiestrie la monetăria din Suceava, se încadrează printre frumoasele realizări artistice din timpul domniei lui Ștefan cel Mare.
Pe parcurul domniei sale, au fost bătute două tipuri de emisiuni, pentru cele două valori nominale: groși și jumătăți de groși.
Emisiunile de tipul I au pe avers un scut despicat; în primul cartier apare o roză surmontată de o cruce și trei fascii, în al doilea cartier. La emisiunile epigrafe (de groși), imaginea este însoțită de legenda circulară cu numele emitentului: + STEFANVS VOIEVODA. Pe celaltă parte apare capul de bour cu stea între coarne însoțit de mobilele heraldice - roza și semiluna conturnată, amplasate în dreapta și stânga capului de bour; circular legenda: MONETA MOLDAVIE.
Pe monedele de tip II în scut pe avers apare o cruce patriarhală (dublă) și legenda STEFANVSVOIEVOD sau prescurtat STEFANVSVOIE. Pe revers este păstrat ca și la tipul I, capul de bour cu atribute heraldice: roza în dreapta/semiluna în stânga și semiluna în dreapta/roza în stânga. Între coarnele boului apare o stea sau roză. Legenda care însoțește fața cu cu capul de bour este MONETAMOLDAVI sau prescurtat MONETAMOLDA.
Datarea monedelor lui Ștefan cel Mare este încă în discuție. Conform unei opinii emisiunile de tip I au fost bătute între 1457-1476, iar tipul II între 1480/1481-1505 (Octavian Iliescu), iar a alteia 1465/1467-1475/1476 pentru tipul I și 1476/1479-1497 pentru tipul II (Ernest Oberländer-Târnoveanu).
Monedele din această vitrină au fost descoperite în cadrul săpăturilor arheologice de la Orheiul Vechi (Trebujeni, raionul Orhei) în deceniile 6 și 7 ale secolului XX:
1. Emisiuni monetare de tip I, groși, argint 2. Emisiuni monetare de tip II, groși, argint 3. Emisiune monetară de tip II, jumătate de groș, argint
Robin Brigand, Andrei Asăndulesei, Ionuț Nicu Cristi
Peisaj și așezări în jurul stațiunii eponime a culturii Cucuteni (Valea Oii, Iași, România)
Tyragetia, serie nouă, vol. VIII [XXIII], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
În cadrul abordărilor generale asupra siturilor arheologice pe baza dezvoltării instrumentelor geomatice (GIS), această contribuție propune un studiu al populațiilor chalcolitice din cadrul unui bazin hidrografi c bine delimitat și cunoscut de către preistoria europeană: Valea Oii, din județul Iași (România), unde a fost descoperită, acum 130 ani, stațiunea eponimă a culturii Cucuteni. În contextul dezvoltării durabile și a gestionării raționale a resurselor naturale, această contribuție intenționează să aibă o abordare metodologică asupra peisajului și a populațiilor chalcolitice din Moldova, România.
Lista ilustrațiilor:
Tab. 1. Tabel cu siturile arheologice. Suprafața vizibilă și valoarea indicelui topografi c sunt cu notă informativă. Coordonatele geografi ce scrise „cu bold" au fost determinate cu ajutorul GPS-ului. Fig. 1. Harta arheologică a bazinului hidrografi c Valea Oii, cu așezările complexului cultural Precucuteni-Cucuteni. Fig. 2. Valea Oii și Moldova: numărul siturilor după perioadă (%). Fig. 3. Fotografi i aeriene oblice - Filiași-Dealul Mare (nr. 5) și Cucuteni-Cetățuie (nr. 20). Fig. 4. Ceramică colectată de pe situl Boureni-Dealul Hârtopului (nr. 9). Fig. 5. Analiză multicriterială (panta și expoziția versanților). Fig. 6. Unitățile de peisaj și contextul așezărilor (1). Fig. 7. Analiză multivariată. Fig. 8. Unitățile de peisaj și contextul așezărilor (2). Fig. 9. Situația celor 26 de așezări în plan factorial. Fig. 10. Clasifi carea siturilor după variabilele derivate din topografi e. Fig. 11. Vizibilitatea cumulata și centralitatea de grad (CD, degree centrality) a grafului de intervizibilitate (Cucuteni A și neprecizat). Fig. 12. Centralitate de intermediaritate (CI, betweeness centrality) a grafului de intervizibilitate (Cucuteni A și neprecizat).
Robin Brigand
Centurații romane în Câmpia Venetă (Italia)
Tyragetia, serie nouă, vol. VI [XXI], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Marele domnitor Ștefan cel Mare, remarcabil comandant de oști și diplomat, s-a preocupat pe parcursul vieții sale și de prosperitatea economică a țării, sprijinind dezvoltarea meșteșugurilor, negoțului și târgurilor. În timpul domniei sale au fost emiși groși și jumătăți de groși bătuți în sistemul dinarilor, sistem monetar întrodus în Moldova în ultima domnie a lui Petru Aron (1455-1457)...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.