De-a lungul timpului, oamenii au „purtat" dinții ca pe unele dintre cele mai prețioase ornamente. Anume din această cauză, în multe culturi, dinții au suferit modificări de nenumărate ori, căpătând diverse forme și culori.
Până în prezent, astfel de tradiții locale sunt cunoscute în Bali, ca ritual de inițiere a tinerilor între 16 și 18 ani. O astfel de practică simbolizează intrarea în viața adultă. Se crede că astfel de procedură calmează șase păcate spirituale de bază (printre care lăcomia, pofta, zgârcenia). Iar pentru aceasta, sunt piliți șase dinți, inclusiv colții. Femeile din tribul Mentawai, din insula Sumatra, practică cioplirea și ascuțirea dinților, fiind convinse că doar așa devin atrăgătoare. Procedura se efectuează fără anestezie, de către un șaman local, care, pentru a face ceremonia cât mai dureroasă, folosește o daltă cu tăișul știrbit și bont. Ritualul dat se practică de milenii la cerința a generații întregi de fete.
O mandibulă umană cu urmele unui astfel de ritual a fost descoperită în așezarea Cobîlnea „Stația" (s. Cobîlea, r-ul Șoldănești, anul 1986) atribuită culturii Noua (perioada târzie a epocii bronzului, sec. XV-XIII a. Chr.). În rezultatul analizei antropologice a obiectului s-a dovedit că mandibula aparține unui tânăr de rasă europoidă, cu vârsta la deces cuprinsă între 18 și 20 de ani. Importanța acestei descoperiri constă în redarea unei practici neobișnuite pentru comunitățile culturii Noua și în general pentru populațiile umane preistorice care au populat spațiul carpato-danubiano-nord pontic, și anume - pilirea dentară. Cei patru dinți incisivi sunt secționați în jumătate longitudinal, operație efectuată cu puțin timp înaintea morții individului. Nu este exclus ca mandibula să fi aparținut unui alogen, care în rezultatul unor circumstanțe necunoscute a ajuns în acest spațiu și a intrat în contact cu populația locală. Dar pentru verificarea unei astfel de ipoteze, sunt necesare un șir de analize (ADN, izotopică, 14C).
Urmele de șlefuire observate pe unele zone ale mandibulei, nu exclud utilizarea acesteia ca atribut de cult (pandantiv) după moartea individului.
Robin Brigand, Andrei Asăndulesei, Ionuț Nicu Cristi
Peisaj și așezări în jurul stațiunii eponime a culturii Cucuteni (Valea Oii, Iași, România)
Tyragetia, serie nouă, vol. VIII [XXIII], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
În cadrul abordărilor generale asupra siturilor arheologice pe baza dezvoltării instrumentelor geomatice (GIS), această contribuție propune un studiu al populațiilor chalcolitice din cadrul unui bazin hidrografi c bine delimitat și cunoscut de către preistoria europeană: Valea Oii, din județul Iași (România), unde a fost descoperită, acum 130 ani, stațiunea eponimă a culturii Cucuteni. În contextul dezvoltării durabile și a gestionării raționale a resurselor naturale, această contribuție intenționează să aibă o abordare metodologică asupra peisajului și a populațiilor chalcolitice din Moldova, România.
Lista ilustrațiilor:
Tab. 1. Tabel cu siturile arheologice. Suprafața vizibilă și valoarea indicelui topografi c sunt cu notă informativă. Coordonatele geografi ce scrise „cu bold" au fost determinate cu ajutorul GPS-ului. Fig. 1. Harta arheologică a bazinului hidrografi c Valea Oii, cu așezările complexului cultural Precucuteni-Cucuteni. Fig. 2. Valea Oii și Moldova: numărul siturilor după perioadă (%). Fig. 3. Fotografi i aeriene oblice - Filiași-Dealul Mare (nr. 5) și Cucuteni-Cetățuie (nr. 20). Fig. 4. Ceramică colectată de pe situl Boureni-Dealul Hârtopului (nr. 9). Fig. 5. Analiză multicriterială (panta și expoziția versanților). Fig. 6. Unitățile de peisaj și contextul așezărilor (1). Fig. 7. Analiză multivariată. Fig. 8. Unitățile de peisaj și contextul așezărilor (2). Fig. 9. Situația celor 26 de așezări în plan factorial. Fig. 10. Clasifi carea siturilor după variabilele derivate din topografi e. Fig. 11. Vizibilitatea cumulata și centralitatea de grad (CD, degree centrality) a grafului de intervizibilitate (Cucuteni A și neprecizat). Fig. 12. Centralitate de intermediaritate (CI, betweeness centrality) a grafului de intervizibilitate (Cucuteni A și neprecizat).
Robin Brigand
Centurații romane în Câmpia Venetă (Italia)
Tyragetia, serie nouă, vol. VI [XXI], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
De-a lungul timpului, oamenii au „purtat" dinții ca pe unele dintre cele mai prețioase ornamente. Anume din această cauză, în multe culturi, dinții au suferit modificări de nenumărate ori, căpătând diverse forme și culori. Până în prezent, astfel de tradiții locale sunt cunoscute în Bali, ca ritual de inițiere a tinerilor între 16 și 18 ani...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
